Infectii Fungice PDF

Preview

Summary

Infectiile fungice...

Description

LP5 INFECTII FUNGICE

MICOZELE SUPERFICIALE  epidermofiţii (pielea glabră)  onicomicoze (unghii)  pilomicoze (foliculul pilosebaceu şi păr)  candidoze (pliuri cutanate mari, mucoasa bucală şi genitală) Epidermofiţiile A. TINEA CORPORIS ET FACIAE (HERPESUL CIRCINAT) -debutează printr-o pată eritematoasă, pruriginoasă care în zilele următoare devine scuamoasă la centru şi cu margine veziculoasă, având tendinţa la extindere centrifugă -confluarea mai multor leziuni dă naştere la placarde policiclice. -in cursul evoluţiei, centrul leziunii are tendinţă la vindecare spontană, în timp ce marginile rămân permanent active. B. TINEA CRURIS (ECZEMA MARGINATUM HEBRA) -leziunile debutează unilateral sau bilateral, adesea simetric, pe faţa internă a coapselor, prin una sau mai multe plăci eritemato-scuamoase cu margini veziculoase, ce confluează într-un placard policiclic, care cuprinde prin evoluţie excentrică plica inghinală şi interfesieră -in infestările cu Tr. rubrum (peste 60%), leziunile se extind mult mai rapid depăşind plicile şi cuprinzând organele genitale, fesele şi feţele interne ale coapselor C. TINEA PEDIS (EPIDERMOFIŢIA PICIOARELOR)  trei forme clinice: - intertrigo interdigito-plantar -cu descuamaţie, maceraţie, prurit şi fisuri interdigitale cu predilecţie în spaţiul IV. Foarte frecvent, datorită infecţiei bacteriene supraadăugate, bolnavul acuză jenă la mers. Această formă poate constitui poarta de intrare pentru erizipelul recidivant de gambă. - forma veziculoasă, dishidroziformă -coexistă, adesea, cu forma interdigitală. Veziculele pot cuprinde aici toată suprafaţa plantară. Această formă se complică frecvent prin suprainfecţie şi limfangită acută. - forma hiperkeratozică plantară -este mai rar întâlnită şi mai puţin supărătoare pentru pacient, motiv pentru care se descoperă întâmplător. D. TINEA MANUM (EPIDERMOFIŢIA MÂINILOR) - se localizează pe palme, uneori pe marginile laterale şi foarte rar pe dosul mâinilor -

formă eritemato-descuamativă forma veziculo-dishidroziformă simulând o eczemă

Pilomicozele - -localizarea de elecţie la copii este în pielea păroasă a capului (Tinea capitis), iar la adulţi, la barbă (Tinea barbae). Pilomicoze uscate 1

Microsporia - cea mai frecventă micoză a copilului între 5 şi 15 ani, poate determina microepidemii în colectivităţi - cea mai contagioasă pilomicoză uscată. - plăci scuamoase, rotunde, cu firele de păr rupte de la aceiaşi înălţime (la câţiva mm de la emergenţă) -

de cele mai multe ori, numărul plăcilor este mic, iar diametrul nu depăşeşte 6 cm. nu dă alopecie definitivă şi se vindecă spontan la pubertate. examinarea cu lampa Wood relevă o fluorescentă verzuie.

Tricofiţia uscată - plăci eritemato - scuamoase, de obicei în număr mare, de dimensiuni reduse (0, 5 - 2 cm), rotunde, cu firele de păr rupte de la diferite înălţimi - in locul firelor de păr rupte de la suprafaţa pielii, rămân "puncte negre", care sunt fragmente de peri parazitaţi. - nu lasă alopecie definitivă şi are tendinţă de vindecare spontană la pubertate - la examinarea cu lampa Wood lipseşte fluorescenţa -

examenul microscopic al firului de păr arată numeroşi spori în interiorul acestuia , de unde asemănarea cu " un sac plin cu nuci ". Favusul

-

godeuri favice (depresiuni cupuliforme, perifoliculare, gălbuie) şi păr fără luciu, cenuşiu leziunile au miros neplăcut aspectul microscopic al părului favic relevă filamente miceliene paralele cu axul firului de păr, endotrix, cu artrospori dreptunghiulari, artrospori cu aspect de oase tarsiene şi bule de aer

-

netratată, boala persistă toată viaţa, ducând la alopecie cicatricială, cu respectarea bordurii periferice (aspect de tunsoare de călugăr catolic). Pilomicoze supurate Kerion Celsi

-

-

granulom inflamator de etiologie fungică, care afectează ariile păroase ale scalpului şi bărbii placard (mai rar placarde), rotund sau ovalar, cu infiltraţie profundă, proeminent faţă de zonele din jur, cu suprafaţa acoperită de puroi şi cruste ce aglutinează firele de păr care se smulg cu uşurinţă, lăsând orificii prin care se elimină puroi adenopatie inflamatorie regională examenul microscopic arată că dermatofiţii zoofili parazitează firul de păr în exterior (ectotrix). vindecarea se face cu alopecie definitivă 2

