Dezvoltarea gandirii critice PDF

Preview

Summary

Pt invatarea elevilor...

Description

STRATEGII DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE ID

I. Informaii generale • Date de identificare a cursului Date de identificare curs i contact tutori:

Date de contact ale titularului de curs:

STRATEGII DE DEZVOLTARE A

Nume: Lect.univ.dr Adina Glava

GÂNDIRII CRITICE Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, PED 24426

cldirea Pedagogica, cb. 20

Anul II, sem. II Telefon: 0264 598814 int. 6113 Curs opional Ю Fax: 0264590559 Tutori: Asist. drd. Delia Muste E-mail: [email protected]

[email protected]

Consultaii: Miercuri, ora 10-12

Asist. drd. Ecaterina Catîru [email protected]

• Condiionri i cunotine prerechizite StudenЮii vor utiliza concepte Ьi cunoЬtinЮe acumulate la cursurile de Pedagogie general, Teoria Ьi metodologia instruirii, Psihologia dezvoltrii • Descrierea cursului • Obiectivele urmrite sunt:

1

•

aprofundarea principalelor concepii Ю existente în literatura de specialitate privind statutul Ьi semnificaia Ю gândirii critice;

•

aprofundarea modelului stadial al dezvoltrii criticismului gândirii

•

achiziЮia fundamentelor psihologice Ьi pedagogice ale preocuprii actuale pentru dezvoltarea criticismului gândirii

•

exersarea utilizrii cadrului de proiectare ERR în structurarea situaiilor Ю de învЮare

•

aprofundarea metodologiei didactice centrate pe dezvoltarea criticismului gândirii

•

înЮelegerea particularitЮilor pe care procesele de predare – învЮare Ьi evaluare le primesc în situaâiile Ю didactice orientate spre dezvoltarea abilitЮilor cognitive de nivel superior, în general Ьi a gândirii critice, în special.

• Organizarea temelor în cadrul cursului Disciplina Strategii de dezvoltare a gândirii critice se adreseaz studenilor de anul III de la specializarea Pedagogie. Scopul cursului este de a le oferi studenilor posibilitatea de a exersa un set coerent de metode care pot fi integrate în predarea la clas pentru a dezvolta abilitile de gândire de ordin superior ale elevilor. Metodele utilizate la curs sunt predominant cele din programul Lectura úi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice. La finalul cursului studenii vor cunoate aproximativ 50 de metode de predare, vor ti cum s proiecteze o lecie care urmrete dezvoltarea gândirii critice a elevilor si i vor ti cum s evalueze învarea în mod formativ. Modul 1 prezint criticismul gândirii ca dispoziie Ю mental educabil, fcând referire la exigenele Ю de calitate ale predrii centrate pe dezvoltarea abilitЮilor de raportare critic la realitate. Modulul 2 prezint Ьi exemplific o serie de metode didactice validate ca promovând exersarea criticismului gândirii. Metodele prezentate sunt grupate în cinci categorii: metode de lectur a textelor informative, metode de lectur a textelor de ficiune, metode de scriere, metode de argumentare, dezbateri, metode de învare prin cooperare

2

Modulul 3 cuprinde o analiz a unor probleme particulare asociate cu antrenarea abilitЮilor de gândire critic: utilizarea interogaiilor Ю Ьi evaluarea abilitЮilor de gândire critic. • Formatul i tipul activitilor implicate de curs Cursul este unul aplicativ, centrat pe formarea de abilitЮi, astfel c accentul se pune pe parcurgerea de exerciii Ю de analiz a documentelor curriculare, de dezvoltare curricular, pe parcurgerea de situaii Ю de rezolvare de probleme. Pe parcurs, studenЮii sunt invitaiЮ s realizeze diferite sarcini de lucru, de grup, produsele de învЮare fiind incluse în portofoliul personal. Fiecare sarcin este obligatorie i parcurgerea lor asigur accesul la examenul scris. • Materiale bibliografice obligatorii Boco, M., (2002), Instruire interactivă, Ed. PUC, Cluj-Napoca De Bono (2006), ùase pălării gânditoare, Ed. Curtea veche, Bucureti De Bono (2006), Gândirea laterală, Ed. Curtea veche, Bucureti Fluiera, V., (2003), Paideia úi gândirea critică, C.C. de t., Cluj-Napoca Nicu, A., (2005), Strategii de formare a gândirii critice, EDP, Bucureti Oprea, C. L., (2008), Strategii didactice interactive, EDP, Bucureti

