Meningita PDF

Preview

Summary

Meningita...

Description

Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București

Meningita Referat Biologie

Profesor coordonator: Alexandra-Mihaela Velican Elev: Mircea Sara Maria Clasa: a XI-a A Semestrul I 2020-2021

Meningita Ce este meningita? Meningita este o inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de meninge. Inflamația poate fi provocată de infecția cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau, în cazuri mai rare, de anumite medicamente. Meningita poate fi letală din cauza proximității inflamației față de creier și măduva spinării; prin urmare, afecțiunea este clasificată drept urgență medicală.

Meningele este format din trei membrane care, împreună cu lichidul cefalorahidian, cuprind și protejează creierul și măduva spinării (sistemul nervos central). Pia mater este o membrană impermeabilă foarte delicată, care aderă ferm la suprafața creierului, urmând toate contururile minore. Membrana arahnoidă (denumită astfel datorită aspectului asemănător unei pânze de păianjen) este un sac care aderă strâns de partea superioară a membranei pia mater. Spațiul subarahnoidian separă membranele arahnoidă și pia mater și este umplut cu lichidul cefalorahidian. Membrana cea mai externă, dura mater, este o membrană groasă, durabilă, fixată de arahnoidă și de craniu.

Care sunt cauzele apariției meningitei în funcție de tipul acesteia ? Cauzele diferă în funcție de tipul de meningită. De regulă, infecțiile virale sunt cauza cea mai comună pentru apariția meningitei, însă alte cauze pot fi infecțiile bacteriene sau, mai rar, infecțiile fungice. Meningita bacteriană Meningita bacteriană este cauzată de diferite tipuri de bacterii. Cele mai comune infecții sunt provocate de meningococ, pneumococ sau Listeria monocytogenes. Infecția poate să apară în altă parte a organismului și ulterior să se răspândească la meninge, bacteriile pătrunzând în sânge și migrând către măduva spinării, unde determină meningita bacteriană acută: 

Meningita provocată de pneumococ este frecventă în rândul copiilor și de cele mai multe ori apare în urma unei infecții a urechii sau a sinusurilor sau o pneumonie cauzată de acest agent patogen.



Meningita provocată de meningococ este extrem de contagioasă și provoacă, de obicei, o infecție la nivelul tractului respirator, iar dacă ajunge în sânge poate duce la apariția meningitei bacteriene. Afectează cu precădere adolescenții și tinerii adulți.



Meningita provocată de Listeria monocytogenes apare de regulă la nou-nascuți, gravide, bătrâni sau persoane care au un sistem imunitar slăbit. Bacteria poate fi găsită în brânzeturi nepasteurizate, iar în cazul femeilor însărcinate aceasta poate trece de placenta și poate afecta fătul.

Este important de reținut că meningita bacteriană este contagioasă și este cea mai periculoasă. Se poate răspândi prin strănut sau tuse și necesită îngrijiri medicale de urgență deoarece poate cauza daune permanente creierului sau altor părți ale corpului în numai câteva ore, septicemie și chiar deces. Meningita virală Meningita virală apare mai des decât cea bacteriană, însă este mai blândă și poate să treaca fără tratament. Poate fi cauzată de virusuri precum enterovirusuri, virusul herpes simplex, virusul urlian (virusul care determină oreion), HIV, virusul West Nile, dar și de alte tipuri de virusuri. Chiar dacă meningita virală nu este la fel de periculoasă precum meningita bacteriană și persoanele afectate se recupereaza repede, este important de reținut că meningita virală poate avea complicații la persoanele cu un sistem imunitar slăbit și la bebelușii mai mici de o luna. Meningita fungică Acest tip de meningită nu este la fel de comun ca meningita bacteriană sau virală și nici nu este contagioasă. Apare în urma unei infecții fungice care se dezvoltă în altă parte a organismului și care se răspândește către creier și măduva osoasă. De regulă, cele mai afectate sunt persoanele cu un sistem imunitar foarte slăbit, care suferă de cancer sau SIDA. Daca nu este tratată cu medicamente antifungice, poate pune viața în pericol. Alte tipuri de meningită pot avea cauze neinfecțioase, precum alergii la medicamente, unele tipuri de cancer sau boli inflamatorii ca sarcoidoza. Nici aceste tipuri de meningite nu sunt contagioase.

