Anevrism PDF

Preview

Summary

Anevrism...

Description

Facultatea de Mecanică Specializare: Inginerie Medicală An IV 2019-2020

Anevrism cereral

Prezentare de caz clinic.

Prof. îndrumător Totorean Alin. Studenți: Sîrbu Robert

Introducere. Anevrismul cerebral este o afecțiune cerebrovasculară în care prin slăbiciunea peretelui arterial apar dilatații anormale ale acestuia. Stratul arterei care se află in contact direct cu sângele se numește intima. El este acoperit de celule endoteliale. Deasupra lui se află tunica medie. Aceasta tunică este formată din fibre musculare netede și țesut elastic. Cel mai extern strat se numește adventice și este format din țesut conjunctiv. Anevrismele cerebrale sunt descrise în funcție de formă: saculare sau fuziforme. Cele saculare sunt rotunde, iar cele fuziforme sunt mai dilatate și mai largi. Anevrismele se mai clasifică în două grupe adiționale: anevrisme adevărate și false. Un anevrism adevărat cuprinde toate cele 3 straturi ale vasului: intima, media si adventicea. Cauza acestora poate fi congenitală, în urma unor infecții (anevrisme micotice), sau din cauza modificărilor vasculare din hipertensiunea arteriala. Un anevrism fals sau pseudoanevrism se caracterizează numai prin hernierea tunicii intime. Este cauzat de traumatisme sau de disecția arteriala. Localizarea cea mai frecventă a anevrismelor este pe arterele de la baza creierului, cunoscute sub numele de poligonul Willis. Sunt mai frecvente la adulți decât la copii, dar pot apare la orice vârstă.

Simptome. Anevrismele mici si nerupte nu dau simptome. Pe măsură ce cresc in dimensiuni riscul de rupere creste. Când un anevrism s-a rupt, pacientul suferă una dintre cele mai severe forme de cefalee, însoțită de greață, vărsături, și/sau pierderea conștiinței. Câteodată se remarcă afectarea vederii la un ochi și modificarea diametrului pupilei. Ruptura anevrismului este de obicei brutala, fără semne prevestitoare. Acest eveniment devine amenințător de viață pentru pacient, și necesită tratament adecvat. Sângele rezultat prin ruptura vasului acoperă creierul (hemoragie subarahnoidiană) sau produce hematoame intracerebrale.

Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită scala Hunt si Hess.

Figura 1 .Tabel cu scala Hunt si Hess.

Diagnostic. Diagnosticul anevrismelor se face prin metode imagistice. Examenul computer tomografic cerebral este prima investigație care se face și care arată severitatea hemoragiei subarahnoidiene.

Figura 2 . CT cerebral. hemoragie subarahnoidiana post anevrismală.

Apoi se efectuează o angiografie cerebrala care pune un diagnostic de precizie al anevrismului și al localizării sale. Se mai folosesc în scop diagnostic angiografia prin rezonanță magnetică nucleară sau angioCT.

Figura 3. Angiografie cerebrala 4 vase la un pacient cu anevrism de ACM bilaterala. Puncția lombară se face atunci când examenul tomografic nu este concludent pentru o hemoragie subarahnoidiana, dar pacientul are simptome, iar lichidul extras poate fi roșu sau galben intens (xantocrom).

Tratament. Pacientul cu anevrism rupt reprezintă o urgență care se internează de obicei in secția de reanimare. Poate fi necesara ventilația asistată și aplicarea diferitelor metode de resuscitare. Poate apărea hidrocefalia (exces de lichid in creier) din cauza blocării fluxului lichidului cerebrospinal, si pacientul poate necesită de urgență drenajul extern al lichidului prin ventriculostomie. (tub de dren inserat in ventricului cerebral pentru drenarea excesului de lichid cerebrospinal).

Intervenția neurochirurgicală asupra anevrismului se face de obicei în primele 3 zile, pentru a evita riscul de rerupere al anevrismului. Există și procedee endovasculare de embolizare a anevrismului, dar care nu sunt încă accesibile în regim de urgență

Prognostic. Prognosticul pacientului cu anevrism cerebral rupt depinde de: mărimea și localizarea anevrismului, vărsta, starea generala de sănătate, starea neurologica după ruptură. O treime din pacienți decedează la prima sângerare. Alții recuperează foarte puțin sau deloc din deficitul neurologic instalat cu ocazia rupturii. Majoritatea pacienților rămân cu un grad de deficit neurologic și necesită recuperare îndelungată, terapie fizica, ocupațională, de reeducare a vorbirii. Uneori pacienții dezvoltă complicații după hemoragie, ca hidrocefalia, necesitând drenaj ventriculoperitoneal. Evoluția poate fi îndelungată, necesitând tuburi gastrice de hrănire, sau traheostomie.

