Grile Economie Europeana Examen PDF

Preview

Summary

MODULUL 1 Cum arată steagul Uniunii Europene? a. 12 stele aurii pe un fond albastru ; b. 10 stele aurii pe un fond albastru; c. 15 stele aurii pe un fond albastru. Ziua Europei se sărbătoreste în fiecare an la data de: a. 18 aprilie; b. 1 mai; c. 9 mai. Moneda unică europeană - Euro: a. a intrat în ...

Description

MODULUL 1 1. Cum arată steagul Uniunii Europene? a. 12 stele aurii pe un fond albastru; b. 10 stele aurii pe un fond albastru; c. 15 stele aurii pe un fond albastru. 2. Ziua Europei se sărbătoreste în fiecare an la data de: a. 18 aprilie; b. 1 mai; c. 9 mai.

3. Moneda unică europeană - Euro: a. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1997 si a început să fie distribuită, în bancnote si monede, în toate statele membre U.E., începând cu 1 ianuarie 1999; b. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999 si a început să fie distribuită, în bancnote si monede, în toate statele membre U.E., începând cu 1 ianuarie 2002; c. a intrat în vigoare si a început să fie distribuită, în bancnote si monede, în toate statele membre U.E., începând cu 1 ianuarie 2002. 4. Sigla monedei unice europene - Euro, are următoarea semnificaţie: a. este inspirată de prima literă a cuvântului „Europa”, iar cele două linii paralele simbolizează perfecţiunea si unitatea; b. este inspirată din litera grecească epsilon si de prima literă a cuvântului „Europa”, iar cele două linii paralele simbolizează stabilitatea; c. este inspirată de primele patru litere ale cuvântului „Europa”. 5. Aderă la Uniunea Europeană în anul 1995: a. Austria; b. Finlanda; c. Suedia. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

6. În ce an a aderat Norvegia la Uniunea Europeană? a. 1973; b. 1995; c. Nici un răsuns nu este corect. 7. În 1995 nu făceau parte din Uniunea Europeană: a. Danemarca; b. Norvegia; c. Elveţia. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 8. Câte state făceau parte din Uniunea Europeană în 1995? a. 12 b. 15 c. 25 9. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1973; b. 1981; c. 1995. 10. Statele potenţial candidate la UE, asa cum a stabilit Comisia Europeană în ianuarie 2006, sunt: a. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo; b. Turcia, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; c. Albania, Bosnia si Herţegovina, Serbia si Muntenegru, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

MODULUL 2 1. Dintre statele candidate, cea mai mare suprafaţă o are: a. Islanda; b. Turcia; c. Croaţia.

2. În anul 2009 există aproximativ 499 milioane de cetăţeni europeni, cifră care este: a. mai mare decât corespondenţa sa americană ( 307 de milioane locuitori); b. mai mică decât corespondenţa sa japoneză ( 530 de milioane locuitori); c. mai mică decât corespondenţa sa americană ( 500 de milioane locuitori). 3. Care dintre afirmaţiile următoare demonstrează diversitatea statelor europene în ceea ce priveste populaţia: a. cel mai mare stat din punct de vedere demografic – Germania, are o populaţie de aprox. 200 ori mai mare decât Malta - cel mai mic stat din această categorie; b. locuitorii Uniunii nu sunt dispusi uniform pe continent: anumite ţări (si regiuni) au o densitate a populaţiei mai mare decât celelalte; c. o suprafaţă mare nu înseamnă neapărat o populaţie numeroasă; Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 4. În UE27, în categoria statelor mari ( peste 38 milioane locuitori) intră: a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria si Bulgaria; b. Germania , Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania si Polonia; c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia. 5. În UE27, în categoria statelor mijlocii după numărul de locuitori ( cu o populaţie între 715 milioane locuitori) intră: a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria si Bulgaria; b. Germania , Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Polonia, România si Olanda; c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia. 6. În UE27, în categoria statelor foarte mici după numărul de locuitori ( cu o populaţie sub 1 milion de locuitori) intră: a. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia si Estonia; b. Slovenia, Estonia, Cipru, Luxemburg si Malta; c. Cipru, Luxemburg si Malta. 7.Venitul mediu pe cap de locuitor în anul 2009 în statele UE27 este aproximativ: a. 45.900 Euro; b. 25.100 Euro; c. 6.762 Euro.

