6.-Modelul-economic-Keynesist-sinteza PDF

Preview

Summary

Download 6.-Modelul-economic-Keynesist-sinteza PDF

Description

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

!

Modelul!economic!keynesist:! venit,!consum,!economii,!investiții! !

!În! 1936,! economistul! britanic! J.! M.! Keynes! publica! „Teoria! generală! a! folosirii!mâinii!de!lucru,!a!dobânzii!şi!a!banilor”.!Această!lucrare!avea!să!orienteze! politicile! economice! ale! tuturor! guvernelor! lumii! vreme! de! peste! jumătate! de! secol.!În!esenţă,!modelul!keynesist!aşează!în!centrul!raţionamentelor!sale!cererea! agregată.! Pentru! Keynes,! încetinirea! performanţelor! economice! ar! fi! rezultatul! unei! cereri! agregate! insuficiente,! iar! dezvoltarea! producţiei! ar! trebui! stimulată! prin! stimularea! cererii! agregate.! Întreaga! abordare! a! lui! Keynes! se! bazează! pe! anumite!regularităţi!cantitative!ce!s-ar!manifesta!între!câteva!variabile!economice! fundamentale:!venit,!consum,!economii!şi!investiţii.! 1.!Consumul,!economisirea!şi!venitul!de!echilibru! !În!teoria!lui!Keynes,!consumul!ocupă!cel!mai!important!rol.!Dedus!din!sfera! analizei!microeconomice,!consumul!este!corelat!la!scară!macro!printr-o!funcţie!a! cărei!variabilă!definitorie!este!venitul.! Funcţia!consumului! C!=!f(Y)! 𝐶 = 𝐶𝑎 + 𝑐’𝑌 ,!unde!C=consum!şi!Y=venit.! =>!Consumul!este!format!din!două!componente:! 1)!Ca%=%consumul%autonom.!Acesta!reprezintă!acel!nivel!al!consumului!ce!nu! depinde! de! marimea! ori! dinamica! venitului;! se! manifestă! chiar! şi! atunci! când! presupunem!că!venitul!ar!fi!zero!şi!are!natura!unui!consum!de!subzistenţă.! 2)!c’Y%=%consumul%indus.!Este!acel!nivel!al!consumului!indus!de!mărimea!şi! dinamica! venitului.! Modul! în! care! modificarea! venitului! determină! modificarea! consumului!este!descris!prin!variabila!c’,!înclinaţia!marginală!spre!consum.! !

1

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Variabila! c’! arată! modificarea! consumului! antrenată! de! modificarea! cu! o! unitate! a! venitului;! în! raport! de! consum,! c’% este% o% variabilă% marginală! şi,! prin! urmare,! ca! orice! mărime! marginală,! poate! fi! calculată! prin! derivarea! funcţiei! consumului.! 𝑐’ =

∆𝐶 ! ∆𝑌

Pe!lângă!c’,!analiza!corelaţiilor!keynesiste!se!bazează!şi!pe!o!altă!variabilă,! una!de!natură!medie:!înclinaţia!medie!spre!consum.! c!arată!cât!din!mărimea!venitului!reprezintă!consumul.! 𝑐 =

! !

!,!este!rata!consumului.!

Funcţia!economisirii! Odată! cu! stabilirea! unei! anumite! corelaţii! între! consum! şi! venit,! urmarea! este!aceea!că!între!economii!şi!venit!corelaţia!devine!automat!una!adiacentă.! Atâta! vreme! cât! venitul! se! compune,! pe! de! o! parte,! din! consum! (resurse! direcţionate!către!achiziţia!de!bunuri!prezente)!şi,!pe!de!altă!parte,!din!economii! (resurse!direcţionate!către!achiziţia!de!bunuri!viitoare),!funcţia!economisirii!va!fi:! 𝑆 = 𝑌 − 𝐶 = 𝑌 − 𝐶𝑎 – 𝑐’𝑌 = −𝐶𝑎 + 1 − 𝑐’ 𝑌 ! 1 − 𝑐’ = 1 −

∆! ∆!

=

∆!!∆! ∆!

