10232889-Didactica-Moderna-Coord-Miron-Ionescu-Radu-Ioan-sa-2001 PDF

Preview

Summary

Colecţia DIDACTICA Coperta: Liliana BOLBOACĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Didactica modernă Autori: Muşata Bocoş, Vasile Chiş, luliu Ferenczi, Miron Ionescu, Voicu Lăscuş, Vasile Preda, Ioan Radu; coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca: Dacia, 2001 240 p.; 21x29,7...

Description

Accelerat ing t he world's research.

10232889-Didactica-Moderna-CoordMiron-Ionescu-Radu-Ioan-sa-2001 Teodora Motcan

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Colecţia DIDACTICA Coperta: Liliana BOLBOACĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

Didactica modernă Autori: Muşata Bocoş, Vasile Chiş, luliu Ferenczi, Miron Ionescu, Voicu Lăscuş, Vasile Preda, Ioan Radu; coord. Miron Ionescu, Ioan Radu. - Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca: Dacia, 2001 240 p.; 21x29,7 cm. - (Didactica) Bibliogr. ISBN 973-35-1084-X I. Bocoş, Muşata II. Chiş, Vasile III. Terenczi, luliu IV. Ionescu, Miron (coord.) V. Radu, Ioan (coord.) 371.3 © Editura Dacia, 2001 Str. Ospătăriei nr. 4, RO-3400, Cluj-Napoca Tel./fax: 064/42-96-75 Redactor: Monica CREMENE Tehnoredactor: Flavia Măria ŢIMPEA Culegere computerizată: Muşata BOCOŞ şi Ciprian BACIU Comanda nr. 4237 CUPRINS ARGUMENT 11 CAPITOLUL I DE LA TEORIA COMENIANĂ LA DIDACTICA MODERNĂ (Miron Ionescu) 1.1. Aportul lui Comenius la constituirea didacticii 13 1.2. Continuatorii operei lui Comenius şi contribuţia lor la dezvoltarea teoriei instrucţiei şi educaţiei 14 1.3. Analiza operaţională a conceptului „didactică": obiect de studiu, subramuri, interrelaţii cu alte ştiinţe, funcţii 20 1.3.1. Obiectul de studiu al didacticii 20 1.3.2. Subramurile didacticii 23 1.3.3. Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe 24 1.3.4. Funcţiile didacticii 25 1.4. Elemente de istorie a didacticii 25 1.5. Orientări actuale în didactică 27 Bibliografie 30 CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT (Ioan Radu) 11.1. Componentele principale ale procesului de învăţământ 32 11.2. Procesul de predare-învăţare; caracterizare generală 35 11.3. Organizarea ofertei de informaţie 37 11.3.1. Activitatea de predare şi teoria prototipurilor 37

1

11.3.2. Predarea ca act comunicaţional 39 11.3.3. Repere psihogenetice 40 11.3.4. Volumul atenţiei şi memoriei imediate 43 11.3.5. Organizarea conţinutului secvenţei de predare 45 11.4. Radiografia procesului de învăţare 48 11.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală 48 11.4.2. învăţarea: aspectul procesual 50 11.4.2.1. învăţarea motorie...........................................................................................................50 11.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale 51 11.5. Dinamica situaţiei de învăţare 54 11.6. Valenţe native ale procesului de învăţământ.................................................................................59 Bibliograafie 63 CAPITOLUL III PRINCIPIILE DIDACTICII - ÎN VIZIUNEA PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII (Vasile Preda) Caracteristicile generale ale principiilor didacticii III. 1.1. Caracterul general-normativ III. 1.2. Caracterul sistemic III. 1.3. Caracterul dinamic, deschis Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei Principiul învăţării prin acţiune Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale Componentele de achiziţie Componentele performanţei III.2.3.3.Metacomponentele III.2.4. Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei pentru învăţare III.2.4. 1. Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elevilor III.2.4.2. Evaluarea motivelor învăţării III.2.4.3 Dezvoltarea impulsului cognitiv Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei Dezvoltarea motivaţiei cognitive Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interrelaţia cu capacitatea de trăire şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor Bibliografie CAPITOLUL IV ABORDAREA OBIECTIVELOR PROCESULUI DIDACTIC (Vasile Preda, Ferenczi Iuliu) IV.1. Punerea problemei IV.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice IV.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv IV.4. Principii de stabilire a taxonomiilor IV.4.1. Principiul didactic IV.4.2. Principiul psihologic