8. În categoria statelor UE cu venit mare pe cap de locuitor ( peste media UE27) intră: a. Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Germania, Franţa, UK, Suedia; b. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa, UK si Suedia; c. Luxemburg, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Ungaria, Slovacia si Estonia. 9.În categoria statelor UE cu venitul pe cap de locuitor cuprins între 15.000Euro si 25.100 Euro intră: a. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franţa, UK si Suedia; b. Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Slovacia si Malta; c. Lituania, Polonia, Letonia, România, Bulgaria. 10. În categoria statelor UE cu venituri mici pe cap de locuitor – sub 15.000 Euro, intră: a. Lituania, Letonia; b. Polonia; c. România, Bulgaria. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 11. În categoria statelor UE cu venituri mari pe cap de locuitor ( peste media UE27) intră printre altele: a. Austria, Marea Britanie, Olanda, Belgia; b. Luxemburg, Italia, Slovenia, Cipru; c. Suedia, Finlanda, Cehia, Malta. 12.În categoria statelor UE cu venituri pe cap de locuitor cuprins între 15.000Euro si 25.100 Euro intră printre altele: a. Luxemburg, Italia, Slovenia, Cipru; b. Slovacia, Portugalia, Cipru, Cehia; c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia. 13. În categoria statelor UE cu venituri scăzute pe cap de locuitor (mai mici de 15.000 Euro),

intră printre altele: a. Slovacia, Estonia, Ungaria, Cehia; b. România, Bulgaria, Lituania, Letonia; c. Lituania, Polonia, Ungaria, Slovenia. 14.Ţara cu cea mai mare participare individuală la PIB-ul UE este: a. Franţa; b. Germania; c. Marea Britanie. 15. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008 între 1% - 2% intră printre altele: a. Luxemburg, Slovenia, Lituania, Cipru; b. Danemarca, Portugalia ; c. Cehia, România, Grecia. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 16. În categoria ţărilor cu o participare individuală la PIB-ul UE în anul 2008 sub 1% intră: a. Luxemburg; b. Ungaria, Slovacia si Bulgaria; c. Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru si Malta. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 17.Statele cu cea mai mare contribuţie la PIB-ul UE în anul 2008, a căror participare însumată se ridică la aproximativ 75%, sunt: a. Germania, Marea Britanie, Franţa; b. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania; c. Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Olanda. MODULUL 3 1. Obiectivul teoriei neofuncţionaliste este: a. „Statele Unite ale Europei”; b. crearea federaţiei europene; c. crearea Comunităţii Economice Europene.

2. Criticile la adresa „metodei Monnet”, ca metodă comunitară, se referă la faptul că: a. nu explică cum se pot forma identităţile si un sentiment al loialităţii care să susţină o asemenea evoluţie; b. consideră statele naţiune cele maistabile si eficiente forme de guvernamânt; c. Uniunea Europeană nu reprezintă un răspuns funcţional la procesul de globalizare. 3. Interguvernamentalistii, spre deosebire de neofuncţionalisti, susţin că, în fapt: a. suveranitatea naţională aparţine în ultimă instanţă statului-naţiune, chiar dacă acesta alege să o exercite în comun la nivel european; b. actorii supranaţionali vor avea mai puţină importanţă decât guvernele naţionale atunci când se va decide viitorul statelor-naţiune si al Europei; c. integrarea economică atrage după sine integrarea politică. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 4. Construcţia europeană reprezintă o formă deosebit de elaborată a: a. Neofuncţionalismului; b. Interguvernamentalismului; c. Guvernanţei pe mai multe niveluri. 5. Conform teoriei guvernanţei pe mai multe niveluri: a. distincţia naţional/ internaţional îsi pierde din semnificaţie, autorităţile supranaţionale, naţionale si subnaţionale(regiuni) interacţionează constant; b. statul-naţiune are autoritatea exclusivă în procesul decizional, împărţind-o, pe de o parte, cu instituţii internaţionale si supranaţionale si, pe de altă parte, cu actori privaţi, iar suveranitatea statului-naţiune nu poate fi împărţită si exercitată în comun la diferite niveluri de guvernanţă; c. funcţiile guvernării aparţin unor „reţele de negociere” din care fac parte nu numai guvernele (la nivel naţional, regional sau local), ci si actori privaţi ( companii transnaţionale, grupuri de interese) si societatea civilă (organizaţii nonguvernamentale). Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

