Bonitarea terenurilor PDF

Preview

Summary

Universitatea din București Facultatea de Geografie Evaluarea terenurilor agricole Cernoziom Masterand: Cristinescu Elena-Gabriela GCEC Grupa 405 București, 2018 Universitatea din București Facultatea de Geografie I. Introducere Evaluarea terenurilor se bazează pe o analiză a calității terenului agr...

Description

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Evaluarea terenurilor agricole Cernoziom

Masterand: Cristinescu Elena-Gabriela GCEC Grupa 405

București, 2018

Universitatea din București Facultatea de Geografie

I.

Introducere

Evaluarea terenurilor se bazează pe o analiză a calității terenului agricol pe clase de ferilitate și a modalităților de acces la terenuril respective. Totodată, această activitate reprezintă o condiție esențială pentru organizarea și valorificarea pământului. Principalele obiective ale acestei lucrări sunt: • determinarea notei de bonitare naturală pentru tipul de sol (Cernoziom); • realizarea hărții de bonitare pentru arealul cuprins între localitățile Măcin și Caracliu; • evaluarea agroeconomică a unei parcele din arealul studiat; Cernoziomul ✓ Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adîncimea de 80-100 cm conţinutul de humus depăşeşte 1%) structurat şi afînat (molic). Regimul de umiditate – periodic percolativ şi nepercolativ. Reacţia solului este neutră sau slab alcalină. Cernoziomurile se formează sub păduri preponderant quarcete şi cu înveliş ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri – argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic şi vertic. ✓ Orizont B cambic (Bv) având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 75 cm (exceptând cazul celor afectate de eroziune).

Universitatea din București Facultatea de Geografie

II.

Poziție geografică Arealul analizat cuprinde cele două localități, Măcin (în Nord) și Caracliu (în Sud), localități situate în județul Tulcea. Așa cum se poate observa și în harta localizării (fig1), arealul face parte din Podișul Dobrogei și cuprinde mai multe subunități de relief: în partea de N-Munții Măcin, Glacisul Măcinului și Balta Brăilei.

Fig 1. Localizarea arealului analizat

III.

Bonitarea naturală

Bonitarea terenurilor agricole reprezintă o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a condiţiilor de creştere, dezvoltare si rodire a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate (pretabilitate) a acestora pentru anumite culturi (sau categorii de folosinţa), prin intermediul unui sistem de indici tehnici şi note de bonitare. Ca atare, bonitarea determină de câte ori un teren este mai bun decât altul, având în vedere fertilitatea lui, oglindită prin producţiile pe care le asigură. Pentru a ajunge la determiarea notei de bonitarea naturală trebuie să se țină cont de condițiile de mediu care influenează stabilirea favorabilității pentru fiecare folosință: -relief -climă -hidrografie -însușiri fizico-chimici ale solului

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Pentru calcularea notelor de bonitare a terenurilor este necesară realizarea unui studiu pedologic care să stabilească indicatorii de caracterizare a terenurilor. Notele de bonitare a terenurilor se calculează diferenţiat pentru condiţii naturale şi pentru terenuri amenajate sau ameliorate. Fiecărui indicator de caracterizare a terenurilor îi corespunde un coeficient a cărui valoare oscilează între 0-1 (0, 0,1, 0,2 ……1), în funcţie de cât de mult influenţează caracteristica respectivă planta (recolta). Așa cum am menționat mai sus, calcularea notei de bonitare se realizează pe baza unor indicatori importanți: ✓ ✓ ✓ ✓

Temperatura medie anuală, precipitațiile medii anuale; Panta, alunecările de teren, adâncimea apei freatice; Inundabilitatea, gleizarea, stagnogleizarea, salinizare, alcalizare; Textura solului, pH-ul, volumul edafic, conținutul de CaCO3, rezerva de humus, gradul de poluare;

Analiza a fost realizată pentru profiul de sol cu nr. 3- Cernoziom.

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Fig 2. Indicatorii folosiți în calcularea notei de bonitare pentru cernoziom

Fiecărui indicator de caracterizare a terenurilor îi corespunde un coeficient.

