Analiza influenței mortalității asupra veniturilor fiscale din Germania în perioada 1978-2018 PDF

Preview

Summary

Download Analiza influenței mortalității asupra veniturilor fiscale din Germania în perioada 1978-2018 PDF

Description

Analiza influenței mortalității asupra veniturilor fiscale din Germania în perioada 1978-2018 Autor: Nuță Andreea Marilena

Rezumat: Această lucrare a examinat influența pe care mortalitatea o exercită asupra nivelului veniturilor fiscale din Germania pentru perioada 1978-2018, prin intermediul modelului simplu de regresie. Deși reprezintă un aspect negativ al stării de sănătate, mortalitatea constituie, alături de fertilitate, fenomenul de bază al unei populații, ele asigurând numărul și calitatea acesteia. Legătura dintre sănătate și creșterea economică se consideră a fi una dintre pietrele de temelie ale unei economii dezvoltate. Schimbările în starea de sănătate a populației active actuale și viitoare vor avea implicații fiscale pentru guvern, întrucât aceasta reprezintă un factor determinant al productivității. Condițiile de sănătate care măresc speranța de viață și scad rata mortalității vor crește veniturile fiscale, care la rândul lor vor impacta nivelului investițiilor în cadrul statului și de asemenea, disponibilitatea antreprenorilor de a-și extinde activitățile. Toate acestea vor conduce la creșterea economică a țării. În lucrarea de cercetare am analizat relația de cauzalitate dintre rata mortalității și veniturile fiscale din Germania și am constatat o legătură inversă între cei doi indicatori. De asemenea, s-a constatat faptul că, în perioada analizată, situația Germaniei este una favorabilă, cu rate ale mortalității în scădere, ceea ce se transpune printr-o performanță bugetară bună, însă procesului de îmbătrânire al populaţiei și condițiile pandemice actuale constituie adevărate provocări în cadrul statului. Abstract: This paper examined the influence of mortality on tax revenue levels in Germany for the period 1978-2018 using a simple regression model. Although it is a negative aspect of health status, mortality is, along with fertility, the basic phenomenon of a population, ensuring its number and quality. The link between health and economic growth is considered to be one of the cornerstones of a developed economy. Changes in the health status of the current and future working population will have fiscal implications for government, as it is a key determinant of productivity. Health conditions that increase life expectancy and lower mortality rates will increase tax revenues, which in turn will impact the level of investment within the state and also the willingness of entrepreneurs to expand their businesses. All this will lead to economic growth in the country In the research paper I determined the causal relationship between the mortality rate and the tax revenues in Germany and I found an inverse link between the two indicators. It was also found that, during the period under review, Germany's situation is favourable , with declining mortality rates, which translates into good budgetary performance, but the ageing process of the population and the current pandemic conditions are real challenges within the state. Cuvinte cheie: rata mortalității, venituri fiscale, sănătatea în creșterea economică, modelul simplu de regresie.

1

Cod JEL: H24, I15, I18.

1. Introducere Mortalitatea, sau rata de mortalitate, este un indicator al sporului natural ce măsoară numărul de persoane care decedează, raportat la o anumită populație, într-o unitate de timp. Deși reprezintă un aspect negativ al stării de sănătate, mortalitatea constituie, alături de fertilitate, fenomenul de bază al unei populații, ele asigurând numărul și calitatea acesteia. Guvernele au o miză economică și politică enormă în sănătatea populației lor. Sănătatea populației nu este doar fundamentală pentru creșterea economică, ci afectează și cheltuielile guvernamentale pe termen scurt și lung pentru îngrijirea sănătății, dizabilității și alte programe sociale și influențează încasările fiscale directe și indirecte. Din perspectiva guvernării, morbiditatea și mortalitatea care influențează productivitatea, deciziile de pensionare și participarea forței de muncă vor influența veniturile fiscale ale guvernului. Cu toate acestea, constatările privind interacțiunea și direcția cauzalității dintre cele două variabile sunt încă relativ mixte. Plecând de la acest aspect, lucrarea de cercetare își propune să răspundă la întrebarea: cum a influențat rata mortalității nivelul veniturilor fiscale din Germania? Pentru a atinge obiectivul propus, acest studiu investighează relația de cauzalitate dintre rata de mortalitate și fluctuația veniturilor fiscale din Germania în perioada 1978-2018, prin aplicarea modelului simplu de regresie. Organizarea acestei lucrări este după cum urmează: prima secțiune este reprezentată de introducere, în timp ce secțiunea a doua prezintă revizuirea literaturii relevante privind cei doi indicatori analizați în cercetare. Metodologia studiului este descrisă în secțiunea a treia, în vreme ce secțiunea a patra prezintă și analizează datele obținute. În cele din urmă, concluziile sunt vizate în secțiunea a cincea.

