IRINA HOLDEVICI PSIHOTERAPIA ANXIETATII PDF

Preview

Summary

IRINA HOLDEVICI PSIHOTERAPIA ANXIETATII Abordari cognitiv-comportamentale Editura Dual Tech BUCURESTI, 2002 Editor: loan Albescu Pentru comenzi adresati-vi la CP 5-144, Bucuretti Toate drepturile SlIDt rezervate. Reproducerea sau transmitere� chiar �i fragmentad, indiferent de fonna sau mijloc, este...

Description

IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPIA ANXIETATII Abordari cognitiv-comportamentale

Editura Dual Tech BUCURESTI, 2002

Editor: loan Albescu

Pentru comenzi adresati-vi la CP 5-144, Bucuretti

Toate drepturile SlIDt rezervate. Reproducerea sau transmitere� chiar �i fragmentad, indiferent de fonna sau mijloc, este permisa nwnai cu acordul scris a1 editorului.

I.S.B.N.973-85525-2-4

CUPRINS

Cuvant inainte Introducere

.

. .

. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

. ............................. 9

Cap. 1. Teoria cognitiva �i modele Ie anxietatii Cap. . 2. Evolutia psihoterapiei cognitiv-comportamentale

.

.

.

.

.

.

17

. .. ........... 28

Cap. 3. Evaluarea in terapia cognitiv-comportamentala

.

.

.

.

.

.

37

.

Cap.4. Metode comportamentale de psihoterapie a tulburarilor anxioase

.

... .... ......... ..7 3

Cap.5. Aspectele cognitive ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale a tulburarilor anxioase

.

.

.

..... ..... .... .1 0 7

Cap. 6. Psihoterapia cognitiv-comportamentaHi

in tulburarile fobice

.

.

.1 37

.

.

.

Cap.8. Psihoterapia tulburarii anxioase generalizate

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. . .

Cap. 7. Psihoterapia cognitiv-comportamentaHi a agorafobiei �i a atacurilor de panica

.

. . .

1 98

22 9

Cap. 9. Psihoterapia cognitiva

in cazul tulburarii hipocondriace

.

.

.

.

.

.

..

.

255

Cap. 10. Psihoterapia cognitiv-comportamentala

in cazul tulburarii obsesiv-compulsive ......2 83 Cap. 11. Psihoterapia anxietatii legate de problemele sexuale

.

.

.

.

..

.

.

.

. . .

.

.

.. .3 16 .

Cap. 12. Psihoterapia comportamentaHi �i cognitiv-comportamentaIa pentru subiectii cu teama de a se angaja in relatii apropiate cu ceilalti

.

Bibliografie selectiva

.

.

.

.

. . .

.

..

.

.

.

.

.

... .. . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.. .389

.

.

.

.

.

.

.

. . . .

.

.

..339 .

Cuvint inainte

Lucrarea "Psihoterapia anxietatii. Abordari cognitiv-compor­ tamentale" i�i propune sa prezinte cititorului, in detaliu, un nlll11iir de tehnici psihoterapeutice, de orientare comportamentala �i cog­ nitiv-comportamentala, tehnici care �i-au dovedit eficienta in psi­ hoterapie. Acestea sunt menite sa contribuie la reducerea anxie­ talii �i la optimizarea comportamentului, fiind centrate pe dimi­ nuarea unor simptome psihice �i psihosomatice, a consecintelor nedorite ale anxietatii �i pe rezolvarea problemelor de viata. Unele din tehnicile prezentate pe parcursul acestei lucran sunt utilizate in cabinetele de consiliere psihologica �i psihote­ rapie, iar altele, mai simple, pot fi utilizate chiar de persoanele care sufera de tulburari anxioase nu prea grave, in absenta unui te­ rapeut calificat. in prima parte a lucrani sunt prezentate principiile psihote­ rapiei cognitive �i cognitiv-comportamentale, precum �i evolutia tehnicilor ce se inscriu in acest domeniu. 0 atentie speciala este acordata metodelor cognitive de evaluare �i autoevaluare a tul­ burarilor anxioase. in partea a doua a lucraru sunt descrise metode comporta­ mentale �i cognitiv-comportamentale de terapie a tulburarilor ca­ racterizate prin anxietate generalizata �i atacuri de panica, precum �i a tulburarilor fobice �i obsesiv-compulsive. Sunt analizate in detaliu �i aspectele psihologice ale fobiei sociale. o parte insemnata a lucrarii este dedicata anxietatii legate de problemele sexuale �i de relatiile interpersonale. Particularitatile �i caracteristicile societatii in care trairn, ne­ siguranta resirntita permanent determina ca din ce in ce mai multi indivizi sa se confrunte cu acest fenomen: anxietatea. Pre­ zenta lucrare se inscrie in acest context. Ea i�i propune sa ofere un motiv de reflectie in legatura cu demersul psihoterapiei mo-

