DSM IV romana PDF

Preview

Summary

Coordonator ştiinţific Prof. Dr. AUREL R0MILA Traducere Dr. MARIN STANCU Editor Dr. MARIAN POPA Trezorier» Dr. Dumitru Scorţescu Tehnoredactare: Gabriel lancu Coperta: . Sergiu Ardeleanu Titlul original al lucrării DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS FOURTH EDITION TEXT REVISION Fi...

Description

Coordonator ştiinţific Prof. Dr. AUREL R0MILA Traducere Dr. MARIN STANCU Editor Dr. MARIAN POPA Trezorier» Dr. Dumitru Scorţescu Tehnoredactare: Gabriel lancu Coperta: . Sergiu Ardeleanu Titlul original al lucrării DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS FOURTH EDITION TEXT REVISION

First published in the United States by American Pşyhiatric Association, Washington D.C. and London, England. Copyright 2000. AU right reserved. Publicată prima dată în Statele Unite de American Psychiatric Association, Washington D.C. si Londra, Anglia. Copyright 2000. Toate drepturile rezervate. Toate drepturile ediţiei în limba română revin APLR prin copyright acordat de American Psychiatric Pubîishing Inc., Washington, D.C., Statele Unite ale Americii ISBN 973-98121-0-4

Tiparul executat Ia Tipografia PEGASUS Tel,/fax 240 66 77.0722 223 931

Lui Melvin Sabshin, un om pentru toate timpurile

Cuprins Gr.upul Operativ-pentru DSM-V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ix Grupurile de Lucru pentru DSM-!V-TR Text Revizuit

xill

Mulţumiri pentru DSM-IV

xvn

Mulţumiri pentru DSM-IV Text Revizuit

, . . . xix

introducere Avertisment

XX! . .

.

xxxv,

Utilizarea manualului

. . ;1

Clasificarea DSM-IV-TR Evaluarea multiaxială

.. ,

. .13 .27;

Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în perioada de sugar, în copilărie sau adolescenţă . . . . . . . . . .39 Deliriumul, demenţa, tulburările amnestice şi alte tulburări cognitive

,135

Tulburările mentale datorate unei condiţii medicale generale

. .181

Tulburările în legătură cu o substanţă

. .191

Schizofrenia şi alte tulburări psihotice

,.,. . . . . . . . .297

Tulburările afective Tuiburăriie anxioase , . . . .

. .345 ,-. = ,,,. . .429

Tulburările somatoforme

.485

Tulburările factice

513

Tulburările disociative

519

Tulburările sexuale si de identitate sexuală

535

V!

Cuprins

Tulburările de comportament alimentar

.583

Tulburările de somn

.597

Tulburările controlului impulsului neclasificate în altă parte .663 Tulburările de adaptare

,679

Tulburările de personalitate

.685

Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice

731

Codurile adiţionale

.743

Anexa Â: Arborii de decizie pentru diagnosticul diferenţial

745

Anexa B: Seturile de criterii şi axele prevăzute pentru studii suplimentare

.759

Anexa C: Glosar de termeni tehnici

.819

Anexa D: Lista adnotată a modificărilor din DSM-IV-Text Revizuit . . . .829 Anexa E: Lista alfabetică a diagnosticelor şi codurilor DSM-IV-TR . . . . .845 Anexa F: Lista numerică a diagnosticelor şi codurilor DSM-ÎV-TR

857

Anexa G: Codurile CIM-9 pentru condiţiile medicale generale selectate şi pentru tulburările induse de medicamente . . . . .867 Anexa H: Clasificarea DSfvi-lV (cu coduriie GM-10)

.'.......

. .883

Anexa I: Schiţă pentru formularea culturală şi glosarul sindroamelor circumscrise cultural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .897

XIV

Grupul operativ pentru DSM-1V

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor Afective Mark S. Bauer, M.D. Patricia Suppes, M.D., Ph.D.

Michael E. Thase, M.D.

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Diagnosticului Multiaxial Alan M. Gruenberg, M.D.

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor de Personalitate Bruce Pfohl, M.D.

Thomas A, Widiger, Ph.D.

Grupu! de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor de Interfaţă ale Sistemului Psihiatric (Tulbură rile de Adaptare, Disociative, Factice, de Control al Impulsului, Somatoforme şi Factorii Psihologici care afectează Condiţia Medicală) Mitchell Cohen, M.D. Marc Feldman, M.D. Eric Hollander, M.D. Steven A. King, M.D. James Levenson, M.D. Ronald L. Martin, M.D. Jeffrey Newcorn, M.D.