2

IV.4.3. Principiul logic IV.4.4. Principiul funcţional-integralist IV.4.5, Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor Domenii IV.5. Operaţionalizarea obiectivelor pedagogice IV.5.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor IV.6. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice IV.6.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare IV.6.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învăţării IV.6.3. Funcţia de evaluare IV.7. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional Bibliografie CAPITOLUL V CURRICULUMUL ŞCOLAR ŞI ASPECTELE SALE ESENŢIALE (Muşata Bocoş) V.1. Etimologia şi evoluţia conceptului de „curriculum 96 V.2. Tipologia curriculară 99 V.3. Reforma curriculară - esenţă, conţinut, implicaţii şi tendinţe 102 V.3.1. Esenţa reformei curriculare 102 V.3.2. Conţinutul reformei curriculare 102 V.3.3. Implicaţii ale reformei curriculare 103 V.3.4. Tendinţe în reforma curricuîară 104 Bibliografie 106 CAPITOLUL VI CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI (Voicu Lăscuş, Ferenczi Iuliu) VI.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului 107' VI.1.1. Relaţia dintre ştiinţă şi obiectul de învăţământ 108 VI.1.2. Raportul dintre conţinutul învăţământului, scopul educaţiei şi strategiile procesului de Instruire 109 VI.2. Criterii de stabilire şi structurare a conţinutului învăţământului 111 VI.2.1. Criterii logico-ştiinţifice 111 VI.2,1.1. Explozia informaţională şi consecinţele acesteia asupra prelucrării conţinutului învăţământului............................................................................................................111 VI.2. 1.2. Corelaţia metodologică şi structurală: specializare, integrare şi interdisciplinaritate113 VI.2.2. Criterii psihopedagogice 115 VI.2.2.1. Scopul general al educaţiei şi obiectivele educative ale şcolii 115 VI.2.2.2. Corelaţia dintre cultura generală, cultura profesională şi cultura de specialitate 115 VI.2.2.3. Nivelul de abstractizare şi de abordare a conţinutului învăţământului 116 VI.2.2.4. Detalierea conţinutului disciplinelor de învăţământ 117 VI.2.2.5. Implicaţii metodice......................................................................................................118 VI.3. Transpunerea conţinutului în documente şi suporturi 118 VI.3.1. Planul de învăţământ şi programele şcolare 118 VI.3.2. Manualele şcolare şi alte suporturi 121 Bibliografie 121 CAPITOLUL VII METODOLOGIA ACTIVITĂŢII DIDACTICE ÎNTRE RUTINĂ ŞI CREATIVITATE (Miron Ionescu, Vasile Chiş)

3

VII.1. Conceptul de „tehnologie a instruirii 123 VII.2. Metoda de învăţământ - esenţă şi valoarea ei instructiv-educativă 124 VII.3. Semiotica şi importanţa ei pentru metodologia didactică 127 VII.4. Stadiile de dezvoltare ale metodologiei didactice - direcţii de cercetare şi perfecţionare129 VII.4.1. Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice 129 VII.4.2. Diversificarea metodologiei didactice...."................................................................................. 130 VII.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor 131 VII.4.4. Accentuarea caracterului practic-aplicativ al metodelor didactice 131 VII.4.5. Reevaluarea metodelor „tradiţionale 131 VII.4.6. Asigurarea relaţiei metode-mijloace de învăţământ 131 VII.5. Clasificarea metodelor de învăţământ 131 VII.6. Activizarea elevilor - condiţie a reuşitei şcolare 135 VII.6.1. Definiţia activizării 135 VII.6.2. Exigenţe ale activizării 136 VII.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare 136 VII.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor 137 VII.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării 138 VII.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi eficiente de activizare 139 VII.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ 139 VII.7.1. Abordarea euristică 139 VII.7.2. Problematizarea 140 VII.7.3. învăţarea prin descoperire 142 VII.7.4. Modelarea 145 VII.7.5. Algoritmizarea....................................................................................................................... 147 VII.7.6. Munca în grup 148 VII.7.7. Proiectul/tema de cercetare 149 VII.7.8. Experimentul 149 VII.7.9. Studiul de caz 151 VII.7.10. Jocul de rol 153 VII.7.11. învăţarea pe simulatoare didactice 157 VII.7.12. Predarea şi învăţarea sub asistenţa calculatorului 158 Bibliografie160 CAPITOLUL VIII MIJLOACELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN INSTRUCŢIA ŞCOLARĂ ŞI AUTOINSTRUCŢIE (Miron Ionescu, Vasile Chiş) VIII. 1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul didactic 162 VIII. 1.1. Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în practica educativă 162 VIII. 1.2. Evoluţia mijloacelor de învăţământ în plan diacronic........................................................... 163 VIII. 1.3. Necesitatea pregătirii cadrelor didactice în metodologia utilizării mijloacelor tehnice de Instruire 164 VIII. 1.4. Calculatorul electronic şi posibilităţile de utilizare a acestuia în procesul didactic165 VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire: esenţă şi funcţii 167 VIII.2.1. Esenţă şi caracterizare generală 167 VIII.2.2. Funcţii ale mijloacelor tehnice de instruire 169