8

Irina Holdevici

derne �i faciliteaza intelegerea aparitiei tulbunlrilor care au la baza anxietatea. Autoarea, prof. univ. dr. Irina Holdevici, cu peste 25 de ani de experienta ca psihoterapeut �i psiholog specializat in optimizarea perfonnantelor umane, recunoscuta in tara �i strainatate, a publi­ cat numeroase volume, studii �i articole in domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Volumul de fata se remardi prin ansamblul de cuno�tinte �tiin­ tifice transmis, invitand cititorul sa se intrebe in legatura cu modul in care tehnicile de psihoterapie rezolva numeroase probleme de viata Cll care se confrunta oamenii sau in legarura cu dificultatile pe care Ie intfunpina �i de care trebuie sa tina seama terapia. Aceastii reflectie se sprijina, in mod obligatoriu, pe 0 infor­ mare bogata referitoare la cercetarile din domeniul psihoterapiei anxietiitu. in aceasta privinta, lucrarea este cuprinzatoare, exem­ pIeIe sunt foarte clare, fiind analizate sistematic �i articulate cu grija din perspectiva adoptata in lucrare. Mai mult decat amt, unele tehnici prezentate pot fi utilizate de catre persoanele cu probleme �oare care doresc sa se autoperfectioneze, sa devina mai saoatoase �i mai eficiente, prin aceasta tehnicile respective dobandind carac­ ternl unor metode de autoreglare a comportamentului. Lucrarea se prezinta ca 0 lecturiiagreabila, care imbina rigoa­ rea �i stilul academic cu aplicatiile practice �i studiile de caz, tra­ tate personal de autoare sau preluate din literatura de specialitate din tara �i strainatate. Cartea se adreseaza deopotriva medicilor �i psihologilor inte­ resati de problemele psihoterapiei, studentilor la medic ina �i psi­ hologie, dar �i publicului larg, tuturor celor ce doresc sa se initieze in domeniul psihoterapiei comportamentale �i cognitive, preocuo. pati de cuno�terea �i aplicarea unor metode de reglare �i auto­ reglare psihica, de problematica tulburarilor anxioase �i ins�irea tehnicilor de contracarare a acesteia.

Prof univ. dr. Mihai Golu

Iotroducere

Existii oameni al cm-or comportament este guvemat de frica

�i ei sunt co�tienti de aceasta, pe cand altii nici nu baga de seama faptul ca frica Ie conduce viata. Ace�tia din unna pot sa calato­

reasca, au succese profesionale, pot vorbi in public, au viata de fa­

milie corespunzatoare �i to�i sunt mereu supraincordati �i spe­

riati, chiar daca fricile lor sunt umane (frica de paianjeni, de a urea singuri cu liftul sau de a conduce �ina).

Fensterheim �i Jean Baer (1984) sunt de pm-ere ca orice

teama care este a13t de putemica incat impiedica persoana sa indeplineasca 0 actiune este, de fapt, 0 reactie cu caracter patolo­ gic. Anxietatea este definitii ca 0 teama difuza, tara obiect bine

precizat, in timp ce fobia este defmitii ca fiind 0 teama cu obiect bine precizat (de animale, de furtuna, de inaItime etc.). Autorii mentionati considera ca putem include in cadrul fobiilor �i frici cu

caracter mai abstract, cum ar fi frica de responsabilitate, de pier­

dere a controlului, de a lua parte la evenimente sociale, de a fi sin­

gur sau de a fi respins.