2. Stadiul cunoașterii Totalitatea resurselor băneşti care alimentează bugetul public formează un sistem unitar de venituri, indiferent de provenienţa acestora şi de veriga bugetară la care se mobilizează. Finalitatea comună a acestor venituri constă în finanţarea unor utilităţi sau necesităţi cu caracter public (Inceu și Lazăr, 1999). Din punct de vedere al conţinutului economic, veniturile bugetare sunt structurate în: venituri curente, venituri din capital, sume defalcate şi transferuri, iar în funcţie de natura lor, veniturile curente se împart în: venituri fiscale şi venituri nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de către stat în virtutea suveranităţii sale financiare, în calitatea sa de subiect de drept public. Aceste venituri se concretizează în impozitele, taxele şi contribuţiile percepute la bugetul public, având caracter obligatoriu şi nerestituibil (Inceu și Lazăr, 1999). Veniturile fiscale sunt de două tipuri, fiind percepute: (1) impozite, taxe şi contribuţii directe, în cazul cărora suportatorul real este considerat a fi însuşi subiectul lor și (2) impozite şi taxe indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu coincide cu subiectul plătitor. Impozitarea joacă un rol fundamental în crearea unor societăți echitabile și în construirea unor economii puternice. Poate ajuta la reducerea inegalităților, nu doar prin sprijinirea mobilității sociale, ci și prin reducerea inegalităților din veniturile pieței. Politica fiscală poate avea, de asemenea, un impact asupra deciziilor de ocupare a forței de muncă, asupra nivelului 2

investițiilor și asupra disponibilității antreprenorilor de a-și extinde activitățile. Toate acestea vor conduce la creșterea economică a statului (Ciobanu, Sahlian și Vuță, 2020). Impozitarea veniturilor persoanelor fizice reprezintă una dintre cele mai utilizate forme de procurare a resurselor financiare care stau la dispoziţia autorităţilor publice. Această modalitate de impozitare a constituit temelia sistemelor fiscale moderne (Ciobanu, Sahlian și Vuță, 2020). Impozitul asupra veniturilor persoanelor fizice îmbracă diferite forme, după cum şi sursele de venit sunt foarte diverse: venituri din muncă salarială, activităţii din industrie, comerţ, agricultură, societăţi de asigurări. Evenimente precum mortalitatea prematură, invaliditatea, pensionarea anticipată sau participarea redusă a forței de muncă vor reduce impozitele plătite statului. În mod similar, condițiile de sănătate care măresc speranța de viață vor crește veniturile fiscale, dar vor crește și costurile de transfer pentru stat (Connolly et al., 2017). Relația dintre sănătate și creșterea economică este una dintre pietrele de temelie ale unei economii dezvoltate. Mai exact, starea de sănătate este un factor determinant al productivității, care se poate demonstra că influențează creșterea economică. Premisa care stă la baza unor astfel de analize este aceea că schimbările în starea de sănătate a populației active actuale și viitoare vor avea implicații fiscale pentru guvern (Kotsopoulos et al., 2013). Sănătatea este în general mai bună, iar mortalitatea este mai mică atunci când nevoile majorității conduc politica publică, ceea ce este mai probabil într-o democrație și în țările care depind de colectarea impozitelor pentru venituri (Hall et al., 2021). Acesta este și cazul Germaniei, care este o democrație republicană federală reprezentativă. Din 2011, finanțele publice ale Germaniei au beneficiat în mod continuu de venituri record din impozite datorită unei performanțe economice solide și a unei dezvoltări solide a pieței muncii. Participarea pe piața muncii și forța de muncă au crescut în această perioadă, producând un plus de aproximativ două milioane de angajați până în 2015. În consecință, veniturile fiscale din salarii și venituri au crescut masiv, punând finanțele publice ale Germaniei într-o situație bugetară confortabilă (Calahorrano et al., 2019). Ca urmare a migrației nete ridicate, atât populația generală a Germaniei, cât și potențialul forței de muncă cresc în prezent. Cu toate acestea, în câțiva ani, această tendință grafică demo va fi inversată, ducând la o scădere a populației în ansamblu și mai ales a numărului de angajați cu câștig (Calahorrano et al., 2019). Una dintre provocările majore la adresa sustenabilităţii finanţelor publice este reprezentată de impactul negativ pe termen lung al procesului de îmbătrânire a populaţiei asupra bugetului fondului de pensii (Altăr et al., 2012).