=

∆(!!!) ∆!

=

∆! ∆!

= 𝑠′ => 𝑆 = −𝐶𝑎 + 𝑠’𝑌 !

s’! se! numeşte! înclinaţie! marginală! spre! economisire! şi! arată! cum! se! modifică!economiile!la!modificarea!cu!o!unitate!a!venitului.! s’Y!se!numeşte!economisire!indusă!şi!reprezintă!acel!volum!al!economisirii! antrenat!de!o!anumită!mărime!şi!dinamică!a!venitului.!

!

2

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

!

𝑠 = !=! înclinaţia! marginală! spre! economisire,! exprimând! cât! reprezintă! !

economisirea!ca!proporţie!în!totalul!venitului;!se!numeşte!rata!economisirii.! Între!înclinaţia!marginală!spre!consum!şi!spre!economisire!pe!de!o!parte!şi! înclinaţia! medie! spre! consum! şi! spre!economisire! pe! de! altă!parte! se! manifestă,! prin!definiţie,!următoarea!relaţie:! 𝑐 ! + 𝑠 ! = 1 !şi! 𝑐 + 𝑠 = 1 ! =>! Atât!înclinaţia!marginală!spre!consum!cât!şi!înclinaţia!medie!sunt!mărimi! pozitive! şi! subunitare.! De! asemenea,! relaţia! ce! se! manifestă! între! acestea! respectă!corelaţiile!existente!în!matematică!în!general!între!o!mărime!marginală! şi!o!mărime!medie.!!! Exemplu:!între!venit!şi!rata!consumului!se!manifestă!o!relaţie!inversă:!orice! creştere! a! venitului! antrenează! o! creştere! a! consumului,! însă! într-o! mai! mică! măsură!decât!creşterea!venitului,!ceea!ce!face!ca!rata!consumului!să!scadă:! !

!"!! ! !

!

!

𝑐= =

=

!" !

+ 𝑐 ! =>! atunci! când! Y! creşte,! Ca/Y! scade! =>! c! scade!

(sau!c!>!c’!=>!c!scade)! !La!nivelul!ratei!economisirii,!evoluţiile!sunt!unele!de!sens!opus:! c!+!s!=!1,!c!scade!=>!s!creşte! !

𝑠=!=

!!"!! ! ! !

=−

!" !

+ 𝑠 ! !=>!atunci!când!s!!la!echilibru,!I=S! =>!Y!=!C!+!I!=!Ca!+!c’Y!+!Ip! !În! teoria! keynesistă,! investiţiile! au! natura! unei! componente! autonome,! exogene,! a! cererii! agregate;!pentru! Keynes,! investiţiile!sunt! investiţii! planificate,! fiind!independente!de!mărimea!şi!dinamica!venitului;!Keynes!arată!că!investiţiile! decurg!din!evaluările!anterioare!ale!întreprinzătorilor!şi! nu!sunt!corelate! în!mod! necesar!cu!mărimea!sau!dinamica!venitului!curent.!! Din!acest!motiv,!din!punct!de!vedere!grafic,!reprezentarea!investiţiilor!se!va! face! printr-o! dreaptă! orizontală,! cu! semnificaţia! că! volumul! investiţiilor! este! constant!în!raport!de!mărimea!venitului.! Ca!+!Ip!≝ea!!=!cheltuiala!autonomă! !"

=>!Y!=!ea!+!c’Y!=>! 𝑌 = !!!! =

!" !!

!

!Reprezentarea! grafică! a! venitului! de! echilibru! în! modelul! unei! economii! închise! şi! fără! sector! guvernamental! se! realizează! pornind! de! la! reprezentarea! grafică!a!funcţiilor!consumului!şi!economisirii:!

!

5

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

! !