Care sunt simptomele meningitei? Simptomele meningitei virale și bacteriene pot fi similare la început și sunt asemănătoare cu cele ale gripei, însă, de regulă, simptomele meningitei bacteriene sunt mult mai severe.

Totodată, simptomele pot să difere în funcție de vârstă și se pot dezvolta pe parcursul a câtorva ore sau zile. La adulți și la copii cu vârsta peste doi ani simptomele meningitei sunt următoarele: febra foarte mare (38 grade Celsius sau mai mult), durere de cap severă, rigiditate a gâtului, respirație rapidă, somnolența, sensibilitate oculară la lumina (fotofobie), stări de greață și vărsături, dureri musculare sau articulare, stări de confuzie, dificultăți de concentrare, convulsii, lipsa apetitului și a senzației de sete, iritații sau erupții ale pielii. În cazul bebelușilor, meningita se manifestă astfel: febra mare, plâns excesiv, stări de somn continue, iritabilitate, refuzul mâncării, interactivitate scăzută, rigiditate a gâtului și corpului, apariția unei umflături în creștetul capului (în zona fontanelei). În plus, bebelușii care au meningită sunt greu de calmat și pot începe să plângă și mai mult atunci când sunt ținuți în brațe.

Cum se tratează meningita? Tratamentul diferă în funcție de tipul de meningită, astfel: 

Meningita bacteriană - meningita bacteriană acută trebuie tratată de urgență prin administrarea intravenoasă de antibiotic pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor. Medicul va recomanda un anumit tip de antibiotic sau o combinație de antibiotice în funcție de bacteria care a cauzat boala. Dacă este necesar, se poate efectua și drenarea infecției de la nivelul sinusurilor sau urechii. Tratamentul meningitei bacteriene presupune internarea pacientului în spital pentru cel puțin o săptămână.



Meningita virală - în cazul acestui tip de meningită nu trebuie urmat un tratament cu antibiotice, iar de cele mai multe ori persoanele se recuperează de la sine în câteva săptămâni. În general, este recomandată odihna, consumul ridicat de lichide sau medicamente antipiretice (pentru scăderea febrei) sau antiinflamatoare. În cazul în care meningita este cauzată de virusul herpes, sunt recomandate medicamente antivirale. Mai pot fi recomandate și medicamente pe bază de corticosteroizi.



Meningita fungică - aceasta se tratează cu medicamente antifungice.

În cazul în care este vorba de meningita neinfecțioasă cauzată de boli autoimune sau reacții alergice, poate fi necesar un tratament cu corticosteroizi. Bineînțeles, cea mai eficientă metodă pentru prevenirea meningitei este vaccinarea. Vaccinurile presupun prevenirea infecțiilor cu virusul Haemophilus influenzae pneumococ, meningococ, virusul varicelo-zosterian (care determină apariția varicelei), virusul rujeolos (care determină apariția rujeolei), virusul urlian (care determină apariția oreionului). Acesti agenți patogeni pot determina fie direct, fie indirect, ca și complicații apariția meningitei, iar vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenție.

Bibliografie: 

https://www.meningita.ro/



https://ro.wikipedia.org/wiki/Meningit%C4%83



https://www.medlife.ro/articole-medicale/meningita-simptome-cauzatratament



https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/totul-despre-meningitacand-apare-care-sunt-simptomele-cum-se-transmite-si-cum-se



https://www.medic.chat/articles/ce-este-meningita-cum-o-pot-trata-cesimptome-prezinta/...