Grile -92 PDF

Preview

Summary

MACROECONOMIE 2007CAPITOLUL 13 Circuitul economic de ansamblu Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus. Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condi...

Description

MACROECONOMIE 2007 CAPITOLUL 13 Circuitul economic de ansamblu 1) Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus. 2) Produsul intern brut efectiv este mai mare decât cel potenţial. În aceste condiţii: a) inflaţia se reduce; b) se manifestă tendinţe de deflaţie; c) se manifestă tendinţe de dezinflaţie; d) rata şomajului este mai mare decât rata naturală a şomajului; e) rata şomajului este mai mică decât rata naturală a şomajului. 3) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare: a) indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaţia stocurilor. 4) Consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii: a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b) exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut; d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare. 5) În perioadele în care se înregistrează o reducere generalizată a preţurilor: a) produsul intern brut real va creşte mai încet decât produsul intern brut nominal; b) produsul intern brut real va creşte mai repede decât produsul intern brut nominal; c) produsul intern brut real va creşte în acelaşi ritm cu produsul intern brut nominal; d) produsul intern brut real va fi egal cu produsul intern brut nominal; e) nu se poate face o generalizare corectă privind evoluţia produsului intern brut real şi a produsului intern brut nominal. 6) Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea PIB: a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat; b) jocurile ilegale de noroc; c) munca prestată de imigranţii ilegali; d) primirea de bacşişuri nedeclarate integral; e) toate cele de mai sus. 7) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru consum? a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare; d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare. 8) Creşterea investiţiilor este în relaţie de acelaşi sens cu: a) rata dobânzii; b) rata inflaţiei; c) rata rentabilităţii; d) rata şomajului; e) costul unitar cu forţa de muncă. 9) Dacă produsul intern brut real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real pe locuitor creşte cu: a) 4,5%; b) 5%: c) 5,5%; d) 10%; e) 10,25%

1

10) Exportul este mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 25% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 10% atunci consumul populaţiei este de: a) 25% din produsul intern brut; b) 35% din produsul intern brut; c) 70% din produsul intern brut; d) 75% din produsul intern brut; e) 90% din produsul intern brut. 11) Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b) venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în exterior şi consumate de menaje. 12) Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiţii. 13) Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării de referinţă; e) a + c. 14) Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a) investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre cele de mai sus. 15) În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d. 16) În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de mai sus; e) a şi c. 17) Care dintre următoarele mărimi constituie un exemplu de injecţie în fluxul circular al venitului: a) economiile; b)investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul bugetar. 18) Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri, economii, taxe, investiţii; d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale; e) economii, investiţii, exporturi. 19) Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB nominal.

2

20) Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii. 21) Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB real şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în vedere doar schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar modificări în nivelul preţurilor. 22) Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă în interiorul economiei respective; c) sunt posibile ambele variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e) retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. 23) Curba cererii agregate arată că, dacă preţul scade, cantitatea de: a) PIB real cerută creşte; b) PIB real cerută scade; c) PIB nominal cerută creşte; d) PIB nominal cerută scade; e) export net real scade. 24) Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a) consumul; b) investiţiile; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile nete; e) importurile. 25) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă spre un nivel mai ridicat este necesar ca: a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c) injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile; e) exporturile să fie egale cu importurile. 26) Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect elastică, atunci promovarea unei politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi a producţiei; b) scăderea producţiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor şi a producţiei; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei. 27) În cererea agregată includem : a) investiţiile economice private; b) cheltuielile publice; c) importurile; d) a şi b; e) a, b şi c. 28) Deplasarea curbei cerererii agregate spre dreapta este cauzată de : a) reducerea nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) creşterea importurilor; d) creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare. 29) În condiţiile echilibrului macroeconomic, investiţiile economice private sunt egale cu : a) economiile private; b) excedentul bugetar; c) deficitul balanţei comerciale; d) deficitul bugetar; e) a, b şi c.