!b)!Modelul!economiei!închise,!cu!sector!guvernamental! !Determinarea! venitului! de! echilibru! presupune! luarea! în! considerare,! pe! lângă! variabilele! anterioare,! a! acelor! variabile! specifice! prezenţei! guvernului! în! economie.! Este! vorba,! pe! de! o! parte,! de! fiscalitate! (existenţa! acelui! mijloc! instituţional! prin! care! se! constituie,! în! baza! constrângerii! statului,! bugetul! guvernamental)!şi,!pe!de!altă!parte,!e!vorba!de!pârghia!cheltuielilor!publice,!prin! intermediul!căreia!guvernul!susţine,!amplifică!cheltuielile!totale!din!economie.! !Introducerea! impozitării! în! acest! model! face! să! apară! o! diferenţă! între! venitul! total! realizat! şi! venitul! disponibil,! adică! mărimea! venitului! ce! rămâne! la! dispoziţia! factorilor! de! producţie! respectivi! şi! care! se! transformă! mai! apoi! în! consum!şi!economii.! !

6

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Venitul!disponibil!Yd!=!Y-T! În!aceste!condiţii,!se!reconfigurează!funcţia!consumului!şi!a!economisirii:! C!=!Ca!+!c’Yd;!S!=!-Ca!+!s’Yd! Oag!=!Cag;!Oag!=Y!;!Cag!=!C!+!Ip!+!G! =>Y!=!C!+!Ip!+!G!=!Ca!+!c’Yd!+!Ip!+!G!=!Ca!+!c’(Y-T)!+!Ip!+!G!=!! =!Ca!+!c’Y!–C!’t!+!Ip!+!G! =>!Y(1-c’)!=!Ca!-!c’T!+!Ip!+!G!=>! 𝑌 = !

!"!! ! !!!"!! !!

!

c)!Modelul!economiei!deschise,!cu!sector!guvernamental!

Pe! lângă! variabilele! anterioare,! vor! fi! luate! în! considerare! şi! cele! specifice! deschiderii!comerciale!externe!a!economiei:!exportul!(în!calitate!de!componentă!a! Cag)! şi! importul! (în! calitate! de! componentă! a! Oag! –acesta! se! adaugă! pe! piaţa! internă!la!oferta!autohtonă).! Oag!=!Cag;!Oag!=!Y!+!Imp;!Cag!=!C!+!I!+!G!+!E! =>!Y!=!C!+!Ip!+!G!+!En!=>! 𝑌 =

!"!! ! !!!"!!!!" ! !!

3)!Multiplicatorul!cheltuielilor:!magia!keynesistă! !În! teoria! keynesistă,! cheltuielile! reprezintă! forţa! motrice! prin! care! economia!e!pusă!în!mişcare.!Atunci!când!în!economie!se!efectuează!un!volum!mai! mare! de! cheltuieli,! atât! pentru! bunuri! de! consum! cât! şi! pentru! bunuri! de! producţie,!acesta!este!mecanismul!prin!care!întreprinzătorii!vor!extinde!în!general! structurile!de!producţie!din!domeniul!lor.! !Reversul! este! şi! el,! în! acest! fel,! luat! în! considerare:! o! cheltuială! mai! mică! înseamnă!o!producţie!mai!mică,!adică!mai!puţine!locuri!de!muncă!şi!un!nivel!mai! scăzut! al! venitului! naţional.! Aşadar,! pt! Keynes,! cheia! dezvoltării! economice! se! găseşte!în!dinamica!cheltuielilor!totale!din!economie.! !

7

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

!Acest! tip! de! raţionament! este! cunoscut! în! economie! sub! denumirea! de! „principiul! multiplicatorului! keynesist”.! Terminologia! provine! din! recunoşterea! manifestării! unui! efect! de! antrenare! a! oricărei! cheltuieli! suplimentare! ce! se! efectuează!în!economie.! !În! teoria! keynesistă,! principiul! multiplicatorului! e! dedus! la! nivelul! a! 3! variabile:!la!nivelul!investiţiilor!(multiplicatorul!investiţiilor),!la!nivelul!cheltuielilor! guvernamentale! (multiplicatorul! bugetar)! şi! la! nivelul! impozitării! (multiplicatorul! fiscal).! Multiplicatorul+ investiţiilor!este! evidenţiat!de!plusul!de! venit!rezultat!prin! creşterea!volumului!investiţiilor!cu!o!unitate!monetară.! 𝐾𝑖 =