Terapeutii de orientare comportamentalistii �i cognitiv­

comportamentala pomesc, in terapia comportamentelor, de la

urmatoarele premise: •

Majoritatea comportamentelor de tip anxios sunt invatate

(daca nu cumva chiar toate). Din acest motiv, chiar daca vi se pare

di aveti teama de cand va �titi, va puteti dezvata de ea. •

In

cazul in care un comportament de tip anxios sau fobic

este dezvatat (se deconditioneaza) nu apar alte frici care sa-l substi­ tuie, ci, dimpotriva, persoana obtine 0 mai buna adaptare la mediu. •

Reactia anxioasa este 0 deprindere gre�itii �i, ca orice

deprindere gre�itii, ea se poate modifica.

10

Irina Holdevici

• Cu ajutoml unor cuno�tinte speciale, al unor antrena­ mente psihologice bazate pe gandire, imagina�ie �i vointa, com­ portamentele de tip anxios pot sa dispara in cateva luni (nu in cativa ani). • Nu trebuie sa va inchipuiti ca va Yeti elibera chiar de orice teama, dar Yeti fi capabili sa va controlati teama, sa-i faceti fa�. Marina este 0 persoana care este tot timpul speriam. Are 25 de ani, este secretara �i i�i petrece toate serile �i weekend-uriIe sin­ gura. Daca prime�te 0 invitatie sa iasa undeva, 0 cuprinde 0 panica de nestapamt (fobie sociala) pentru ca ii trec prin minte ganduri de " tipuI: "oare rna vor place prictcnii?, "oare nu-i voi plictisi? etc. George este �i el un personaj anxios, cu reac�ii fobice. Teama lui cea mai putemica este teama de e�ec. De�i a intrat cu brio la psihologie (17 candidati pe un loc) ii este teribil de frica de faptul ca va cadea la licenlA, pe care a am3nat-o deja a treia oara. La ora actuala el lucreaza ca operator de calculatoare �i sufera foarte mult ca nu este inca psiholog. Ruxandra este �i ea 0 fricoasa. Sufera de atacuri de panidi, evita metroul, ii este frica sa se urce intr-un autobuz aglomerat, sa mearga singura la pia� �i mai bine urea 10 etaje pe jos decat sa utilizeze liftul. La inceput mai i�ea singura din casa cate putin, dar acum nu mai iese deloc �i a trebuit sa intrerupa facultatea. Temerile irationale blocheaza via� �i activitatea oamenilor, indiferent de varsta, impiedicandu-i sa inve�e, sa lucreze, sa di­ latoreasca, intr-un cuvant, sa traiasca normal. Datorita anxietatii (teama tara obiect bine precizat) sau a fricilor de tip fobic, persoana poate renun� la 0 serie de obiective dezirabile, cum ar fi stabilirea unor relatii interpersonale apropi­ ate, alegerea unor profesii dorite sau de a tffii 0 viata agreabila, plina de satisfactii. Cu alte cuvinte, fricile irationale pot face dintr-o persoana sanatoasa �i inte1igenta 0 persoana infmna. Cei ce doresc sa se debaraseze de teama trebuie sa aiba in vedere cateva lucruri (Fensterheim �i Jean Baer, 1984): - Trebuie sa �tie ca nu sunt un caz unic �i irecuperabil pen­ tm ca exista milioane de oameni care sufera de frici irationale �i care i�i spun ca ceva este in neregula cu ei.

Psihoterapia anxietii{ii

11

- Niciodata nu este prea tarziu sa te schimbi. Fensterheim

( 19 84) relateaza faptul ca cel mai varstnic pacient pe care I-a tratat Cll Sllcces de teama de a parasi New York-ul avea 90 de ani. Dupa ce a facut psihoterapie, acesta a fost capabil sa zboare Cll avionul la Washington pentru a-�i vedea nepotii. - Chiar �i fricile �i fobiile vechi, fixate inca din copilarie, pot fi tratate daca subiectul parcurge unnatoarele etape: I . Descoperirea naturii temerii respective. �a cum am su­ bljrriat, unele frici sunt evidente (de avion, de lift, de a merge sin­ gur pe strada etc.), in timp ce altele sunt ascunse, cum ar fi, de pilda, teama de a fi respins (iobia sociala).

