Principalele dezechilibre macroeconomice PDF

Preview

Summary

Principalele dezechilibre macroeconomice, cureferire specială la RomâniaDezechilibrele macroeconomice dintr-o țară din UE, cum ar fi un deficit de cont curent important sau apariția unei bule imobiliare, pot avea efecte negative asupra celorlalte state membre ale UE – un fapt dovedit de criza financ...

Description

Principalele dezechilibre macroeconomice, cu referire specială la România Dezechilibrele macroeconomice dintr-o țară din UE, cum ar fi un deficit de cont curent important sau apariția unei bule imobiliare, pot avea efecte negative asupra celorlalte state membre ale UE – un fapt dovedit de criza financiară mondială. Din acest motiv, în 2011 a fost introdusă procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM). Aceasta permite o supraveghere mai atentă a țărilor identificate ca având probleme în cadrul procedurii de dezechilibru excesiv (PDE). Obiective Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) este un mecanism de supraveghere și de aplicare a normelor al cărui obiectiv este preîntâmpinarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice în cadrul UE. Supravegherea efectuată este inclusă în semestrul european pentru coordonarea politicilor economice . • Un Raport privind mecanismul de alertă (RMA) elaborat de Comisie și bazat pe un tablou de bord cu indicatori și praguri. Indicatorii din tabloul de bord se referă la dezechilibrele externe (conturi curente, poziția investițională internațională netă, rata de schimb valutar reală efectivă, variația cotelor de export, costul unitar al muncii) și dezechilibrele interne (prețul locuințelor, fluxul de credit din sectorul privat, datoria din sectorul privat, datoria publică, rata șomajului și variații ale pasivelor sectorului financiar, precum și alți indicatori legați de ocuparea forței de muncă și șomaj). •

În cazul în care, pe baza rezultatului bilanțului aprofundat, Comisia ajunge la concluzia că există dezechilibre macroeconomice, ea trebuie să informeze Parlamentul, Consiliul și Eurogrupul. La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adresa recomandările necesare statelor membre vizate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 121 alineatul (2) din TFUE. Aceste recomandări preventive din cadrul PDM fac parte din recomandările specifice fiecărei țări adresate de Consiliu statelor membre, în luna iulie a fiecărui an, în cadrul semestrului european.

•

În cazul în care, pe baza rezultatului bilanțului aprofundat, Comisia ajunge la concluzia că statul membru vizat este afectat de dezechilibre excesive, ea trebuie să informeze

Parlamentul, Consiliul, Eurogrupul, autoritățile europene de supraveghere competente și Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) . Recomandarea Consiliului trebuie să determine natura și implicațiile dezechilibrelor și să precizeze un set de recomandări privind politicile care trebuie urmate, precum și termenul până la care statul membru vizat trebuie să transmită un plan de măsuri corective. •

Statul membru în privința căruia s-a inițiat o procedură de dezechilibru excesiv trebuie să prezinte un plan de măsuri corective în termenul precizat în recomandarea Consiliului. În termen de două luni de la prezentarea unui plan de măsuri corective și pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul trebuie să evalueze planul prezentat.

•

Pe baza unui raport din partea Comisiei, Consiliul trebuie să stabilească dacă statul membru vizat a luat sau nu măsurile corective recomandate. Dacă consideră că statul membru nu a luat astfel de măsuri, Consiliul trebuie să adopte (prin vot cu majoritate calificată inversă), pe baza unei recomandări a Comisiei, o decizie prin care constată nerespectarea recomandărilor și formulează o recomandare în care stabilește noi termene pentru luarea măsurilor corective. În acest caz, Consiliul trebuie să informeze Consiliul European. Pe baza unui raport din partea Comisiei, Consiliul trebuie să stabilească dacă statul membru vizat a luat sau nu măsurile corective recomandate. Dacă consideră că statul membru nu a luat astfel de măsuri, Consiliul trebuie să adopte (prin vot cu majoritate calificată inversă), pe baza unei recomandări a Comisiei, o decizie prin care constată nerespectarea recomandărilor și formulează o recomandare în care stabilește noi termene pentru luarea măsurilor corective. În acest caz, Consiliul trebuie să informeze Consiliul European. Statele membre din zona euro care nu dau curs recomandărilor formulate în cadrul procedurii de dezechilibru excesiv pot face obiectul unor sancțiuni progresive, care pot varia de la un depozit purtător de dobândă până la amenzi anuale. Depozitul purtător de dobândă sau amenda ar trebui să reprezinte 0,1 % din PIB-ul statelor respective.