∆𝑌 𝜕𝑌 1 = = !! 𝑠 ∆𝐼 𝜕𝐼

Exemplu:! într-o! economie! în! care! înclinaţia! marginală! spre! consum! ar! fi! c’=0.9!(=>!s’=!0.1),!fiecare!leu!de!investiţii!suplimentare!ce!s-ar!efectua!ar!conduce! la!creşterea!producţiei!şi!a!venitului!de!Ki!=!1/0.1!=!10!ori.! Multiplicatorul+ bugetar! evidenţiază! plusul! de! venit! ce! s-ar! obţine! prin! creşterea!cheltuielilor!guvernamentale!cu!o!unitate!monetară.! 𝐾𝑏 =

∆𝑌 𝜕𝑌 1 = ! = ∆𝐺 𝜕𝐺 𝑠 !

=>!potrivit!modelului!keynesist,!efectul!de!antrenare!rezultat!din!creşterea! cheltuielilor!publice!ar!fi,!la!nivel!agregat,!identic!cu!efectul!creşterii!investiţiilor.! Multiplicatorul+ fiscal! evidenţiază! creşterea! producţiei! şi! a! venitului! rezultată!din!reducerea!cu!o!unitate!monetară!a!volumului!taxelor!şi!impozitelor;! este! vorba! de! acel! impact! al! creşterii! cererii! agregate! asupra! economiei! atunci! când!politica!fiscală!a!guvernului!prevede!o!scădere!a!impozitelor.! 𝐾𝑓 =

!

𝜕𝑌 ∆𝑌 𝑐′ = = !! 𝑠 ∆𝑇 𝜕𝑇 8

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

!În! condiţiile! datelor! din! exemplul! anterior,! multiplicatorul! fiscal! ar! fi! 0.9/0.1=9.!Expresia!matematică!a!multiplicatorului!din!modelul!keynesist!conduce! la!concluzia!că!întotdeauna!multiplicatorul!fiscal!Kf!va!fi!inferior!multiplicatorului! bugetar! Kb,! iar! raportul! de! mărime! dintre! aceştia! corespunde! relaţiei! 𝐾𝑓 = 𝐾𝑏 − 1 .!!! !De! aici! şi! concluzia! lui! Keynes! referitoare! la! politicile! economice! pe! care! guvernul!trebuie!să!le!adopte!în!anumite!condiţii,!cum!ar!fi,!de!exemplu,!în!cazul! unei! recesiuni.! Faptul! că! întotdeauna! multiplicatorul! bugetar! este! superior! multiplicatorului!fiscal!îl!îndreptăţeşte!pe!Keynes!să!considere!că,!în!condiţiile!unei! recesiuni,! e! mult! mai! indicată! stimularea! economiei! prin! creşterea! cheltuielilor! bugetare!decât!prin!poverii!fiscale.!! Astfel,! pârghia! fiscală! s-ar! dovedi! mai! utilă! atunci! când! guvernul! caută! să! ţină! sub! control! expansiunea! cererii! agregate,! pentru! ca! dinamica! accentuată! a! acesteia!să!nu!sfârşească!în!inflaţie.! !Această!reţetă!de!tip!keynesist!asupra!ciclului!economic!s-a!întins!până!spre! sfârşitul! secolului! al! XX-lea,! când! monetarismul! a! reuşit! să! pună! sub! semnul! întrebării!foarte!multe!din!concluziile!lui!Keynes.! !

4.!Abordări!critice:!cheltuielile!publice!înseamnă!impozite! !Partizanii! creşterii! cheltuielilor! guvernamentale! ca! remediu! pentru! relansarea! economică! arată! că,! în! absenţa! susţinerii! cererii! agregate! de! către! guvern,! economia! s-ar! prăbuşi! şi! mai! mult.! Ei! recomandă! programe! masive! de! cheltuieli!guvernamentale!în!toate!domeniile!în!care!guvernul!poate!acţiona!prin! intermediul!politicilor!bugetare.!! Problema!este!aceea!că!orice!cheltuială!guvernamentală!va!trebui!acoperită! fie!în!prezent,!prin!impozite!mai!mari,!fie!prin!datorie!publică!(impozite!mai!mari! mai!târziu).!Orice!leu!cheltuit!suplimentar!de!guvern!înseamnă!un!leu!mai!puţin!în! buzunarul! sectorului! privat:! guvernul! cheltuie! mai! mult,! iar! sectorul! privat! va! cheltui!mai!puţin.! !