Prezentare de caz clinic. Datele pacientului: •

Pacientul X în vârstă de 46 ani, s-a prezentat la spital cu dureri de cap intermitente, agravate în ultima perioadă, persistente de 5 ani și amorțeala membrului inferior stâng de aproximativ 3 luni.

•

Examenul fizic nu a arătat nici o pierdere senzorială atât la nivelul membrelor superioare cât și la nivelul membrelor inferioare.

•

Pacientul prezenta un tonus muscular bun și un reflex al tendonului normal.

Istoric medical: •

Pacientul nu are istoric de:

•

Hipertensiune.

•

Diabet.

•

Boală arterială coronariană.

•

Pacientul a avut un ECG normal.

•

Pacientul prezintă o funcție pulmonară normala.

•

Nu prezinta afecțiunii ale inimi, având o ecocardiografie normala.

Diagnosticare. •

Pacientul a fost supus unui unei investigații CT și RMN la nivelul capului.

•

In urma acestor investigații, s-a evidențiat o leziune nodulară cu densitate mixta, neomogena.

Pentru a confirma diagnosticul s-a recurs la angiografie care confirmă diagnosticul de anevrism al arterei mijlocii cerebrale.

Tomografie computerizată(CT). •

În timp ce pacientul este în interiorul tunelului, o sursă de raze X și un detector din cadrul sistemului se rotesc în jurul mesei de examinare.

•

O singură rotație durează de obicei o secundă sau mai puțin. În timpul rotației, sursa de raze X produce un fascicul de raze X îngust, care trece printr-o secțiune a corpului pacientului.

•

Pentru fiecare rotație a sursei de raze X și a detectorului, datele sunt trimise la un calculator pentru a forma una sau mai multe imagini transversale (secțiuni) ale organelor și țesuturilor interne.

•

Calculatorul folosește algoritmi matematici pentru reconstrucția imaginii. Pe baza acestor diferențe, imaginile apar în nuanțe diferite, în funcție de țesut.

Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). •

Câmpul magnetic, împreună cu radiofrecvența, modifică alinierea naturala a atomilor de hidrogen din organism.

•

În momentul în care asupra atomilor de hidrogen acționează un câmp magnetic puternic, aceștia se "aliniază" spre o anumita direcție.

•

Apoi aceștia sunt expuși unor impulsuri de unde radio. Acest lucru produce o reorientare.

•

Timpul de revenire la direcția inițială diferă de la un țesut la altul, oferind medicilor o cale de a le deosebi unele de altele, astfel putând să se deosebească structurile anatomice intre ele.

•

Aceste semnale sunt primite de un computer care le analizeaza si le converteste intr-o imagine.

Tratament. •

In funcție de dimensiunile, amplasarea și tipul de anevrism, medicul va alege cea mai potrivit metodă chirurgicală pentru tratarea anevrismului cerebral.

•

Considerând dimensiunea mare a anevrismului, acesta prezentând un risc mare de rupere, se optează pentru intervenție chirurgicală prin cliparea anevrismului cerebral.

•

Cliparea anevrismului cerebral – această procedură se realizează prin craniotomie (n.r. tăietura craniului), cu scopul de a se localiza anevrismul.

•

Apoi, cu ajutorul microscopului, medicul blochează fluxul de sânge către anevrism prin implantarea unui clip metalic.

Concluzii. •

In acest caz tratarea anevrismului a fost un success fără complicații în timpul intervenției.

•

Anevrismul intracranial este o condiție amenințătoare vieții, care de obicei începe cu simptome ușoare de-alungul anilor.

•

Majoritatea pacienților au simptome doar in momentul ruperii unui anevrism.

•

Rata mortalității pentru anevrismele cerebrale este foarte mare.

•

Această afecțiune este tratată chirurgical prin cliparea anevrismului cerebral sau embolizarea endovasculară .

•

Intervenția în sine este un factor de risc pentru ruptura anevrismului, aceasta poate apărea în orice moment al operației.

Bibliografie. http://www.neurochirurgie4.ro/index.php/anevrisme-cerebrale. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6283198/. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/neurologie/anevrism-cerebral-simptome-cauze-diagnostictratament-17889730....