MODULUL 4 1. Efectele economice ale înlăturării taxelor vamale si suprimăriirestricţiilor cantitative, ca urmare a Tratatului de la Roma au fost : a. comerţul intracomunitar a crescut de 3 ori, schimburile CEE cu terţe state s-au majorat de 3 ori, PIB-ul mediu a sporit cu30%; b. comerţul intracomunitar a crescut de 6 ori, schimburile CEEcu terţe state s-au majorat de 3 ori, PIB-ul mediu a sporit cu70%; c. comerţul intracomunitar a crescut de 70 de ori, schimburileCEE cu terţe state s-au majorat de 3 ori, PIB-ul mediu asporit cu 30%. 2. Care dintre comunităţile europene au fuzionat pentru a creaîmpreună “Comunitatea Europeană”? a. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului,Comunitatea Economică Europeană si Euratom; b. Comunitatea Economică Europeană si Euratom; c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului siComunitatea Economică Europeană. 3. Obiectivul principal al Actului Unic European, în spiritul CărţiiAlbe: a. a rămas crearea pieţei unice, respectiv a unui „spaţiu fărăfrontiere interioare în care libera circulaţie a mărfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurată”; b. a devenit posibil la 1 ianuarie 1992, prin crearea unei pieţe depeste 340 milioane de locuitori, care dispune de o totalăliberă circulaţie în interior a mărfurilor, serviciilor,persoanelor si capitalurilor; c. nu a putut fi îndeplinit datorită inexistenţei monedei unice sia eterogenităţii politicilor macroeconomice ale statelormembre. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 4. Piaţa unică implică: a. libera circulaţie a bunurilor si tarife vamale comune faţă deterţi; b. libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor; c.libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor sicapitalurilor, precum si moneda unică.

5. Ce factori au determinat realizarea Actului Unic European? a. gradul crescut de indecizie în contextul unanimităţii voturilor(Compromisul de la Luxemburg) si interesele eterogene(extindere); b. temerile exprimate la începutul anilor optzeci de cătrepoliticieni de marcă, de a rămâne, din acest motiv si din cauza lipsei unei pieţe comune adevărate, în urma SUA siJaponiei; c. schimbarea de guvernare (în Marea Britanie, în 1979 -Margaret Thatcher; în Germania, în 1982 preluarea puterii decătre Kohl si noi alegeri în 1983) si redefinirea platformelorprogram(Franţa: Mitterand se detasează de politica socialist economică de până atunci) au făcut ca ideologiile guvernelordin unele mari state membre s-au aliniat în mod vizibil. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 6. Declaraţia lui Robert Schuman a fost făcută publică în: a. 9 mai 1950; b. 18 aprilie 1951; c. 1-3 iunie 1955. 7. Asa-numitul "Plan Schuman" propunea: a. crearea unei autorităţi pentru controlul producţiei de cărbunesi oţel pe teritoriul Republicii Federale Germane si al Franţei; b. folosirea în comun de către toate naţiunile europene, care arfi dorit acest lucru, a resurselor din sectoarele cărbunelui sioţelului, cu scopul menţinerii păcii în Europa; c. încurajarea procesului de împăcare dintre statul francez si celgerman prin cooperarea la nivelul industriei cărbunelui si a oţelului. 8. Tratatul de la Paris a fost semnat în anul: a. 1951; b. 1957; c. 1965. 9. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la Tratatul de la Paris suntcorecte: a. a fost semnat la 18 aprilie 1951 de către Franţa, Germania(R.F.G.), Italia si Ţările Benelux; b. a fost semnat la pe 25 martie 1957 si a condus la instituireaComunităţii Economice; Europene (C.E.E.) si a ComunităţiiEuropene a Energiei Atomice (EURATOM); c. a fost semnat pe 8 aprilie 1965 si a realizat un cadruinstituţional unic pentru cele trei Comunităţi.

10. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului (CECO) a avut drept misiune: a. făurirea pieţe unice europene; b. făurirea unei pieţe comune sectoriale; c. făurirea unei pieţe comune în domeniul cărbunelui si oţelului. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 11. Tratatul de la Paris interzicea pentru produsele cărbune si oţel: a. taxele vamale si orice restricţii cantitative; orice discriminări,în special în ce priveste condiţiile de preţ sau de livrare sitarifele de transport; b. subvenţiile, ajutoarele sau facilităţile fiscale acordate de cătrestate; c. practicile restrictive privind repartiţia sau exploatareapieţelor. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 12. Ce semnificaţie are “Înalta Autoritate”: a. reprezintă unica instituţie de conducere a ComunităţiiEuropene a Cărbunelui si Oţelului (CECO); b. deciziile sale urmau a fi valabile si obligatorii în toate statelemembre; c. reprezintă prima organizaţie europeană care se bucură deprerogative supranaţionale. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 13. Unde a fost semnat Tratatul care a stat la baza creării Comunităţii Economice Europene (CEE) ? a. Roma; b. Paris; c. Amsterdam. 14. Tratatul de la Roma, a fost semnat în: a. 1951, b. 1957, c. 1958.

15. Tratatul de la Roma prevedea instituirea: a. Comunităţii Economice Europene (C.E.E.); b. Comunităţii Europene a Cărbunelui si Oţelului (CECO) si aComunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM); c. Comunităţii Economice Europene (C.E.E.) si a ComunităţiiEuropene a Energiei Atomice (EURATOM). 16. Comunitatea Economică Europeană (CEE) instituită prin Tratatul dela Roma viza: a. crearea unei pieţe comune care să promoveze o „dezvoltarearmonioasă a activităţilor economice în ansamblul Comunităţii, o expansiune continuă si echilibrată, ostabilitate sporită, o ridicare accelerată a nivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care le reuneste"; b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si dezvoltarea unei industriinucleare europene; c. promovarea progresului economic si social echilibrat sidurabil, graţie a trei mijloace sau mai exact a trei obiectiveintermediare - crearea unui spaţiu fără frontiere interioare,întărirea coeziunii economice si sociale si stabilirea uneiUniuni economice si monetare comportând, la un anumittermen, o monedă unică: aceasta fiind dimensiuneaeconomică a Uniunii. 17. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) instituităprin Tratatul de la Roma viza: a. crearea unei pieţe comune a energiei atomice care săpromoveze o dezvoltare armonioasă a activităţilor economiceîn ansamblul Comunităţii, o expansiune continuă siechilibrată, o stabilitate sporită, o ridicare accelerată anivelului de viaţă si relaţii mai strânse între statele pe care lereuneste"; b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuripasnice si pentru formarea si dezvoltarea unei industriinucleare europene; c. uniunea vamală a industriei nucleare europene, prineliminarea taxelor vamale intracomunitare si desfiinţarea contigentelor cantitative; odată cu realizarea unei mari zonede liber schimb si asigurarea unui sistem de protecţie exterioară uniformă (tarif vamal comun). 18. Tratatul de la Roma stabileste o serie de politici concrete pe diferite domenii: a. uniune vamală; b. politică agricolă, comercială si concurenţială comună; c. politică monetară comună. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