9

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

!Eroarea!fundamentală!este! aceea!evidenţiată!de!F.! Bastiat!în!eseul! „Ce!se! vede! şi! ce! nu! se! vede”:! opinia! publică! şi! analiştii!îşi! concentrează!atenţia! numai! asupra!proiectelor!prin!care!guvernul!anunţă!că!va!obţine!relansarea!economiei.! !Adesea!e!utilizat!argumentul!locurilor!de!muncă!pe!care!guvernul!le!creează! în! aceste! programe.! Se! neglijează! însă! impactul! economic! pe! care! aceleaşi! cheltuieli! le-ar! fi! avut! dacă! ar! fi! fost! realizate! de! către! factorii! de! producţie! la! nivelul!cărora!veniturile!acelea!ar!fi!fost!lăsate!prin!neimpozitarea!lor.! !Orice! cheltuială! guvernamentală! poate! fi! finanţată! neinflaţionist! fie! prin! taxe! şi! impozite,! fie! prin! datorie! publică! (împrumuturi! angajate! de! guvern).! Să! luăm,!de!pildă,!cazul!în!care!creşterea!cheltuielilor!guvernamentale!este!susţinută! printr-o!creştere!a!impozitelor.!! Efectul! nemijlocit! va! fi! evident! în! cadrului! sectorului! privat! prin! scăderea! stimulentelor! productive,! prin! scăderea! producţiei! şi! a! numărului! de! locuri! de! muncă,!deci!prin!scăderea!venitului!total!realizat!în!sectorul!privat.!În! acest!caz,! prin! creşterea! impozitării,! resursele! trec! într-o! mai! mare! măsură! din! buzunarul! întreprinzătorului!privat!în!bugetul!public.!! De!aceea,!atunci!când!economiştii!caută!să!prezinte!beneficiile!cheltuielilor! publice,! neglijează! adesea! ceea! ce! se! pierde! în! realitate! în! sectorul! privat:! producţia!sectorului!public!creşte,!iar!producţia!sectorului!privat!scade;!va!creşte! numărul!de!angajaţi!la!stat!şi!va!scădea!numărul!de!locuri!de!muncă!din!sectorul! privat.! De! aceea,! pretenţia! că! „prin! creşterea! cheltuielilor! publice! guvernul! creează!locuri!de!muncă”!trebuie!privită!cu!reticenţă.!! În! realitate,! prin! programele! publice! finanţate! pe! seama! resurselor! sectorului!privat! se!realizează,!în! principal,! o!realocare!a! resurselor!de! muncă!în! cadrul!structurii!de!producţie.!! Este! vorba! de! creşterea! numărului! de! locuri! de! muncă! implicate! in! programele! guvernamentale! (ceea! ce! se! vede)! şi! scăderea! ocupării! din! diverse! alte!sectoare!ale!economiei!(ceea!ce!nu!se!vede).!

!