3

30) Un automobil produs de o companie franceză în România este inclus: a) atât în PIN-ul Franţei, cât şi în PIN-ul României; b) atât în PIN-ul Franţei, cât şi în PNN-ul României; c) atât în PNN-ul Franţei, cât şi în PIN-ul României; d) în PIB-ul României, dar nu şi în PNB-ul Franţei; e) nici una din variantele de mai sus. 31) Un soc izolat al ofertei in modelul Cerere agregată-Ofertă agregată determină : a) o majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere a nivelului mediu al preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului. 32) Consumul populatiei a fost 80 % din PIB, consumul guvernamental 6 %, iar investitiile 22 %. In aceste conditii : a) exportul a fost mai mare decat importul cu 8 puncte procentuale din PIB; b) exportul a fost mai mic decat importul cu 8 puncte procentuale din PIB; c) exportul net este pozitiv; d) exportul net este nul ; e) balanta comerciala este excedentara. 33) In perioadele in care se inregistreaza o crestere generalizata a preturilor : a) PIB real se modifică mai puţin decat PIB nominal; b) PIB real poate creste mai repede decat PIB nominal; c) PIB real poate creste in acelasi ritm cu PIB nominal; d) PIB real este egal cu PIB nominal; e) nu exista nici o legatura intre cele doua variabile. 34) Pe termen lung, oferta agregata este : a) descrescatoare; b) paralela cu axa preturilor; c) paralela cu axa productiei; d) cu panta pozitiva ; e) identica cu oferta agregata pe termen scurt. 35) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană (caeteris paribus) : a) oferta agregată scade; b) cererea agregată creşte; c) nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se majorează; e) rata şomajului se reduce. 36) Creşterea cheltuielilor publice (G) determină : a) creşterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei agregate; c) creşterea ofertei agregate şi scăderea cererii agregate; d) creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate. 37) Retragerile din fluxul circular al venitului sunt date de: a) economii, investiţii şi exporturi; b) economii, taxe şi importuri; c) economii, investiţii şi importuri; d) exporturi, taxe şi importuri; e) exporturi, importuri şi investiţii. 38) In cadrul cărei metode de determinare a PIB, dintre cele enumerate mai jos, se iau în calcul dobânzile a) metoda veniturilor; b) metoda cheltuielilor; c) metoda intrarilor; d) metoda iesirilor; e) metoda producţiei. 39) Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: a) consumul populaţiei; b) investiţiile private; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile nete; e) importurile de noi tehnologii. 40) Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă către nivelul de echilibru este necesar ca: a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c) injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile; e) exporturile să fie egale cu importurile.

4

41) Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect inelastică, atunci promovarea unei politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi al producţiei; b) scăderea productiei; c) creşterea nivelului mediu al preţurilor; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei. 42) In cererea agregată includem: a) investiţiile; b) cheltuielile publice; c) importurile; d) a si b; e) a, b,si c. 43) Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta este cauzată de: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea importurilor; d) creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare. 44) Un şoc izolat al ofertei în modelul Cerere agregată - Ofertă agregată determina: a) o majorare a ofertei agregate; b) o crestere a productiei reale; c) o reducere al nivelului mediu al preturilor; d) o reducere a productiei reale; e) o reducere a somajului. 45) Pe termen lung, oferta agregată este: a) descrescătoare; b) paralela cu axa preturilor; c) paralela cu axa productiei; d) cu panta negativa; e) identica cu oferta agregata pe termen scurt. 46) Atunci când are loc alinierea accizelor din România la nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană (caeteris paribus): a) oferta agregată scade; b) cererea agregată creşte; c) nivelul mediu al preţurilor tinde să se reducă; d) nivelul producţiei interne se majorează; e) rata şomajului se reduce. 47) Creşterea cheltuielilor publice determină: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si scaderea cererii agregate; d) creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate. 48) Avem următoarele informaţii despre economia unei ţări: cheltuielile de consum 100 u.m., economiile private 10 u.m., cheltuielile publice 30 u.m., iar bugetul este echilibrat. In acest caz PIB este:a) 100; b)110; c)130;d) 140; e) 150. 49) In conditii de recesiune este posibil sa se produca: a) cresterea mai rapida a PIB-ului real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre stanga; c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) cresterea inflatiei si scaderea somajului; e) oricare din cele de mai sus. 50) Cererea agregata din economie nu cuprinde: a) cheltuielile pentru consum; b) cheltuielile pentru investitii; c) cheltuielile guvernamentale; d) exportul; e) importul. 51) Oferta agregata din economie reprezinta suma dintre: a) consum si investitii; b) consum si economii; c) productie si consum; d)productie si import; e) productie si export. 52) Piata bunurilor economice este in echilibru daca: a) in economie se manifesta o stare de supraproductie; b) in economie se manifesta o stare de subproductie; c) cererea agregata este egala cu oferta agregata; d) venitul national real este mai mare decat cheltuielile aggregate; e) venitul national real este mai mic decat cheltuielile agregate.