•

•

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă[necesită citare]. New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi "procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă)

care nu au un loc de muncă (dar caută unul) . In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie detranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca. Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt: - somajul conjunctural ; - somajul structural ; - somajul tehnologic ; In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de lunga durata.Analiza şomajului este una dintre cele mai dificile şi mai responsabile părți ale analizei economice. Acest lucru e cauzat de faptul că în desişul datelor statistice se ascunde nu un fenomen economic sec, ci sorți şi tragedii umane. Iar guvernele, cât de liberale ar fi şi cât de puțin ar interveni în jocul forțelor economice de piață, trebuie să-şi bată capul pentru a găsi soluții pentru şomajul rampant. Mai multe argumente pledează în favoarea urmăririi atente a fenomenului şi în favoarea unor politici active de ocupare a forței de muncă. În România, şomajul s-a manifestat cu putere după anul 1989. La sfarşitul anului 2000, rata şomajului a fost de 10,5%, numărul şomerilor atingând atunci 1.007.131 persoane. Dintre aceştia, 17,6% proveneau din sectorul privat. Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,6% în luna ianuarie 2021, iar numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru prima lună a acestui an a fost de 474.000 de persoane, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică . O problemă mult mai gravă care se manifestă în prezent este aceea a creşterii numărului persoanelor descurajate, care renunta să mai caute locuri de muncă, fiind convinse că nu vor găsi. Conform anchetei (AMIGO), efectuată de I.N.S.S.E.- Bucureşti,

numărul persoanelor descurajate este în continuă creştere în România. Măsurile active de combatere a şomajului din România au beneficiat de sprijinul financiar al U.E. Astfel, numai în anul 2001, România a beneficiat de un ajutor in valoare de 1.000.000 euro, ajutor care a vizat pregatirea Planului National de Acțiune pentru Ocuparea forței de muncă(PNAO). Indiferent de nivelul asistentei financiare externe in domeniu, problema somajului trebuie rezolvata in principal prin mijloace proprii, printr-o politica economica activa care sa vizeze cresterea economica,concomitent cu cea a protectiei sociale. Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale. Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum. Rata anuală a inflației în zona euro a urcat până la 0,3% în luna iunie 2020, de la 0,1% în luna mai 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat până la 0,8%, de la 0,6% în luna precedentă, țările membre cu cele mai ridicate rate ale inflației fiind Polonia, Cehia, Ungaria şi România, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Cele mai ridicate rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,8%), Cehia (3,4%), Ungaria (2,9%) şi România (2,2%) . În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a prețurilor l-au avut prețurile la alimente, băuturi alcoolice şi țigări (0,60 puncte procentuale), urmate de servicii (0,55 puncte procentuale) şi produse industriale (0,05 puncte procentuale). În schimb, scăderea prețurilor la energie a şters 0,93 puncte procentuale din avansul inflației, în luna iunie. În cazul României, Institutul Național de Statistică (INS) a informat că rata anuală a inflației a urcat la 2,6% în luna iunie a acestui an, de la 2,3% în mai. Prețurile de consum în luna iunie 2020, comparativ cu mai, au urcat cu 0,08%, iar față de decembrie 2019 avansul a fost de 1,55%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,2%. Banca Națională a României ( BNR ) a redus prognoza de inflație

pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior. Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile unei entități (un guvern) depășesc încasările. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar. Deficitul bugetar total = Deficit structural + Deficit ciclic Un deficit bugetar este de calitate atunci când îndeplinește două condiții obligatorii: deficitul se reflectă, în totalitate, în cheltuieli de investiții și, în special, în realizarea infrastructurii; deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare inflaționiste. Deficitul bugetar în România România a înregistrat un deficit bugetar de 3,69 miliarde lei, în ianuarie 2021, de 8 ori mai mare decât cel din aceeași lună a anului precedent. Ca procent din PIB, acesta se situează la 0,33%, comparativ cu 0,04% în ianuarie 2020. Vorbim de prima lună a acestui an, iar lucrurile se pot schimba pe parcurs pentru ca deficitul să fie cel din bugetul adoptat mai devreme, adică 7,16%. Să nu uităm că urmează a se încasa, în perioada următoare, bani din restanțele de anul trecut prin procedura de eșalonare simplificată. Finanțele anticipează în jur de 7 miliarde lei din asta, dar rămâne de văzut dacă așa va fi. Conform Ministerului, veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 mld lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB. Încasările nete din TVA au înregistrat 6,05 mld lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut. Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 mld lei: 2,76 mld lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 mld lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creșterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 mld lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,7 mld lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, spune Ministerul Finantelor, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2. Deficit Comercial Deficitul comercial reprezintă soldul negativ al balanței comerciale in care importurile unei țări depășesc exporturile sale, cu alte cuvinte, banii care ies din economia tării in schimbul unor bunuri sau servicii achizitionate din extern. Deficitul comercial, cunoscut ca si deficit de cont curent, apare de obicei atunci când o țară nu produce suficiente bunuri pentru cetațenii săi, sau, consumatorii au suficiente venituri si o putere de cumparare in crestere. Atunci când producția internă este scăzută, mărfurile importate din alte tari cresc. In teoria economică, deficitul comercial nu este neapărat o situație negativă, deoarece se corectează de cele mai multe ori în timp. Deficitul comercial rezultat din cresterea importurilor pentru retehnologizare si know-how are efecte pozitive pe termen lung spre deosebire importurile destinate consumului. O economie in creștere rapidă va atrage mai multe importuri, pe măsură ce se va dezvolta, dar va contribui totodată si la deprecierea monedei locale datorita presiunilor asupra ratei de schimb valutar. In Romania , deficitul comercial a scăzut cu 124 mil. euro la început de 2021, până la 1,19 mld. euro. Exporturile de bunuri au scăzut în ianuarie cu 4,9% față de ianuarie 2020, până la 5,4 mld. euro, iar importurile au scăzut cu 5,8%, până la 6,5 mld. euro . România și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial cu produse alimentare, acesta ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, iar importurile mult prea mari de produse agroalimentare au devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, arată o analiză a Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM), care a făcut și 10 recomandări Guvernului și Băncii Naționale pentru reducerea acestui deficit. Băncile, IFN și fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroindustrial, mai arată analiza citată, care arată că finanțarea bancară a industriei alimentare a

scăzut semnificativ (cu 13%) în portofoliul băncilor. Ca exemplu de culoare, peste 25 la sută din producția agricolă a Italiei este realizată cu 370.000 de lucrători sezonieri, aproape o treime fiind români, mai arată analiza CNSM. Exportul de produse agricole al României depinde în mare măsură de producțiile obținute la trei produse: cereale, semințe și animale, explică și președintele INS, Tudorel Andrei. Exportăm cantități însemnate de produse voluminoase cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare din această perioadă) de peste 22 miliarde euro, mai spune șeful INS. În luna februarie 2021, exporturile de bunuri au scăzut cu 2,5% față de perioada similară a anului trecut, până la 5,78 mld. euro, iar importurile au crescut cu 6,1%, până la 7,67 mld. euro, rezultând un deficit de 1,88 mld. euro. În perioada ianuarie-februarie 2021, valoarea schimburilor intraUE 27 de a fost de 8,45 mld. euro la expedieri şi de 10,5 mld. euro la introduceri, reprezentând 75,5% din total exporturi şi 73,8% din total importuri. În acelaşi timp, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 2,73 mld. euro la exporturi şi de 3,74 mld. euro la importuri, reprezentând 24,5% din total exporturi şi 26,2% din total importuri. Analiştii Băncii Transilvania se aşteaptă la o ameliorare a contribuției exportului net la ritmul anual al economiei în trimestrele următoare, după contribuția nefavorabilă din 2020, de minus 1,6 puncte procentuale....