10

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Efectul!de!evicţiune! !Foarte! adesea,! din! dorinţa! de! a! nu! împovăra! fiscal! şi! mai! mult! economia,! guvernele!aleg!să-şi!finanţeze!cheltuielile!prin!datorie!publică.!În!această!situaţie,! guvernul!se! găseşte! în!situaţia! unui!debitor!care! împrumută! resursele!financiare! necesare!pentru!acoperirea!cheltuielilor!publice!în!exces,!adică!pentru!finanţarea! deficitului!bugetar!(soldul!negativ!al!bugetului!de!stat,!diferenţa!dintre!încasări!şi! cheltuieli).! !În!cea!de-a!doua!jumătate!a!secolului!al!XX-lea,!deficitul!bugetar!a!devenit!o! realitate! cvasipermanentă! pentru! guvernele! din! aproape! întreaga! lume.! Spre! exemplu,!în!Europa!Occidentală,!în!ce-a!de-a!doua!jumătate!a!secolului!al!XX-lea,! doar!rareori!şi!întâmplător!au!existat!ţări!în!care!bugetele!guvernamentale!să!nu! înregistreze!deficite).!! Astfel!a!avut!loc!creşterea!fulminantă!a! datoriei!publice:!în!prezent,!există! ţări! a! căror! datorie! publică! depăşeşte! cu! mult! 100%! din! PIB,! cum! a! fost! cazul! țărilor!PIIGS!din!cadrul!Uniunii!Europene,!ca!urmare!a!crizei!economice!din!2009.! !Atunci! când! guvernul! se! împrumută! în! vederea! acoperirii! deficitului! bugetar,!efectul!direct!care!se!va!manifesta!pe!piaţa!creditului!va!fi!creşterea!ratei! dobânzii.! !Atunci!când!creditul!guvernamental!se!adaugă!creditului!privat,!spunem!că! pe!piaţa!creditului!are!loc!creşterea!cererii!de!fonduri!de!împrumut,!iar!o!cerere! de!credit!mai!mare! se!va!transfera!într-un!nivel!mai! mare!al! ratei!dobânzii! (rata% dobânzii%=%preţul%creditului).!! O! rată! a! dobânzii! mai! înaltă! va! reduce! stimulentele! investiţionale! astfel! încât,!în!cadrul!mediului!de!afaceri,!investiţiile!vor!fi!mai!mici;!la!o!rată!a!dobânzii! mai!mare,!unele!proiecte!de!afaceri!se!vor! dovedi!nerentabile!sau!insuficient!de! rentabile,!iar!întreprinzătorii!nu!vor!mai!pune!în!practică!acele!investiţii.!

!

11

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

! !Efectul!de!evicţiune!reprezintă!reducerea!volumului!investiţiilor!(private)!ca! efect!al!creşterii!creditului!guvernamental!necesar!acoperirii!deficitului!bugetar.! !El!arată!că!şi!creşterea!cheltuielilor!guvernamentale!alimentate!prin!deficit! dislocă! un! anumit! volum! de! resurse!din! sfera! mediului! de! afaceri.! Dacă! la! acest! efect! se! adaugă! şi! povara! datoriei! publice,! se! obţine! o! imagine! şi! mai! clară! a! implicaţiilor!depresive!ale!creşterii!cheltuielilor!guvernamentale.! Paradoxul!economisirii! ! Keynes! este! economistul! ce! a! făcut! din! practica! economisirii! o! virtute! tot! mai! îndoielnică.! Până! la! Keynes,! economiştii! clasici! au! insistat! întotdeauna! pe! importanţa!economisirii,!ca!sursă!a!formării!capitalului!şi!a!investiţiilor.!Nu!există! un! alt! mod! de! a! acumula! capital! şi! de! a! susţine! investiţii,! spuneau! economiștii! clasici,! decât! economisirea.! În! esenţă,! economisirea! înseamnă! retragerea! anumitor!resurse!din!sfera!mijloacelor!de!consum!şi!direcţionarea!acestora!către! sfera!mijloacelor!de!producţie,!către!procesele!de!formare!a!capitalului.! !După! multe! decenii,! Keynes! a! reuşit! să! inverseze! această! logica! a! argumentului! clasic! în! favoarea! economisirii.! În! prezent,! explicaţia! keynesistă! e! cunoscută!sub!numele!de!„paradoxul%economisirii”.!! !Pentru! Keynes,!economisirea!era! privită! ca! o!retragere! a! unor! resurse!din! sfera!circuitului!economic!productiv.!Atunci!când!oamenii!aleg!să!economisească! mai! mult,! conform! viziunii! lui! Keynes,! rezltatul! va! fi! o! scădere! a! cererii! pentru! bunurile!de!consum.!!

!

12

CURS%MACROECONOMIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%Prof.%univ.%dr.%Cosmin%Marinescu%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

Confruntaţi! cu! o! scădere! a! cererii,! producătorii! vor! decide! scăderea! pr...