4

VIII.2.2.1. Funcţia de instruire 169 VIII.2.2.2. Funcţia de motivare a învăţării şi de orientare a intereselor profesionale ale elevilor169 VIII.2.2.3. Funcţia demonstrativă 170 VIII.2.2.4. Funcţia formativă şi estetică 170 VIII.2.2.5 Funcţia de şcolarizare substitutivă sau de realizare a învăţământului la/de la distanţă170 VIII.2.2.6. Funcţia de evaluare a randamentului elevilor 170 VIII.3. Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire 170 VIII.4. O posibilă taxonomie a mijloacelor tehnice de instruire 171 VIII.4.1. Mijloace tehnice vizuale 172 VIII.4.2. Mijloace tehnice audio 173 VIII.4.3. Mijloace tehnice audio-vizuale 174 VIII.5. Exigenţe psihopedagogice în utilizarea mijloacelor de învăţământ 174 Bibliografie 176 CAPITOLUL IX DEMERSURI TIPICE ŞI CREATIVE ÎN PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE (Miron Ionescu) IX.1. Sistemul formelor de organizare a activităţii educaţionale 178 IX. 1. Scurt istoric 178 IX. 1. '. Necesitatea organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ 179 IX.1.3. Taxonomia formelor de organizare a activităţii didactice 179 IX.2. Elaborarea strategiei didactice - condiţie a acţiunii educaţionale eficiente 184 IX.2.1. Definirea, caracterizarea şi taxonomia strategiilor didactice 184 IX.2.1.1. Definirea strategiilor didactice 184 IX.2.1.2. Caracterizarea strategiilor didactice 184 IX.2.1.3. Criterii de stabilire a strategiilor didactice 185 IX.2.1.4. Taxonomia strategiilor didactice 185 IX.2.2. Proiectarea strategiilor didactice............................................................................................. 186 IX.2.2.1. Esenţa şi importanţa proiectării didactice 186 IX.2.2.2. Condiţiile unei proiectări didactice eficiente 187 IX.2.2.3. Designul activităţii didactice 188 IX. 3. Lecţia-formă importantă de organizare a procesului instructiv-educativ 191 IX.3.1. Definirea, caracterizarea şi taxonomia lecţiilor....................................................................... 191 IX.3.1.1. Definirea lecţiei 191 IX.3.1.2. Caracterizarea lecţiilor 192 IX.3.1.3. Taxonomia lecţiilor 193 IX.3.2. Demersul metodic al organizării, desfăşurării şi conducerii lecţiei 198 IX.3.2. l. Sistemul elementelor care contribuie la eficientizarea demersurilor instructive 198 IX.3.2.2. Obiectivul fundamental şi obiectivele operaţionale ale lecţiei 199 IX.3.3. Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei 199 IX.3.3.1. Eşantionare şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice 199 IX.3.3.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor 201 IX.3.3.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare 201 IX.3.3.2.2. Indicatorii de reuşită a lecţiei 206 IX.3.3.2.3. Feed-backul şi obţinerea lui în lecţie 207 IX.3.3.2.4. Stabilirea grupelor de reuşită şcolară 208 IX.4. Alternative educaţionale/pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din