5

53) Daca cererea agregata este mai mare decat oferta agregata, atunci: a) in economie se manifesta o criză de supraproducţie; b) stocurile cresc; c) preturile se reduc; d) firmele isi sporesc productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial. 54) Daca cererea agregata este mai mica decat oferta agregata, atunci: a) in economie se manifesta o stare de subproductie; b) stocurile se reduc; c) preturile cresc ; d) firmele isi reduc productia; e) piata bunurilor economice este in echilibru partial. 55) Echilibrul economic se caracterizeaza prin : a) somaj; b) inflatie; c) cheltuieli agregate suficiente pentru a cumpara toata productia; d) excedent al balantei comerciale si de plati; e) deficit al balantei comerciale si de plati. 56) Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă: a) creşterea valorii bunurilor exportate; b) majorarea costurilor de producţie; c) reducerea preţului materiilor prime; d) creşterea cererii agregate; e) creşterea achiziţiilor guvernamentale. 57) Presupunem ca într-o economie se produc numai două bunuri finale x si y. In 2004 preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 4, Py = 5, Qx = 50, Qy = 100. In 2005 preturile bunurilor si cantitatile produse au fost Px = 6, Py = 5, Qx = 100, Qy = 80. Deflatorul PIB in 2005 este: a) 80%; b) 120%; c) 100%; d) 75%; e) 125%. 58) Cresterea cheltuielilor publice determina: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si reducerea cererii agregate; d) cresterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate. 59) Componenta cu cea mai mare pondere in structura cererii agregate reprezinta: a) importurile; b) exporturile nete; c) achizitiile guvernamentale; d) investitiile; e) consumul. 60) Să presupunem că, în anul 2005 a crescut preţul utilajelor de foraj marin realizate în România. În condiţii caeteris paribus, în România, în 2005: a)va creşte atât IPC cât şi deflatorul PIB;b) va creşte deflatorul PIB, iar IPC va rămâne constant; c) va creşte IPC, iar deflatorul PIB va rămâne constant; d) ambele vor rămâne constante; e) IPC va scădea, iar deflatorul PIB va creşte. 61) Într-o economie deschisă, fără deficit bugetar, presupunem că investiţiile sunt de 5 miliarde u.m., iar importurile depăşesc cu 500 milioane exporturile ţării respective. În acest caz: a)economiile sunt de 4,5 miliarde u.m; b) economiile sunt de 5,5 miliarde u.m.; c) economiile sunt de 5 miliarde u.m; d) economiile sunt egale cu investiţiile; e) nu de poate preciza nimic cu privire la acea economie. 62) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct situat la stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci:a) PIB realizat este mai mic decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c) oferta agregată pe termen scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung; d) PIB potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea economie avem decalaj inflaţionist. 63) Procter&Gamble România produce în data de 30-12-2005, 500 kg detergenţi în valoare de 250 milioane lei (valoarea pe piaţă), pe care-i vinde în data de 6-01-2006 cu acea sumă. În aceste condiţii:a) PIB României din 2005, creşte cu 250 milioane lei; b) PIB României din 2006, creşte cu 250 milioane lei;c) PNB României din 2006, creşte cu 250 milioane

6

lei;d) PIB SUA din 2005, creşte cu echivalentul a 250 milioane lei;e) PIB SUA din 2006, creşte cu echivalentul a 250 milioane lei. 64) În anul 2004, într-o economie s-a produs o cantitate de 100 bunuri x şi 200 y. Preţurile unitare au fost de 20 u.m pentru x şi, respectiv, 5 u.m. pentru y. În 2005, preţul lui x a fost de 22 u.m., iar al lui y de 10 u.m. pe bucată, în condiţiile în care cantitatea produsă din cele două bunuri a fost de 110 x şi 250 y. Presupunând că în acea economie s-au produs numai bunurile x şi y, atunci deflatorul PIB este:a) 100%; b) 50%; c) 142,6%; d) 164%; e) 70,1%. 65) PNB reprezintă: a) valoarea tuturor tranzacţiilor efectuate pe teritoriul unei ţări; b) valoarea bunurilor si serviciilor destinare consumului final; c) valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse de agenţii economici naţionali; d) valoarea bunurilor si serviciilor finale vândute si cumpărate; e)valoareade piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse de agenţii naţionali. 66) Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:a) indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaţia stocurilor. 67) Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru consum?a) reducerea veniturilor; b) creşterea preţurilor; c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;d) preferinţa pentru lichiditate; e) dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare. 68) Raportul între PIB în termeni nominali şi PIB în termeni reali exprimă: a)creşterea reală a producţiei;b) evoluţia preţurilor bunurilor finale;c) caracterul extensiv sau intensiv al creşterii economice;d) indicele de creştere al venitului naţional; e) dinamica exportului net. 69) Din cererea agregată fac parte: a) cheltuielile guvernamentale; b) investiţiile brute; c)exporturile nete; d) impozitele şi taxele; e) cheltuielile menajelor. 70) Dacă nivelul general al preţurilor creşte, iar ceilalţi factori nu se modi...