Russell Noyes, Jr., M.D. Katharine Anne Phillips, M.D. Eyal Shemesh, M.D. David A. Spiegel, M.D. James J. Străin, M.D. Sean H. Yutzy, M.D.

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Schizofreniei şi Altor Tulburări Psihotice Michael Flaum, M.D.

Xavier Arnador, Ph.D.

Preşedinte

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor Sexuale şi de Identitate Sexuala Chestor W Schrnidt, M.D. R. Taylor Segraves, M.D.

Thomas Nathan Wise, M.D. Kenneth J. Zucker, Ph.D.

Grupul de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor de Somn Daniel Buysse, M.D.

Peter Nowell, M.D.

Grupu! de Lucru pentru revizuirea textului Tulburărilor în legătură cu o Substanţă Marc Aian Schuckitt, M.D.

Grupul operativ pentru DSM-iV

XV

Comitetul Asociaţiei Americane de Psihiatrie pentru Diagnostic şi Evaluare Psihiatrică Da vid J. Kupfer, M.D. Preşedinte James Leckman, M.D. Membru Katharine Anne Phillips, M.D Membru A. John Rush, M.D. Membru Daniel Winstead, M.D. Membru Bonnie Zima, M.D., Ph.D. Membru Barbara Kennedy, M.D., Ph.D. Consultant Janet B.W. Williams, D.S.W. Consultant

.

Louis Alan Moench, M.D. Assembly Liaison Jack Barchas, M.D. Membru Corespondent Herbert W. Harris, M.D., Ph.D. Membru Corespondent Charles Kaelber, M.D. Membru Corespondent Jorge A. Costa e Silva, M.D. Membru Corespondent T. Bedirhan Ustun, M.D. Membru Corespondent Yeshuschandra Dhaibar, M.D. APA/ Glaxo-Wellcome Fellow

SM-IV este un efort de echipă. Peste 1000 de persoane (şi numeroase organizaţii profesionale) ne-au ajutat la elaborarea acestui document. Membrii Grupului Operativ pentru DSM-IV şi Staff-ul DSM-IV sunt menţionaţi la pagina XI, membrii Grupurilor de Lucru ale DSM-IV sunt menţionaţi la paginile XII-XIV, iar o listă a celorlalţi participanţi este inclusă în anexa J. Responsabilitatea majoră pentru conţinutul DSM-IV revine Grupului Operativ al DSM-IV şi membrilor Grupurilor de Lucru ale DSM-IV, Acestea au lucrat (adesea, mult mai greu decât se aşteptau) cu un devotament şi o bună dispoziţie pe care ni le-au insuflat şi nouă. Lui Bob Spitzer îi mulţumim în mod special pentru eforturile sale asidue şi viziunea sa originală. Morman Sartorius, Darrel Regier, Lewis Judd, Fred Goodwin şi Chuck Kaelber au contribuit considerabil la facilitarea unui schimb de păreri, reciproc fertil, între Asociaţia Americană de Psihiatrie (APA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a ameliorat atât DSM-IV, cât şi CIM-10, şi a crescut compatibilitatea lor. Suntem recunoscători lui Robert Israel, Sue Meads şi Amy Blum de la National Center for Health Statistics şi lui Andrea Albaum Feinstein de la American Health Information Management Association pentru sugestiile referitoare la sistemul de codificare al DSM-IV. Denis Prager, Peter Nathan şi David Kupfer ne-au ajutat la elaborarea unei noi strategii de reanalizare a datelor, care a fost susţinută cu fonduri de la John D. and Catherine T. MacArthur Foundation. De asemenea, multe persoane din Asociaţia Americană de Psihiatrie merită gratitudinea noastră. Sagacitatea şi bunăvoinţa extraordinară a lui Mei Sabshin au făcut ca şi cele mai anoste sarcini să pară lucruri importante. American Psychiatric Association Comitee on Psychiatric Diagnostic and Assessment (prezidat de Layton McCurdy) ne-a oferit o îndrumare şi consiliere preţioasă. Ţinem, de asemenea, să mulţumim preşedinţilor Asociaţiei Americane de Psihiatrie (Doctorii Fink, Pardes, Benedek, Hartmann, English şi Mclntyre) şi purtătorilor de cuvânt ai Adunării (Doctorii Cohen, Flamm, Hanin, Pfaehler şi Shellow) care ne-au ajutat în planificarea muncii noastre. Carolyn Robinowitz şi Jack White şi, respectiv, cadrele lor de la Biroul Directorului Medical al Asociaţiei Americane de Psihiatrie şi de la Business Administration Office ne-au acordat o asistenţă preţioasă în organizarea proiectului. Multor altor persoane le datorăm întreaga noastră gratitudine: Wendy Davis, Nancy Vettorello şi Nancy Sydnor-Greenberg au elaborat şi implementat o structură organizaţională care a făcut ca acest proiect complex să nu scape de sub control. Noi am fost, de asemenea, dotaţi cu un consiliu administrativ extrem de capabil, care a inclus pe Elisabeth Fitzhugh, Wiila Hali, Kelly McKinney, Gloria Miele, Helen Stayna, Sarah Tilly, Nina Rosenthal, Susan Mann, Joana Mas şi, în special, pe Cindy Jones. Ruth Ross, infatigabila noastră redactor ştiinţific, a răspuns de ameliorarea clarităţi expresiei şi organizării D5M-IV. Myriam Kline (coordonatoarea cercetării pentru testările în teren, centrate pe DSM-IV, pentru NIH, Jim Thompson (coordonator al cercetării pentru MacArthur Foundationfunded Videotape Field Trial) şi Sandy Ferris (director adjunct al Biroului de