Tinea unghium (Onicomicozele) - debutează de la marginea liberă sau de la marginile laterale ale unghiilor - pată albicioasă ce se întinde progresiv - lama unghială îşi pierde transparenţa şi luciul, se îngroaşă, se deformează şi devine friabilă - subunghial se constituie un depozit alb-sfărâmicios Pitiriazis versicolor - Malassezia furfur, Pityrosporum orbiculare - mici macule perifoliculare a coperite de scuame fine ce se extind prin periferie confluând între ele şi formând placarde întinse - gratajul unghial al petelor detaşează scuame fine, furfuracee, realizând aşa zisul "semn al talaşului“ -

culoarea variază de la galben la brun (cafe au lait) cu un eritem inconstant şi discret pe pielea bronzată petele pot apărea albe realizând pitiriazisul versicolor acromiant localizarea leziunilor este pe trunchi şi rădăcina membrelor superioare, ocazional putând cuprinde pielea păroasă a capului, faţa, ceafa, gâtul, abdomenul şi coapsele examenul cu lampa Wood evidenţiază o fluorescenţă verde

Candidozele -

-

Stomatita candidozică placarde eritematoase neregulate, izolate sau confluente acoperite de un depozit albicios ce se îndepărtează cu uşurinţă cel mai frecvent localizate pe limbă , fiind însoţite de plăci depapilate realizându-se un aspect plicaturat subiectiv: senzaţii de arsură, înţepături, gust metalic Candidozele mucoaselor genitale Vulvo-vaginita candidozică inflamaţie acută a vaginului şi vulvei extinsă frecvent pe faţa cutanată a labiilor mari, pe pliurile inghinale, perineu şi pliul interfesier mucoasa este de culoare roşu aprins, macerată şi presărată cu veziculo-pustule, care prin rupere formează eroziuni mici acoperite de depozite albe, cremoase pe piele leziunile au contur neregulat fiind mărginite de un guleraş alb bolnavele prezintă leucoree abundentă, acuză prurit şi senzaţie de arsură locală

Balano-postita candidozică

3

-

apariţia pe gland sau în şanţul balano-prepuţial a unor leziuni eritemato-veziculopustuloase care se rup lăsând eroziuni ce confluează în placarde acoperite uneori de scuame frecvent este afectată şi faţa internă a prepuţului ce devine roşu, edemaţiat şi dureros leziunile se acoperă de un depozit alb cremos afecţiunea se poate croniciza, manifestându-se prin mici placarde roşii, netede acoperite de scuame fine şi mărginite de un guleraş senzaţia de prurit şi arsură este constantă şi variabilă în intensitate

-

leziunile se pot extinde şi pe pielea penisului, scrotului, perineului şi plicilor.

-

-

-

-

Intertrigourile candidozice la început erupţia este eritemato-veziculoasă, apoi devine rapid zemuindă formând un placard roşu-viu, puţin infiltrat, cu margini festonate bine delimitate de un guleraş alb scuamos de obicei în fundul pliului se dezvoltă ragade acoperite de un depozit alb cu miros fetid pruritul şi senzaţia de arsură au intensitate variabilă. Candidozele unghiale

-

La mâini boala debutează, cel mai adesea, prin perionixis: repliurile periunghiale şi subunghiale se tumefiază, pielea devine roşie strălucitoare, întinsă, apoi se descuamează. Apăsarea pe bureletul inflamator duce la eliminarea unei picături de puroi bogat în levuri. Durerea este continuă sau intermitentă, exacerbată de presiune sau contactul cu apa. Onixisul este în majoritatea cazurilor secundar unui perionixis debutând de la baza unghiei (invers decât în onixisul cu dermatofiţi) şi mai rar prin marginile laterale. Se manifestă prin pete mici galben-verzui, şanţuri transversale şi uneori mici depresiuni. Lama unghială se opacifiază progresiv, devine moale şi friabilă, uşor detaşabilă de patul unghiei.

-

La picioare onixisul este de obicei primitiv debutând de la marginea liberă sau marginile laterale ale unghiei, având acelaşi aspect cu cel de la mâini; lama unghială friabilă se fărâmiţează rapid. Micetomul

-

leziunea se localizează, de regulă, la membrele inferioare, articulaţia genunchiului şi cea tibio-tarsiană, inocularea făcându-se în urma unui traumatism. noduli fermi, nedureroşi ce confluează, realizând aspectul unei tumori boselate care, în scurt timp, se ramoleşte şi fistulizează prin aceste fistule se elimină puroi cu aspect caracteristic care conţine grăunţi coloraţi (gălbui, negri, albi sau roşii) infecţia poate afecta ţesuturile profunde, oasele şi articulaţiile, piciorul respectiv luând un aspect monstruos

4

Sporotricoza -

-

perioadă de incubaţie de 7-30 zile la locul de inoculare apare o papulo-pustulă sau un nodul care poate ulcera . De aici agentul fungic migrează pe căile limfatice formând adevărate nodozităţi (gome), uneori aşezate în lanţ evoluează spre ramolire şi fistulizare realizând un aspect caracteristic Actinomicoza

-

noduli roşii-violacei, nedureroşi, cu tendinţă la confluare şi supuraţie după ramolire se fistulizează evacuându-se un lichid purulent, sanghinolent conţinând grăunţi galbeni

-

focarul infecţios primitiv se găseşte la nivelul cavităţii bucale (abcese amigdaliene, peridentare) şi la nivelul sinusurilor maxilare.

5...