• Materiale i instrumente necesare pentru curs Materialele utilizate în cadrul activitilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie

• Calendar al cursului Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca, str. Sindicatelor nr. 7. Modulel

Activitati

Asteptari fata de

e

premergatoare

studenti

3

Sarcini de lucru*

abordate Întâlnirea I

1

Analiza

Disponibilitate

Pregtirea unui text pentru

documentelor

pentru participare

aplicarea Metodei

curriculare care

activa si

Mozaicului. Studenii Ю vor

fac referire la

interactiva.

prelucra un text scris, pentru

imperativul

a putea fi tilizat în cadrul

dezvoltrii

unei secveneЮ didactice

criticismului

desfЬurate cu ajutorul

gândirii

metodei Mozaicului (va fi ataЬat un set de întrebri care vor ghida învЮarea elevilor)

Întâlnirea

2, 3

II

Aprofundarea

Disponibilitate

Proiectarea unor situaii Ю de

specificului

pentru participare

învЮare sau/ Ьi lecЮii

diverselor

activa si

aplicând cadrul de proiectare

categorii de

interactiva.

ERR. Studenii Ю vor realiza

metode care

un proiect de activitate

promoveaz

didactic pentru ЬtiinЮe Ьi

antrenarea

unul pentru o disciplin

gândirii critice

socio-uman.

• Sarcinile de lucru vor face parte din portofoliul de evaluare final. În vederea asigurrii feedback-ului constructiv, sarcinile intermediare vor fi predate pân la urmtoarea întâlnire faЮ în faЮ. Sarcinile de lucru ultime vor fi predate la data la care este fixat evaluarea • Politica de evaluare i notare Evaluarea final va consta în analiza produselor de portofoliu menionate Ю mai sus. Criteriile Ьi descriptorii de performanЮ utilizaiЮ în evaluarea portofoliilor sunt cuprinЬi în lista de mai jos: C1. FiЬa cuprinzând textul pentru metoda Mozaicului: segmentarea textului în unitâi logice Ьi suficiente ca numr (cel puin Ю trei unitЮi logice), includerea unui set de întregri de ghidare a învЮrii, relevante pentru text.

4

C2. Proiectarea activitЮilor didactice: aplicarea cadrului de proiectare ERR, selecia Ю Ьi aplicarea corect a metodelor didactice, corectitudinea proiectrii didactice în ansamblu. Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o evaluare formativa continua, bazata pe observarea comportamentului studenilor, pe calitatea interveniilor lor în discuii, pe consistenta refleciilor personale, pe pertinenta problemelor puse în discuie, pe modalitЮile de rezolvare a problemelor, pe soluiile propuse. Studenii vor primi feedback la sarcinile realizate prin e-mail de la tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicit acest feedback, precum Ьi pe forumul de discuii. Studenii se pot prezenta la examen de mrire a notei, în conformitate Regulamentele FacultЮii de Psihologie Ьi ;tiinЮe ale Educaiei.