3

3. Metodologie Țara pe care am ales să o studiez în lucrarea de cercetare științifică este Germania. În primul rând, economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate și solide din lume, bazată pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) și comerțul exterior (cel mai mare exportator mondial de mărfuri). De asemenea, bugetarea în Germania, la nivel federal, se desfășoară pe baza unui cadru juridic, constituțional și administrativ foarte bine dezvoltat. Procesul bugetar german este robust și cuprinde toate elementele bugetării moderne, cu reforme semnificative în curs de implementare. Drept urmare, Germania a realizat o performanță fiscală de invidiat în ultimii ani și oferă astfel oportunități atractive pentru cercetători. Cu privire la subiectul abordat, am avut nevoie de date pentru indicatorii: venituri fiscale și rata brută a mortalități. Am utilizat date anuale, acestea fiind colectate din buletinul statistic al Băncii Mondiale pentru perioada 1978-2018, rezultând un numar total de 41 de observații. Rata brută a mortalității indică numărul de decese la 1.000 de populații de la jumătatea anului, fiind exprimată în promile, iar publicarea sa a fost realizată anual. Al doilea indicator necesar studiului, respectiv nivelul veniturilor fiscale, a fost calculat prin înmulțirea valorii PIBului cu nivelul veniturilor fiscale în PIB. PIB-ul a fost preluat din datele conturilor naționale de la Banca Mondială. Datele anuale au fost exprimate în moneda locală curentă, respectiv în euro. Pentru nivelul veniturilor fiscale în PIB, metoda de agregare utilizată a fost media ponderată, iar datele au fost exprimate tot în euro, la fel ca și indicatorul obținut prin înmulțire.

Grafic 1: Evoluția în timp a veniturilor fiscale din Germania în perioada 1978-2018 450,000,000,000 400,000,000,000

Venituri fiscale (euro)

350,000,000,000 300,000,000,000 250,000,000,000 200,000,000,000 150,000,000,000 100,000,000,000 50,000,000,000 0 19

78 98 0 982 98 4 986 988 99 0 992 99 4 996 99 8 00 0 002 00 4 006 00 8 01 0 012 01 4 016 01 8 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1

Perioada

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Banca Mondială 4

În perioada analizată, după cum se poate observa în graficul de mai sus, nivelul veniturilor fiscale are o tendință generală de creștere. O primă diferență semnificativă se remarcă în 1991, atunci când veniturile statului se propulsează de la 143.903.099.963 euro în anul precedent, la 184.424.000.000 euro la anul în cauză. O altă modificare semnificativă la nivelul veniturilor fiscale ale Germaniei, de data aceasta sub formă de pierdere, se înregistrează în anul 2004. Aceasta va fi compensată însă de încasările însemnate ale anilor următori.