19. Piaţa „comună" instituită prin Tratatul de la Roma prevedea: a. înţelegeri între întreprinderi si ajutoare de stat (cu excepţiacelor cu caracter social); b. elaborarea de politici comune, limitate numai la domeniilecomerţului, concurenţei, transportului si agriculturii; c. abolirea, între statele membre, a obstacolelor în calea libereicirculaţii a mărfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 20. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma a fost: a. crearea unei pieţe comune în domeniul cărbunelui si oţelului; b. formarea unei uniuni vamale; c. crearea uniunii economice si monetare. 21. Piaţa comună, în conformitate cu Tratatul de la Roma, erafundamentată pe: a. principiul liberei concurenţe, interzicerea înţelegerilor dintreîntreprinderi si a ajutoarelor de stat, instaurarea unei cetăţeniieuropene, cooperare strânsă în domeniul justiţiei si afacerilorinterne; b. interzicerea înţelegerilor dintre întrepinderi si a ajutoarelor destat, libera circulaţie a presoanelor, libera circulaţie amărfurilor, cooperare strânsă în domeniul justiţiei siafacerilor interne; c. principiul liberei concurenţe, interzicerea înţelegerilor dintreîntrepinderi si a ajutoarelor de stat si abolirea, între statelemembre, a obstacolelor în calea liberei circulaţii a mărfurilor,persoanelor, serviciilor si capitalurior. 22. Uniunea vamală, ca obiectiv major stabilit prin tratatul de la Roma,presupune: a. abolirea taxelor vamale si a contingentelor cantitative dincadrul schimburilor dintre statele membre în decursul uneiperioade de 12 ani; b. stabilirea unei politici vamale si comerciale si a unui tariff vamal comun în relaţiile lor cu terţe state; c. libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor sipersoanelor. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 23. Care au fost efectele uniunii vamale instituite prin Tratatul de laRoma în cursul perioadei de tranziţie (1958-1970): a. efecte spectaculoase din punct de vedere economic: comerţulintracomunitar a crescut de 6 ori, schimburile CEE cu terţestate s-au majorat de 3 ori, iar PIB-ul mediu a sport cu 70%;

b. efecte negative din punct de vedere politic: un transfersemnificativ de putere economică dinspre Europa către SUAsi Marea Britanie; c. un efect pozitiv asupra încrederii în procesul de integrare,stimulând procesul de integrare atât în Europa, cât si pe altecontinente. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 24. Tratatul de la Bruxelles, numit si “Tratatul de fuziune”, a fost semnat la data de: a. 1.02.1958; b. 8.04.1965, c. 25.03.1995. 25. Tratatul de la Bruxelles a avut ca rezultat: a. un cadru instituţional unic - un Consiliu unic si o Comisieunică prin unificarea executivelor (Consiliilor de Ministri si aComisiilor celor trei Comunităţi; Parlamentul si Curtea deJustiţie fiind deja comune), precum si a bugetului; b. Comunitatea Economică Europeană si-a mărit numărul demembri, prin actele succesive de aderare ale Danemarcei,Irlandei si Marii Britanii; c. fuziunea Comunităţii Economice Europene (C.E.E.), aComunităţii Europene a Cărbunelui si Oţelului (CECO) si aComunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. 26. Care dintre comunităţile europene au fuzionat pentru a creaîmpreună “Comunitatea Europeană”? d. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului,Comunitatea Economică Europeană si Euratom; e. Comunitatea Economică Europeană si Euratom; f. Comunitatea Europeană a Cărbunelui si Oţelului siComunitatea Economică Europeană.

27. După „extinderea spre nord”, ţările membre ale C:E.E. erau: a. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda si Norvegia; b. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux, MareaBritanie, Danemarca, Irlanda; c. Franţa, Germania (R.F.G.), Italia si Ţările Benelux,Danemarca, Irlanda si Norvegia.

28. “Extinderea spre sud” se referă la: a. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei ]n 1985 siPortugaliei în 1986; b. aderarea Greciei, Spaniei si Portugaliei în 1986; c. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei si Portugaliei în1986. 29. „Cartea albă pentru desăvârsirea pieţei unice": a. a fost adoptată de Comisia Europeană în iulie 1985; b. a avut ca scop unificarea pieţei europene prin: desfiinţareatuturor formelor de obstacole, armonizarea reglementărilor,coordonarea legislaţiei si a structurilor fiscale; c. a propus realizarea până în 1992, a pieţei interne unitare acomunităţii, în care să fie posibilă...