2. Subiectul trebuie sa con�tientizeze faptul ca anxietatea �i fobiile sunt frici invatate, sa descifreze modul in care functioneaza ele, ce reactii fiziologice produc, cum influenteaza ele viata indi­ vidului �i ce anume face "acesta pentru a Ie mentine". AstfeI, subiectul trebuie sa realizeze faptul ca intrezare�te pericole uri�e, de�i acestea sunt minore, sau poate sa i�i imagineze chiar pericole care nu exista, cat �i masura in care fricile respective il impiedica sa intreprinda diverse lucruri pe care ar dori sa Ie faca. 3. Pentru a se elibera de anxietate �i fobii este obligatoriu ca subiectul sa unneze un program de terapie comportamentala �i cognitiv-comportamentala, care consta mai ales din tehnici de desensibilizare �i de modificare a stilului de gandire. Cu aite cuvinte, trebuie sa faca acele Iucruri pe care dore�te sa Ie faca pen­ tm a nu se mai teme de ele.

4. Programele de combatere a fricii trebuie invatate impre­ una cu terapeutul �i aplicate la situatiiIe de viata.

In

acel�i timp

subiectul trebuie sa-�i modifice stilul de viata, invatfuld sa traiasca impreuna cu fricile sale sau sa se elibereze complet de ele. Un loc important in cadrul psihoterapiei starilor anxioase il ocupa �i actualizarea disponibilitatilor psihice latente prin inter­ mediul unor antrenamente speciale, cum ar fi, de pilda, cele de relaxare sau autohipnoza.

12

Irina Holdevici Natura anxietitii �i a fricilor umane Frica este 0 stare afectiva negativa, care apare in situatia in

care subiectul intrezare�te un pericol iminent. Reactiile psihofi­

ziologice care apar in cazul fricii pregatesc organismul pentru re­ actia de fuga, de lupm sau il paralizeaza, transformandu-l in "sta­ na de piatra". Frica normala este 0 reactie emotionala cu caracter adapta­ tiv pentru ca, in cazul unei amenintan, ne mobilizeaza sa luam anumite masuri pentru a ne salva viata. Acest mecanism functio­

neaza �i in cazul fricilor psihologice, determinand subiectul sa intreprinda actiuni de autoprotectie. Astfel, de piida, daca un coleg unelte�te pentru a ne lua serviciul, trebuie sa actionam spre a-I

impiedica.

Teama, in doze moderate, cre�te acuitatea perceptiva, capa­ citatea de concentrare a atentiei, face ca gandirea sa fie mai clara �i

mai rapida, mobilizeaza energiile, activeaza reflexele, astfel incat

subiectul sa fie in stare sa actioneze mai repede �i mai bine. Fricile

sau temerile irationale apar atunci cand subiectul se simte �i se com­

porta ca �i in cazul unui pericol major, in cazul unui pericol minimal sau chiar inexistent. Astfel, de pilda, 0 persoana cu fobie de caini poate fi paralizata de groaza la vederea unui ditel� inofensiv. Anxietatea este definita de speciali�ti ca 0 teama difuza, tara un obiect bine precizat. Subiectul t.raie�te 0 incordare con­ tinua, simtindu-se permanent amenintat. EI este foarte nervos �i de multe ori nici nu realizeaza de fapt ce anume il sperie atat de tare. in literatura anglo-saxona gasim, pentru a descrie 0 astfel de " stare, termenul de "anxietate care plute�te in aer �i se fixeaza cand pe un obiect, cand pe altul, astfel incat subiectul anxios, imediat ce a scapat de un motiv de ingrijorare, gase�te imediat altul. " Fobia (termenul provine din grecescul "phobos , care in­