5

România 210 IX.4.1. Pedagogia'Waldorf 211 IX.4.2. Educaţia Montessori 211 K.4.3. Programul Step by Step 212 Bibliografie 212 CAPITOLUL X ELEMENTE DE DOCIMOLOGIE DIDACTICĂ (Ioan Radu) X.1. Definiţie 215 X.2. Funcţiile verificării şi evaluării 215 X.2.1. Moment al conexiunii inverse în procesul de instruire 215 X.2.2. Măsurare a progresului realizat de elevi...................................................................................216 X.2.3. Valoarea motivaţională a evaluării 216 X.2.4. Moment al autoevaluării, al formării conştiinţei de sine 216 X.2.5. Factor de reglare.......................................................................................................................217 X.3. Formele evaluării 217 X.4. Metode de verificare şi evaluare 218 X.4.1. Observaţia curentă....................................................................................................................218 X.4.2. Chestionarea sau examinarea orală 219 X.4.3. Probele scrise, grafice, practice................................................................................................220 X.4.4. Portofoliul221 X.5. Procesul de evaluare şi notare 222 X.6. Semnificaţia pentru elevi a notelor şcolare 224 X.7. Divergenţele de notare şi sursa acestora 226 X.7.1. Date experimentale: divergenţe în notare 226 X.7.2. Metode de reducere a divergenţelor în notare 227 X.7.2.1. Baremul 227 X.7.2.2. Armonizarea scărilor de notare 228 X.7.2.3. Testul docimologic 228 X.8. Controverse: „pedagogia curbei lui Gauss" - „pedagogia curbei în J 231 Bibliografie 233 SUMMARY 235 RESUME 237 10 ARGUMENT Necesitatea unei pedagogii/didactici prospective este tot mai evidentă în condiţiile actuale, când se înregistrează achiziţii tot mai importante în sistemul ştiinţelor educaţiei iar reforma învăţământului şi a educaţiei este la ordinea zilei. Depăşind stadiul pur constatativ - cel mult corectiv - caracteristic pentru didactică, până nu demult, pedagogia aplicată a devenit o ştiinţă cu tentă prospectivă, sugerând tot mai mult căi, modalităţi şi strategii de ameliorare a practicii instructiv-educative. De altfel, această intenţionalitate de a veni în sprijinul practicienilor, este superpozabilă cu dorinţa colectivului de autori ai lucrării de faţă, care constituie o versiune revizuită şi adăugită a cărţii „Didactica modernă", apărută tot la Editura Dacia din Cluj-Napoca, în anul 1995, sub coordonarea prof. univ. dr. Miron Ionescu şi prof. univ. dr. Ioan Radu. Valorificând experienţa didactică proprie, precum şi informaţii din surse bibliografice