Grafic 2: Evoluția în timp a ratei mortalității din Germania în perioada 1978-2018 0.0140

Rata brută a mortalității (‰)

0.0120 0.0100 0.0080 0.0060 0.0040 0.0020 0.0000 78 8 0 82 8 4 86 8 8 90 9 2 94 96 9 8 00 0 2 04 0 6 08 1 0 12 1 4 1 6 1 8 1 9 19 1 9 19 1 9 19 1 9 19 1 9 1 9 19 2 0 20 2 0 20 2 0 20 2 0 20 20 20

Perioada

Sursa: Banca Mondială În cazul ratei de mortalitate, situația este relativ contrară față de cea a veniturilor fiscale, întrucât rata mortalității are o tendință generală de scădere în perioada analizată. Câteva scăderi semnificative se înregistrează în anii 1992, 2004 și 2014, iar câteva creșteri însemnate în anii 2013 și 2015. În afară ce acestea însă, nu se remarcă fluctuații majore ale indicatorului analizat. Pentru a analiza corelația dintre cei doi indicatori necesari studiului am folosit drept metodă de cercetare modelul simplu de regresie. Acesta este în măsură să testeze efectul variabilei independente (rata mortalității) asupra variabilei dependente (veniturile fiscale). Modelul de regresie: Venituri fiscale=b+a × Rata mortalit ății+ ε

5

În cadrul acestui model, veniturile fiscale reprezintă variabila dependentă, iar rata mortalității variabila independentă. Termenul liber, reprezentat de coeficientul b, ne indică valoarea veniturilor fiscale dacă rata mortalității ar avea valoarea 0. Coeficientul a constituie panta dreptei de regresie și ne arată modul în care se modifică nivelul veniturilor fiscale atunci când se modifică valoarea ratei mortalității. Cât despre ε, aceasta reprezintă eroarea ce înregistrează cât de bine dreapta estimată descrie relația dintre variabilele alese. „În știință, o ipoteză este o legătură între două variabile. Este o supoziție care se bazează provizoriu pe observații și care servește la explicarea anumitor fenomene” (Caciuc, 2012). În această lucrare de cercetare, ipotezele necesare studiului sunt: ipoteza alternativă (H1) – o scădere a ratei mortalității va duce la creșterea nivelului veniturilor fiscale ale statului și ipoteza nulă (H0) – o modificare a ratei mortalității nu va avea efect asupra nivelului veniturilor fiscale ale statului.

4. Analiza datelor În această parte vom analiza datele obținute prin aplicarea regresiei simple. Încercăm astfel să tragem o concluzie cu privire la ipotezele formulate asupra corelării veniturilor fiscale cu rata mortalității. Tabel 1: Rezultatele analizei regresiei liniare

Sursa: Calcule proprii

6

Cu ajutorul datelor colectate am obținut funcția de regresie liniară: Venituri fiscale=1,0655 −7,6923 × Rata mortalit ății Din ecuația de regresie se poate observa faptul că termenul liber este egal cu 1,0655 și reprezintă nivelul veniturilor fiscale care nu este influențat de rata mortalității, ci de alți factori. Cu alte cuvinte, daca rata rata mortalității ar fi 0, veniturile fiscale ale statului ar avea valoarea 1,0655. De asemenea, faptul că panta nu este nulă ne demonstrează că cei doi indicatori ai studiului se află în dependență unul față de celălalt. Aceasta are totuși o valoare negativă, între variabile existând astfel o legătură indirectă. În medie, la creșterea cu o unitate a ratei mortalității, veniturile fiscale vor scădea cu 7,6923 de unități monetare. R-square ne arată ponderea variației variabilei dependente explicată de model, iar în cazul de față are o valoare destul de mică. Putem afirma că aproximativ 38% din variația veniturilor fiscale este explicată de model. Testul F se folosește pentru testarea validității. Ipotezele acestuia sunt: ipoteza nulă (H0) – modelul nu este valid și ipoteza alternativă (H1) – modelul este valid. Conform datelor obținute, valoarea significance F de 1,56 este cu mult peste pragul de semnificație de 5%, ceea ce înseamnă că se acceptă H0, iar modelul nu este valid. Testul t este utilizat pentru testarea semnificației coeficienților. Acesta are în vedere două ipoteze: ipoteza nulă (H0) – coeficientul nu este semnificativ și ipoteza alternativă (H1) – coeficientul este semnificativ. Trebuie studiată valoarea parametrului p-value pentru un prag de semnificație de 5%. În cazul termenului liber, p-value este 2,92, mult mai mare decât pragul de 5%, rezultând faptul că se acceptă H0, iar coeficientul nu este semnificativ. De asemenea, cu o valoare de 1,56, și în cazul pantei se acceptă ipoteza nulă, coeficientul nu este semnificativ. În urma rezultatelor obținute pe baza aplicării regresiei putem trage o concluzie cu privire la corelarea celor doi indicatori ai studiului. Putem afirma că ipoteza nulă H0 se respinge și se acceptă cea alternativă H1 – o scădere a ratei mortalității va duce la creșterea nivelului veniturilor fiscale ale statului (legătură inversă).

