Argumentare-Ion DOC

Title Argumentare-Ion
Author Ana-Maria Lepădatu
Pages 1
File Size 46.5 KB
File Type DOC
Total Downloads 357
Total Views 474
Summary

Ion Argumentare roman obiectiv Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter si de î...

Description

Ion Argumentare roman obiectiv Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter si de întâmplările ce constituie subiectul operei. Romanul obiectiv se individualizeaza prin faptul ca reflecta ca intr-o oglinda lumea in toata complexitatea ei, creeand iluzia unei lumi adevarate, respecta ordinea cronologica a evenimentelor, accentul cade pe actiuni, materialul epic este unul foarte bogat, sursa de inspiratie este lumea de zi cu zi, incipitul are de obicei valoare simbolica, finalul este inchis, exista simetrie incipit-final, apar ambele tipuri de conflicte, iar naratorul este unul obiectiv, contribuind la crearea unui stil sobru si impersonal. Cand George Calinescu afirma ca "Liviu Rebreanu este un scriitor mare, asa de mare, incat picioarele sale lasa iarba nevatamata, dar dezradacineaza padurile", nu ne-am fi gandit ca minunatul creator al romanului realist modern in literatura romana, se dezice de realismul care copia sincer, fidel si fotografic lumea, indreptand romanul spre un "realism al esentelor". Scriitorul trebuie sa patrunda dincolo de "scoarta realului", acolo unde clocotesc patimi si instincte devastatoare. Formula aceasta isi gaseste expresia monumentala in romanul Ion, a carui aparitie, in anul 1920, marcheaza un moment decisiv in istoria prozei romanesti. Din punct de vedere al tipologiei, Ion reprezinta un roman interbelic, social de inspiratie rurala sau "roman taranesc", asa cum il considera Calinescu, al familiei, evidentiind conditia intelectualului ardelean din Imperiul Austro-Ungar, din mediul rural, este realist, obiectiv si monografic, creand imaginea complexa si definitorie a unei lumi. Titlul operei face trimitere la protagonistul romanului, acesta reprezentand personajul epnim, tipul taranului dornic de inavutire, iar structurarea sa in cele doua parti, Glasul pamantului si Glasul iubirii, dezvaluie drama personajului, care, sub aparenta simplitatii, este o natura complexa cu trairi contradictorii si tensiunea epico-dramatica. Tema romanului o reprezinta conditia dramatica a taranului ce oscileaza, fara a putea alege, intre iubirea si patima pentru pamant. In plan filozofic ne este prezentatata tema efemeritatii umane : " Cativa oameni s-au stins, altii le-au luat locul". Liviu Rebreanu marturiseste ca, in lunga sa truda de creatie, in cei sapte ani in care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte, impresia afectiva, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar. Astfel, sursele de inspiratie constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei opere. Din punctul de vedere al substratului antropologic, aflam de o serie de evenimente preluate din realitate. O scena vazuta de scriitor pe colinele din jurul satului l-a impresionat in mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului: "Am zarit un taran imbracat in straie de sarbatoare. El nu ma zarea. Deodata, s-a aplecat si a sarutat pamantul ca pe o ibovnica". Autorul marturiseste ca "aproape toata desfasurarea primului capitol constituie amintiri din copilaria mea". O alta intamplare, relatata de sora sa Livia, i-a retinut atentia: "S-a intamplat la noi in sat ca o fata sa fie batuta strasnic de tatal ei pentru ca gresise si ramase insarcinata". Totodata, Rebreanu relateaza in jurnalul sau ca" Era la noi in sat un tanar pe care il chema Ion al Glanetasului, care nu avea pamant si pronunta acest cuvant cu atata patima, atata sete". Elementele de hipertextualitate fac parte din categoria surselor de inspiratie: prima varianta a romanului a fost o schita scrisa de Rebreanu in 1908, care purta tilul "Rusinea", subiectul fiind reluat si in "Zestrea", in care acesta contureaza portretul lui Ion si schiteaza intalnirea dintre aceasta si Ileana – Ana din romanul "Ion....

Similar Free PDFs
Popular Institutions