XVfi

XVIII

Mulţumiri pentru DSM-IV

Cercetare) au adus multe contribuţii preţioase. De asemenea, ţinem să mulţumim pe această cale tuturor celorlalte cadre de conducere ale Asociaţiei Americane de Psihiatrie care au ajutat la acest proiect. Ron McMillen, Claire Reinburg, Pam Harley şi Jane Davenport de la American Psychiatric Press au asigurat o asistenţă tehnică de înaltă clasă.

Allen Frances, M.D. Preşedinte, Grupul Operativ pentru DSM-IV Harold Alan Pincus Vicepreşedinte, Grupul Operativ pentru DSM-IV Michael B. First, M.D. Editor Text şi Criterii DSM-IV Thomas A. Widiger, Ph.D Coordonator Cercetare

'i

V*.

i Ifortuî de a revizui textul DSM-IV a fost, de'ăsemenea, un efort de echipă. Suntem îndatoraţi în special eforturilor infatigabile ale grupurilor de Lucru pentru revizuirea textului DSM-IV (menţionaţi la pag. xv-xvii), cărora le-a revenit partea leului în efectuarea acestei revizuiri. Vrem, de asemenea, să remarcăm contribuţia diverşilor consilieri ai Grupurilor de Lucru (vezi anexa K, pag. 929) care şi-au exprimat opiniile în legătură cu faptul dacă modificările propuse sunt justificate sau nu. în final am vrea să mulţumim Comitetului Asociaţiei Americane de Psihiatrie pentru Evaluare şi Diagnostic Psihiatric (menţionaţi la pag. xvii) care ne-au oferit o îndrumare şi supervizare utilă în cursul procesului de elaborare, precum şi aprobarea documentului final. Mulţumiri speciale merită membrii comitetului, Katharine A. Phillips şi Janet B.W. Williams pentru meticulozitatea cu care au revăzut textul revizuit. Desigur, nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fără valoroasa asistenţă organizatorică şi administrativă oferită de staff-ul DSM-IV, Laurie McQueen şi Yoshie Satake şi asistenţa de producţie oferită de Anne Barnes, Pam Harley, Greg Kuny, Claire Reinburg şi Ron McMillen de la American Psychiatric Press. Michael B. First, M.D. Copreşedinte şi Editor