seamna fuga, dar �i de la zeul cu acel�i nume, care putea provo­

ca teama �i panica d�manilor sai) reprezinm 0 fuca persistenm de

un obiect, gand sau situatie care in mod obi�nuit nu justifica

Psihoterapia anxietiilii

13

teama. Subiectul i�i da seama de faptul ca frica sa este ridicola, lipsitA de sens, luptA impotriva ei, dar nu 0 poate invinge. Panica (de la zeul grec Pan) desemneaza un puseu brusc �i acut de teroare. Psihopatologii sunt de par-ere ca anxietatea, fobiile �i ata­ curile de panica reprezinta frici cu caracter irational. inca din cele mai vechi timpuri oamenii au suferit de frica. Astfel, istoria �i literatura ne oferi numeroase exemple. Inca medi­ cuI grec Hipocrate amintea de Damoc1es, care nu putea trece pe langa 0 prapastie sau pe un pod. Shakespeare, in piesa "Negutatorul din Ve neti a" vorbea despre fobia de pisici, iar mai tarziu Descartes se referea la trairea ciudata a unOT oameni care nu suportau mirosul de trandafrr sau intrau in panica la vederea unei pisici. De�i aceste simptome sunt vechi de cand lumea, abia la jumatatea secolului al XIX-lea ele au fost considerate ca apar­ tinand domeniului clinic. Dintre teoriile explicative ale comportamentelor de tip an­ xios sau fobic celemai interesante raman.in opinia noastra, teoria psihanalitica, teoria comportamentalista �i cea cognitivista. Astfel, Freud era de parere ca fobiile reprezinta un mecanism de aparare ale eului, menit sa protejeze fiinta umana impotriva unei anxietati incon�tiente mult mai profunde, anxietate rezultata in unna nere­ zolvarii complexului Oedip (care se referi, in esenta, la dragostea �i dorinta sexuala a copilului pentru parintele de sex opus). A ramas celebru in istoria psihanalizei cazul micului Hans, care avea fobie de cai (copilul refuza sa mearga pe strada de teama ca l-ar putea m�ca un cal). Freud a analizat acest caz �i a ajuns la conc1uzia ca in spatele fobiei de cai se ascundea teama incon­ �tienta a copilului ca va fi pedepsit de tata (prin castrare) pentru dorinta sa erotica fata de mama. in timpul curei analitice, prin intermediul unor metode spe­ cifice, dintre care cele mai cunoscute sunt asociatia libera �i ana­ liza viselor, subiectul lucreaza asupra sa pentru a scoate la iveala din incon�tient complexele �i conflictele nerezolvate. Pe masura ce aceste complexe �i conflicte de natura inco�tienta sunt aduse ,

Irina Holdevici

14

la lumina, dispar anxietatile �i fobiile, pentru ca subiectul nu mai are nevoie de ele ca mecanisme de aparare. Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este ca ea dureaza un timp foarte indelungat (in medie 2 ani), iar rezultatele sunt incerte pentru anumite categorii de subiecti. (Este cunoscut faptul ca pacientii potriviti pentru psihanalizii trebuie sa aiba un nivel intelectual �i cultural ridicat, 0 varsta relativ tfulara - pana la 35

de ani -, timp liber �i 0 situatie materiala care sa Ie perrnita sa fadi fata costurilor terapiei. Daca psihanali�tii considera ca oamenii sunt neajutorati pima in momentul in

care re�esc sa dezgroapc toatc conflictele

de natura incon�tienta produse in copilarie, psihologii comporta­ mentali�ti sunt de parere cii frica reprezinta un comportament

invatat.

in

lac sa se intrebe, ca psihanali�tii, ce anume din incon­

�tientul persoanei a produs teama, comportamentali�tii i�i pun in­ trebari de genul urmator: "Cum a invatat subiectul sa se teama?" "Ce anume il determina sa se dezvete de frica?" Sunt bine cunoscute doua experimente clasice in urma carora a rezultat in mod evident ca reactiile emotionale pot

fi

invatate �i dezvatate. Astfel, in 1920, lB. Watson, intemeietorul teoriei comportamentaliste, impreuna cu colaboratoarea sa Rosa­ lie Rayner, au re�it sa-i provoace unui copil de II luni (Albert) teama de �obolanii albi. La inceput copilul nu se temea de �obo­ lan, dar se temea de zgomote puternic...