• Elemente de deontologie academic Cursul Ьi activitЮile aferente lui (întâlnirile, examenul, discuiile organizate direct sau pe forum) încurajeaz interaciunile umane Ьi comportamentele colegiale, corecte, bazate pe respect reciproc Ьi decenЮ. Relaiile dintre cadrul didactic Ьi studeni vor fi de tip democratic, astfel încât ele sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studenilor în activitЮile educaionale Ю si sa asigure premisele unei instruiri Ьi autoinstruiri eficiente. • Studeni cu dizabiliti StudenЮii cu dizabilitЮi pot urma cursul în modalitЮi cât mai apropriate de nevoile lor, identificate împreuna cu cadrul didactic, cruia i se pot trimite mesaje email. • Strategii de studiu recomandate Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare modul i 4 ore destinate realizrii produselor finale.

5

II. Suportul de curs propriu-zis Cursul este structurat pe 3 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup cum urmeaz:

MODULUL

1.

GÂNDIREA

CRITIC

–

DISPOZI;IE

MENTAL

EDUCABIL • Scopul i obiectivele Scopul acestui modul este ca studenii Ю s se familiarizeze cu conceptul de gândire critic Ьi s îi înЮeleag statutul Ьi extensia. Obiectivele cursului: -

s analizeze principalele concepii Ю existente în literatura de specialitate privind statutul Ьi semnificaia Ю gândirii critice;

-

s descrie stadiile dezvoltrii criticismului gândirii

-

s aprofundeze fundamentele psihologice Ьi pedagogice ale preocuprii actuale pentru dezvoltarea criticismului gândirii.

• Scurt recapitulare a conceptelor prezentate anterior Conceptele premergtoare sunt: gândire, operaii Ю cognitive de nivel superior • Schema logic a modului 1. Gândirea critic - delimitri conceptuale 2. Stadiile dezvoltrii gândirii critice 3. Predarea pentru dezvoltarea abilitilor de gândire critic 4. Programul LSDGC 5. Gândirea critic la vârsta precolar • Coninutul informaional detaliat 1.1.

Gândirea critic i gândirea creativ - preocupri constante ale

pedagogiei contemporane

6

Profilul de formare al absolventului de învmânt obligatoriu propus de ctre Consiliul Naional pentru Curriculum i Evaluare include în lista celor opt seturi de abiliti fundamentale ateptate de la absolvenii colii obligatorii: abilitatea de a manifesta gândire creativ respectiv cea de a gândi critic asupra realitii. Gândirea critic i gândirea creativ sunt considerate în literatura psihologic actual dispoziii mentale, caliti ale gândirii care, odat stpânite i utilizate, asigur accesul la nivelele superioare de prelucrare a informaiei. (Marzano at. All., 1998). În acelai timp îns, în limbajul psihopedagogic contemporan, termenii gândire critic i gândire creativ sunt folosi i cu sensuri multiple, în general fiind definii prin enumerarea unor seturi de abiliti implicate în prelucrarea de informaie, care denot o abordare critic, respectiv creativ a acesteia.

1.1.1. Gândirea critic - dispoziie mental asociat gândirii de nivel superior La nivelul simului comun, termenului „critic” i se atribuie de multe ori o conotaie negativ, însemnând de fapt a nu fi de acord cu ideile cuiva, a te împotrivi unor reguli sau norme. Trebuie spus îns c a gândi critic nu înseamn neaprat a avea o poziie negativ sau distructiv, ci dimpotriv „înseamn a susine cu argumente convingtoare, raionale anumite opinii i a le respinge pe altele, a te îndoi, cu scopul de a obine noi argumente care s-i întreasc sau dimpotriv s-i ubrezeasc propriile convingeri i credine, a supune analizei i evalurii orice idee personal sau aparinând altora (Dumitru, I., 2000). Literatura de specialitate ofer numeroase definiii, printre care i urmtoarele: - „Gândirea critic înseamn utilizarea acelor abiliti cognitive i strategii care sporesc probabilitatea de a obine un rezultat dezirabil” (Diane Halpern); - „Gândirea critic este procesul de formare a inferenelor logice” (Simon i Kapplan); - „Gândirea critic este chestionarea sau investigarea pe care le realizm atunci când urmrim s înelegem, s evalum sau s realizm”(Victor Maiorana); - „A gândi critic înseamn a fi curios, a folosi strategii ale investigrii: a pune întrebri i a cuta sistematic r spunsuri. Gândirea critic acioneaz pe mai multe niveluri, nu numai pentru a stabili faptele, ci i pentru a le gsi cauzele i implicaiile. Gândirea critic înseamn a folosi un scepticism politicos, a gsi 7