Harold Alan Pincus Copreşedinte

• -r \ [ » r ->" .i

:

i

ceasta este cea de a patra ediţie a Manualului, de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale sau DSM-IV al Asociaţiei Americane de Psihiatrie. Utilitatea şi credibilitatea DSM-IV cer ca el să se centreze pe scopurile sale clinice, de cercetare şi educaţionale şi să fie susţinut de un fundament empiric extins. Suprema noastră preocupare a fost aceea de a oferi un ghid util practicii clinice. Noi am dorit să facem DSM-IV practic şi util pentru clinicieni, urmărind scurtarea seturilor de criterii, claritatea limbajului şi formulări explicite ale constructelor incluse în criteriile de diagnostic. Un obiectiv suplimentar a fost acela de a facilita cercetarea şi de a ameliora comunicarea dintre clinicieni şi cercetători, Noi am fost conştienţi, de asemenea, de utilizarea DSM-IV pentru ameliorarea colectării de informaţii clinice şi ca instrument educaţional pentru predarea psihopatologiei. G nomenclatură oficială trebuie să fie aplicabilă într-o largă diversitate de contexte. DSM-IV este utilizat de clinicieni şi cercetători de cele mai diferite orientări (de ex., biologică, psihodinamica, cognitivă, comportamentală, interpersonală, familie/sisteme). El este utilizat de psihiatri, de alţi medici, de psihologi, asistenţi sociali, surori medicale, terapeuţi ocupaţionali şi de recuperare, consilieri şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii şi sănătăţii mentale. DSM-IV trebuie să fie utilizabil în diverse situaţii-pacient internat în spital, pacient ambulator, spital parţial, consultaţie de specialitate într-o unitate de alt profil, clinică, practică privata şi profilaxie primară şi în comunităţi populaţionale. De asemenea, el este un instrument necesar pentru colectarea şi comunicarea unor date statistice exacte de sănătate publică. Din fericire, toate aceste utilizări multiple sunt compatibile unele cu altele. DSM-IV este produsul activităţii a 13 Grupuri de Lucru (vezi anexa J), fiecare grup având responsabilitatea principală pentru câte o secţiune a manualului. Această organizare a fost destinată să crească participarea de specialişti în fiecare din domeniile respective. Am luat un număr de precauţii pentru a avea garanţia că recomandările Grupului de Lucru reflectă multitudinea datelor şi opiniilor existente şi nu doar punctele de vedere ale anumitor membri. După consultări ample cu experţi şi clinicieni din fiecare domeniu, am selectat ca membri ai Grupului de Lucru pe cei care prezentau un spectru larg de puncte de vedere şi de cunoştinţe. Membrii Grupului de Lucru au fost instruiţi asupra faptului că ei vor participa în calitate de discipoli ai consensului şi nu ca apărători ai vechilor puncte de vedere. în plus, am stabilit ca Grupurile de Lucru să urmeze o metodă de lucru riguroasă, pe bază de date. Grupurile de Lucru au raportat activitatea Grupului Operativ al DSM-IV (vezi pag XI), care a fost constituit din.27 membri, dintre care mulţi prezidau câte un Grup de Lucru. Fiecare dintre cele 13 Grupuri de Lucru a fost compus din 5 (sau chiar mai mulţi) membri ale căror studii au fost analizate de către 50 până Ia 100 de consilieri, aleşi astfel încât să reprezinte diverse competenţe, discipline, formaţii şi medii clinice şi de cercetare. Implicarea multor experţi internaţionali garantează faptul că DSM-IV a dispus de cel mai vast fond de informaţii şi poate fi aplicat în