6

reprezentative, autohtone şi străine, autorii propun o lucrare nu doar descriptivă, ci şi interogativă, graţie exemplificărilor, interpretărilor şi comentariilor realizate, în acest fel, ei nădăjduiesc că cititorul va fi pus în situaţia de a efectua o lectură activă şi reflexivă, care să îmbine momente de reflecţie, interpretări şi analize critice cu evaluări personale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în text au fost inserate scheme, tabele, grafice şi figuri care sprijină decodificarea şi pătrunderea sensurilor autentice. Structura cărţii evidenţiază principalele aspecte care intră în sfera de preocupări a didacticii generale, din perspectiva procesului de învăţământ: esenţa acestuia şi a principalelor activităţi pe care el le presupune - învăţarea şi predarea (capitolul II), principiile care stau la baza lui (capitolul III), finalităţile sale (capitolul IV), curriculumul şcolar (capitolul V), conţinutul învăţământului (capitolul VI), metodologia didactică (capitolul VII), mijloacele de învăţământ (capitolul VIII), strategiile de instruire (capitolul IX) şi docimologia didactică (capitolul X). Introducerea în problematica specifică procesului de învăţământ este realizată prin intermediul capitolului I, care îşi propune o trecere în revistă a principalelor momente înregistrate în evoluţia didacticii, de la teoria lui Comenius la didactica zilelor noastre. Accentul este pus pe faptul că extensiunea conceptului „didactică" a evoluat mult în timp, de la semnificaţia iniţială, atribuită de Comenius - cea de „artă a predării" - până la accepţiunea modernă, aceea de ştiinţă care studiază problematica procesului de învăţământ, autoinstruirea şi didactica adulţilor. De altfel, într-unul din subcapitolele componente ale capitolului I, autorul realizează o analiză operaţională a conceptului în discuţie, referindu-se în amănunt la obiectul său de studiu, la funcţiile, subramurile şi interrelatiile sale cu alte ştiinţe. Tot în capitolul I, pe lângă elementele de istorie a didacticii, autorul prezintă, printr-o alăturare firească şi binevenită, orientările actuale din didactică, creînd în acest fel punţile de legătură cu următoarele capitole ale cărţii. Capitolul al II-lea propune o analiză detaliată a procesului de învăţământ, care are la bază experienţa didactică îndelungată a autorului, precum şi date din psihologia învăţării şi din alte ştiinţe. Din acest capitol, amintim câteva din subtitlurile cele mai interesante şi utile cadrelor didactice: organizarea ofertei de informaţii, activitatea de predare şi teoria prototipurilor, predarea ca act comunicaţional, organizarea conţinutului secvenţei de predare, volumul atenţiei şi memoriei imediate, radiografia procesului de învăţare ş.a. O atenţie specială este acordată analizării relaţiei dinamice dintre procesele de predare şi învăţare, precum şi a posibilităţii realizării echilibrului dintre acestea. Al III-lea capitol propune o modalitate nouă de abordare a sistemului principiilor didacticii, din perspectiva cercetărilor de psihologie cognitivă, de pedagogie prospectivă, de didactică experimentală etc. Se remarcă faptul că în abordarea acestei topici, pe lângă modernizarea şi actualizarea conţinutului principiilor didacticii, antonii propune chiar şi modificarea denumirii lor. Amintim, în acest sens, principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale. Capitolul IV este destinat taxonomiei obiectivelor procesului didactic, preocupare care a devenit în ultimul timp sistematică pentru teoreticieni şi pentru practicieni, atât la macro, cât şi la micro nivel. Importanţa acordată acestei preocupări este pe deplin justificată întrucât componenta teleologică a activităţii de formare a personalităţii umane este cea care asigură orientarea, direcţionarea şi dimensiunea prospectivă a acţiunii educaţionale. In capitolul V, destinat curriculurnului şcolar, se propune o operationalizare a termenului în discuţie, în primul rând prin definirea lui ca proiect pedagogic care evidenţiază interdependenţele ce se stabilesc între obiectivele educaţionale. 11 conţinuturile instructiv-educative, strategiile de predare şi învăţare în şcoală şi în afara şcolii, precum şi strategiile de evaluare a activităţii educaţionale. Operaţionalizarea termenului în

7

discuţie este completată cu prezentarea unei tipologi curriculare şi cu referiri la esenţa, conţinutul, implicaţiile şi tendinţele din reforma curriculară. Capitolul VI abordează principala componentă a curriculumului şcolar, respectiv conţinutul învăţământul care constituie suportul principal al procesului didactic. Sunt inventariate şi analizate criteriile de stabilire structurare a conţinutului învăţământului, documentele şi suporturile şcolare (planuri de învăţământ, progran şcolare, manuale şi alte suporturi), ultimele fiind abordate din perspectiva unor cercetări ale experţilor UNESCO. Prin structurarea capitolului VI, autorul intenţionează să sublinieze faptul că studierea relaţiei dintre ştiin şi obiectul de învăţământ este esenţială pentru abordarea modernă a conţinutului ideatic vehiculat în procesul c învăţământ, respectiv pentru acţiunile de selectare şi structurare a acestuia. Un capitol extins - al VH-lea - este axat pe problematica metodologiei didactice şi îşi propune definirea şi delimitarea unor termeni cu care slujitorii şcolii operează frecvent, cum ar fi tehnologia instruiri metoda de învăţământ, activizarea elevilor etc. Având în vedere importanţa metodologiei didactice în practic şcolară, autorii capitolului au încercat să valorifice unele cercetări ale semioticii din perspectiva pre...