alternative la atitudini deja fixate, a întreba ce ar fi dacă….? Gândirea critic înseamn a adopta o poziie pe baza unei întemeieri argumentate i a o apra în mod raional; înseamn a ine seama de argumentele celorlali i a le analiza logica” (Steele, Meredith i Temple). Analizând succint definiiile anterioare se observ câteva constante: evaluarea alternativelor, elaborarea raionamentelor, formarea opiniilor argumentate, aciunea i metareflecia. Gândirea critic este instrumentul învrii eficiente care ajut o persoan s se orienteze în lumea alternativelor posibile i s-i contientizeze mecanismele propriei gândiri. Cel mai important aport al gândirii critice este c provoac la aciune; orice înelegere este urmat de o aciune în consecin. Capacitatea de reflecie i autoreflecie critic asupra experienelor de învare se concretizeaz în posibilitatea de a opta argumentat, pe baza unor dovezi valide, asupra direciilor de dezvoltare personal. Pentru a contura semnificaia gândirii critice, vom lua în considerare urmtoarele cinci aspecte: a)

Gândirea critică este gândire independentă

Într-o lecie care dezvolt gândirea critic fiecare persoan îi formeaz propriile valori i credine. Nimeni nu poate gândi critic în locul nostru; este o munc pe care o putem face noi i pentru noi. Astfel dreptul de proprietate individual asupra gândirii în timpul leciilor este o precondiie a gândirii critice. Elevii trebuie s simt libertatea de a gândi, de a lua decizii pentru ei înii în probleme complexe. Autonomia în gândire este una din cele mai importante caliti ale gândirii critice. b)

Informarea este punctul de plecare pentru gândirea critică, nu punctul

final Pentru a fi motivai s gândeasc critic elevii au nevoie de informaii, de date , de texte de teorii i concepte. Activitatea lor de gândire critic se desfoar prin utilizarea diverselor resurse informaionale. Gândirea critic nu se deprinde eficient când este separat de contextul general al programei colare sau al vieii cotidiene. Ea nu este ceva ce se poate preda în afara unui coninut, dup cum nu este o materie de studiu, aa cum unii în mod eronat au îneles. c)

Gândirea critică începe cu întrebări , cu probleme care trebuie

rezolvate Oamenii sunt curioi în privina lumii. Curiozitatea elevilor este mai bine întreinut atunci când ei sunt ajutai s identifice probleme de rezolvat i când 8

utilizeaz resursele clasei sau ale colii în cutarea de soluii. Pe msur ce elevii culeg date, analizeaz texte, cântresc puncte de vedere diferite, inventariaz posibiliti, ei sunt implicai într-un proces activ de investigare. d)

Gândirea critică foloseúte argumente raĠionale

Gânditorii critici caut propriile lor soluii pentru probleme i le susin cu o argumentaie convingtoare. Ei admit c exist mai mult de o soluie i demonstreaz de ce soluia pe care o prefer este logic i practic. Argumentaiile

bune

existena

admit

unor

argumente

concurente

(contraargumente), iar gânditorul va admite sau respinge aceste puncte de vedere diferite. O argumentaie este întotdeauna mai solid dac ia în considerare existena altor puncte de vedere. Construind astfel de argumente gânditorii critici provoac autoritatea textelor, a tradiiilor, a majoritii i rezist manipulrii. Acest accent plasat pe folosirea argumentelor în luarea deciziilor este punctul forte al multor definiii ale gândirii critice. e)