Fig 3. Fișa pentru calculul notei de bonitare

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Completarea fișei de calcul pentru nota de bonitarea a fost realizată cu ajutorul tabelelor de coeficienți, de unde au fost copiate datele pentru fiecare indicator în parte. De exemplu, pentru temperatura medie anuală, unde avem valoarea de 11.3 C, există următoarea situație:

Fig 4. Tabelul pentru temperatura medie anuală În acest mod s-a procedat pentru toți indicatorii din fișa pentru calculul notelor de bonitare. În urma acestui proces s-a ajuns la nota medie de bonitare rezultată din media aritmetică a notelor de bonitare pe categorii de folosință:

Notă de bonitare naturală=56,8 Obținând această notă de bonitare, cea mai mare dintre cele 10 profile de sol, putem spune că solul analizat se încadrează în clasa de bonitare V, grupa C. În cazul culturilor sau al utilizării terenului, nota de bonitare se obține din înmulțirea coeficienților cu 100. De exemplu, în cazul cartofului, se procedează astfel: 0,8x0,5x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1x1=0,4

Universitatea din București Facultatea de Geografie

✓ Coeficient de temperatură: 0,8 ✓ Coeficient de precipitații: 0,5 ✓ Panta, alunecările de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitatea, gleizarea, stagnogleizarea, salinizare, alcalizare, textura solului, pH-ul, volumul edafic, conținutul de CaCO3, rezerva de humus, gradul de poluare: 1 0,4x100=40-nota de bonitare pentru cartof În cazul terenului arabil, nota de bonitare se calculează ca medie aritmetică a notelor pentru 4 culturi agricole care perezintă cea mai mare favorabilitate. Pentru profilul analizat cea mai mare favorabilitate o prezintă grâul, orzul, floarea-soarelui, mazărea/fasolea și lucerna, toate având nota de bonitare 80. Aceștia au avut coeficienți de 0,8 doar la precipitațiile medii anuale, iar la restul1.

Fig 5. Calcularea notei de bonitre pentru teren arabil

Prin acest procedeul exemplificat mai sus au fost realizate și restul notelor de bonitare pentru cele 9 profile de sol. Notele obținute sunt:

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Nr. profil 1.

Tip sol Litosol

2

Aluviosol

3

Cernoziom

Notă de bonitare

Clase de bonitare X

2.13 VIII 30.41 V 56.8

4

Cernoziom freatic umed si gleizat

5

Eutricambosol

6

Gleiosol salinizat

VIII 28.85 VII 35.78 X 3.23

7

Erodosol

8

Aluviosol gleizat

9

Kastanoziom

10

Kastanoziom erodat

X 4.88 IX 15.49 VI 42.5 VIII 27.78

Fig 6. Notele de bonitare ale celor 10 profile de sol Astfel, se observă că cea mai mare notă de bonitare se întâlnește la cernoziom (56,8 puncte), iar cea mai mică la litosol (2.13 puncte). Ținând cont de aceste date, a fost realizată harta claselor de bonitare pentru arealul analizat. Pentru toate tipurile de sol din aceast areal au fost calculate notele de bonitare și stabilite clasele. Harta a fost stilizată în funcție de clasele de bonitare astfel: clasa V-grena, clasa VI-roz, clasa VII-roșu, clasa VIII-portocaliu, clasa IXgalben închis, iar pentru clasa X-galben deschis.

Universitatea din București Facultatea de Geografie

Fig 7. Harta claselor de bonitare din arealul Măcin-Caracliu

Universitatea din București Facultatea de Geografie

IV.

Evaluarea agroeconomică a parcelei 37

Nota de evaluare agroeconomică se realizează în funcţie de nota ecologică de bonitare şi factorii restrictivi exprimaţi sub formă de coeficienţi. Ca și în cazul bonitării naturale, evaluarea agroeconomică se realizează prin intermediul unor indicatori cărora le corespund anumiți coeficienți: ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

Distanţa de la parcelă la baza de recepţie Calitatea drumurilor Căile rutiere de acces şi perioada de accesibilitate Situaţia rampelor de încărcare CFR a produselor agricole Mărimea parcelei cadastrale Forma parcelei cadastrale Gradul de comasare a parcelelor Fragmentarea reliefului Analizând harta claselor de bonitare, am observat că parcela 37 se suprapune peste două clase de bonitare. Astfel, am fost nevoită să calculez suprafața celor două soluri pentru a putea determina nota de bonitare. Nota de bonitare a rezultat din următorul calcul: (Suprafață 1*NBN1+Suprafață 2*NBN2)/Suprafață totală În urma acestui calcul a fost obținută nota de bonitare cu valoarea 40,25 puncte. Indicatorii și coeficienții de potențare specifici parcelei 37 sunt prezentați în tabelul de mai jos: Indicatori

Caracteristicile parcelei

Coeficient de bonitare (potenţare*)

Distanţa (km) Calitatea drumului Cale de acces la parcelă Rampe de încărcare Mărimea parcelei (ha)...