XXII

Introducere

cele mai diverse culturi. Au fost ţinute conferinţe şi ateliere de lucru spre a oferi o orientare conceptuală şi metodologică pentru elaborarea DSM-IV. Acestea au inclus un număr de consultări între autorii DSM-IV şi autorii ICD-10 organizate în scopul creşterii compatibilităţii dintre cele două sisteme. De asemenea, s-au ţinut mai multe conferinţe metodice, axate pe factorii culturali în diagnosticul tulburării mentale, pe diagnosticul geriatrie şi pe diagnosticul psihiatric în unităţile de asistenţă medicală primară. Pentru a menţine linii de comunicare deschise şi extinse, Grupul Operativ a stabilit legături cu multe alte componente din cadrul Asociaţiei Americane de Psihiatrie, precum şi cu peste 60 de organizaţii şi asociaţii interesate în elaborarea DSM-IV (de ex., American Health Information Management Association, American Nurses' Association, American Occupational Therapy Association; American Psychoanalytic Association, American Psychological Association, American Psychological Society, Coaiition for the Family, Group for the Advancement of Psychiatry, National Association of Social Worker, National Center for Health Statistics, Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Am încercat să expunem subiectele şi datele empirice de la începutul acţiunii, în scopul identificării eventualelor probleme şi diferenţe de interpretare. Schimburile de informaţii au fost, de asemenea, posibile prin distribuirea unui buletin bianual (the DSM-Update), publicarea unei coloane regulate despre DSM-IV în Hospital and Community Psychiatry, prezentări frecvente la conferinţele naţionale şi internaţionale, precum şi prin numeroase articole apărute în diverse publicaţii. Cu doi ani înainte de publicarea DSM-IV, Grupul Operativ a publicat şi distribuit larg DSM-IV Options Book. Acest volum a prezentat un sumar cuprinzător de propuneri alternative care erau avute în vedere pentru includerea în DSM-IV, cu scopul de a solicita opinii şi date suplimentare pentru dezbaterile noastre. Am primit o vastă corespondenţă de la persoanele interesate, care ne-au furnizat date suplimentare şi ne-au făcut recomandări în legătură cu eventualul impact al posibilelor schimbări din DSM-IV asupra practicii lor clinice, precum şi asupra învăţământului, cercetării şi activităţii administrative. Această amploare a discuţiilor ne-a ajutat să anticipăm unele probleme şi să încercăm să reperăm cea mai bună soluţie dintre diferitele opţiuni. Cu un an înainte de publicarea DSM-IV, o schiţă aproape finală a seturilor de criterii propuse a fost distribuită pentru a permite o ultimă revizuire critică. Spre a ajunge la deciziile finale referitoare la DSM-IV, Grupurile de Lucru şi Grupul Operativ au analizat toate datele empirice şi vasta corespondenţă adunată. Convingerea noastră este că inovaţia majoră a DSM-IV constă, nu în modificările conţinutului specific, ci în procesul sistematic şi explicit prin care el a fost construit şi documentat. Mai mult decât oricare altă nomenclatură a tulburărilor mentale, DSM-JTV este fondat pe date empirice.

Necesitatea unei clasificări a tulburărilor mentale este evidentă de-a lungul întregii istorii a medicinii, dar a existat puţin consens asupra tulburărilor care ar trebui să fie incluse şi a metodei optime pentru organizarea lor. Numeroasele nomenclaturi elaborate în decursul ultimelor două milenii diferă între ele prin accentul relativ pus pe fenomenologie, etiologîe şi evoluţie, ca elemente definitorii. Unele sisteme includ numai o mână de categorii diagnostice, pe când altele includ mii.

Introducere

XXIII

în afară de aceasta, diversele sisteme de clasificare a tulburărilor mentale se disting între ele, după cum obiectivul lor principal a fost utilizarea în clinică, în cercetare sau în statistică. Deoarece istoria clasificării este prea vastă pentru a putea fi rezumată aici, ne vom concentra, pe scurt, numai asupra acelor aspecte care au dus în mod direct la elaborarea Manualului de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM) şi la secţiunea tulburărilor mentale din diversele ediţii ale Clasificării Internaţionale a Maladiilor (CIM sau ICD). în Statele Unite, imboldul iniţial pentru elaborarea unei clasificări a tulburărilor mentale 1-a constituit necesitatea strângerii de informaţii statistice. Ceea ce ar putea fi considerat ca prima tentativă oficială de a strânge informaţii despre tulburările mentale în Statele Unite ar fi înregistrarea frecvenţei unei categorii — „idioţia/nebunia" la recensământul din 1840. La recensământul din 1880 erau distinse şapte categorii de maladii mentale — mania, melancolia, monomania, pareza, demenţa, dipsomania şi epilepsia. în 1917, Comitetul pentru Statistică al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (denumită în acel timp Asociaţia MedicoPsihologica Americană) [denumirea a fost schimbată în 1921], împreună cu Comisia Naţională pentru Igiena Mentală, au formulat un plan care a fost adoptat de Biroul de Recensământ pentru strângerea de statistici uniforme din spitalele de tulburări mentale. Deşi acest sistem acorda mai multă atenţie utilităţii clinice decât cel anterior, el rămânea în esenţă o clasificare statistică. Asociaţia Americană de Psihiatrie a colaborat după aceea cu Academia de Medicină din New York la elaborarea unei nomenclaturi psihiatrice acceptabile naţional, care trebuia să fie încorporată în prima ediţie a lui American Medical Association's Standard Classified Nomenclature of Disease. Această nomenclatură era destinată î...