Gândirea critică este gândire socială

Ideile sunt testate i îmbuntite atunci când sunt împrtite cu alii. În timp ce discutm, citim, dezbatem sau ne exprimm dezacordul, plcându-ne s prelum sau s oferim idei, ne aprofundm într-un proces de aprofundare i rafinare a propriei poziii. Profesorii care doresc s dezvolte gândirea critic folosesc anumite strategii în lecii, care încurajeaz gândirea în prezena altora, incluzând activiti de grup, dezbateri, discuii i publicarea textelor scrise de ctre elevi în diferite forme. Trebuie construit dimensiunea social a gândirii critice deoarece gânditorul critic activeaz într-o comunitate i este angajat în sarcini mai mari decât construirea sinelui. Pentru dezvoltarea gândirii critice sunt susinute orientrile care faciliteaz schimbul productiv de idei, atitudini precum tolerana, ascultarea activ a altora i asumarea responsabilitii pentru poziiile individuale. Prin acestea, profesorul încearc s aduc învarea în clas mai aproape de via din exteriorul acesteia. A ajuta elevii s devin gânditori critici este un pas spre atingerea unor finaliti sociale i culturale mai mari. Dispoziia de a gândi critic este considerat ca fiind direct asociabil cu operaiile cognitive de nivel superior. Termenul „operaii cognitive de nivel superior” 9

(„higher order thinking”) este unul vag definit în literatura de specialitate. O imagine complex a sistemului cognitiv care include paliere diferite de prelucrare a informaiei ofer Robert Marzano în studiile sale din 1988 i 1998. Astfel, acesta structureaz sistemul cognitiv în patru paliere de baz : operaiile cognitive fundamentale, procesele cognitive complexe, gândirea critic i gândirea creativ ca dispoziii mentale i metacogniia. OperaĠiile cognitive de bază integreaz activiti cognitive specifice a cror combinaie permite procesarea de profunzime a informaiei. R. Marzano ofer o ilustrare a tabloului variat al acestor tipuri de operaii cognitive, pe care le grupeaz în opt categorii principale, fiecare având subsumate un numr de activiti cognitive specifice, dup cum se deduce din tabelul 1.V.: 1. Operaii de focalizare a. definirea problemelor b. formularea obiectivelor

2. Operaii de colectare a informaiei a. observare b. formularea întrebrilor

5. Operaii de analiz a. identificarea atributelor i componentelor b. identificarea relaiilor i paternurilor c. identificarea ideilor principale d. identificarea erorilor 6. Operaii generative a. inferena b. predicia c. elaborarea 7. Operaii integrative a. rezumarea b. restructurarea 8. Operaii de evaluare a. stabilirea criteriilor b. verificarea

3. Operaii de reactualizare a. codare b. reactualizare 4. Operaii de organizare a. comparare b. clasificare c. ordonare d. reprezentare Tabelul 1.V. Operaiile cognitive de baz (în concepia lui R. Marzano i colab., 1988) Procesele cognitive complexe rezult prin articularea operaiilor cognitive de baz în vederea achiziiei i procesrii informaiei. Conform concepiei lui Marzano, acestea

sunt:

formarea

conceptelor

úi

a

principiilor

de

categorizare,

comprehensiunea, rezolvarea de probleme, decizia, investigarea, prezentarea. Fiecare din aceste activiti cognitive complexe presupune parcurgerea unui demers elaborat, adesea neliniar i multinivelar, tocmai aceast complexitate având potenialul de a

10

facilita manifestarea i contientizarea comportamentului metacognitiv al celui care înva. Gândirea critică úi creativă sunt considerate în literatura de specialitate dispoziii mentale operaionalizate în deprinderi de analiz critic, respectiv de prelucrare creativ a informaiei, fapt ce implic procesarea de profunzime i structurarea inedit a cunoaterii. MetacogniĠia este palierul de control i monitorizare a activitii cognit...