5. Concluzii Subiectul abordat în această lucrare a fost unul foarte provocator în cercetarea pe plan internațional, având în vedere contextul actual al pandemiei care pune presiune pe sistemul fiscal și pe economie. Orice schimbare în starea de sănătate a populației active actuale și viitoare va avea implicații fiscale pentru guvern deoarece sănătatea influențează veniturile statului, aceasta fiind un factor determinant al productivității. În lucrare am analizat modul în care veniturile fiscale se comportă sub influența mortalității. În urma analizei datelor am putut trage o concluzie a studiului realizat, și anume faptul că veniturile guvernului sunt cu atât mai mari cu cât rata mortalității se menține la un nivel scăzut. De asemenea, în caz contrar, cu cât rata mortalității crește, impozitele plătite statului vor scădea. În cazul Germaniei, starea de sănătate este una favorabilă, iar mortalitatea este scăzută, ceea ce se transpune printr-o performanță economică solidă, cu venituri mari din impozite și taxe. 7

Finanțele publice ale statului poziționează Germania într-o situație bugetară confortabilă în momentul de față, însă nu este exclus ca acestea să sufere de pe urma pandemiei care a afectat profund domeniul sănătății și a crescut ratele de mortalitate.

8

6. Bibliografie Altăr Moisă, Necula Ciprian, Dumitru Ionuţ și Bobeică Gabriel (2012). European Semester: ensuring sustainable economic growth through sound public finances. Lessons for Romania from the public finances’ sustainability point of view. Strategy and Policy Studies (SPOS), Volum 3, București: European Institute of Romania. Banca Mondială: https://data.worldbank.org/ Caciuc Leonora (2012). Metodologia cercetării științifice. Volum 1, Cluj-Napoca: EIKON. Calahorrano Lena, Rebeggiani Luca, Stöwhase Sven și Teuber Martin (2019). Demographic change and income tax revenues – results from a large microsimulation model for Germany. Journal of Economic Policy Reform, Volum 22(4), pag. 399-419. Ciobanu Radu, Sahlian Daniela-Nicoleta și Vuță Mihai (2020). Povara fiscală în cazul veniturilor din salarii. Studiu de caz în Uniunea Europeană. CECCAR Business Review, Volum 1, pag. 42-47. Connolly Mark, Kotsopoulos Nikos, Postma Maarten și Bhatt Aomesh (2017). The Fiscal Consequences Attributed to Changes in Morbidity and Mortality Linked to Investments in Health Care: A Government Perspective Analytic Framework Government Perspective Modeling in Health. Value in Health, Volum 20(2), pag. 273277. Hall Stephen et al. (2021). Government Revenue and Child and Maternal Mortality. Open Economies Review, Volum 32, pag. 213–229. Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan (1999). Așezarea impozitelor și taxelor mobilizate la bugetul de stat. Revista Transilvană de științe administrative, Volum 1(2), pag. 37-59. Kotsopoulos Nikolaos, Connolly Mark, Postma Maarten, Hutubessy Raymond (2013). Fiscal consequences of changes in morbidity and mortality attributed to rotavirus immunisation. Vaccine, Volum 31(46), pag. 5430-5434.

9...