Referat Chestionarul PDF

Preview

Summary

Profesor Maria Micle...

Description

Chestionarul

Colectarea datelor este un proces care face posibilă obținerea de informații de la un anumit public în vederea verificări unor ipoteze. Acest proces se bazează pe o combinație de metode: calitative și cantitative. Metodele de cercetare cantitative Prin cercetare cantitativă se înțelege culegerea de date care sunt măsurate și analizate statistic. Metoda cantitativă se bazează pe o ipoteză formulată la început, fiind deductivă, pe o structură definită, public aleatoriu. Există mai multe surse de culegere a datelor a) „primare – cele adunate de către cercetător apelând la diverse tehnici (experiment, interviu chestionar, observații etc.) […] b) secundare – date statistice publicate de către alte organisme publicate în anuare sau în alte surse, sub forma unor statistici „oficiale”, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor”1 Sondajul de opinie este o metoda de cercetare cu scopul de a afla opinia unei populații cu privire la un subiect. Instrumentul de baza al sondajului este chestionarul.2 Chestionarul este o selecție de întrebări adresate unui public care culege date despre anumite teme, și numără rezultatele (eg. câți oameni cred un anume lucru). Setul de întrebări poate fi online, trimis pe e-mail sau prin intermediul rețelelor de socializare, sau offline la care intervievatorul și respondentul interacționează față în față sau prin telefon. Avantajele chestionarului în culegerea datelor sunt: prețul relativ scăzut; posibilitatea răspunsului anonim (încurajează sinceritatea); adresarea a mai multor întrebări în timp util; se obțin date precise și ușor măsurabile. Ca dezavantaje ale utilizării acestei metode putem preciza rata răspunsului mai mică, nu se poate aprofunda subiectul. Construcția chestionarului 1 Bîrsan, Maria. Metodologia cercetării, note de curs p.7 2 Șandor, Sorin Dan. Metod și tehnici de cercetare în științele sociale. p.117

Pentru conceperea chestionarului se ia în vedere o structură bine definită și stabilirea unor obiective clare. Trebuie să existe o introducere cât mai scurt și coerent formulată care să conțină o formulă de adresare care să invite la completare, scopul principal, precizări care țin de durata completării chestionarului3 și menționarea că informațiile vor rămâne confidențiale. Urmează stabilirea întrebărilor și formularea acestora. Un chestionar reușit trebuie să folosească un limbaj uzual pe care fiecare individ să îl poată înțelege. Întrebările trebuie să fie scurte, formulate clar, să aibă o desfășurare logică și să se evite negațiile, care pot aduce confuzii. Întrebările trebuie să fie neutre (pentru a nu influența răspunsurile), nu trebuie să fie personale (prea multe legate de identitate. Timpul pe care respondentul îl petrece pentru parcurgerea tuturor întrebărilor nu trebuie să depășească 4-5 minute pentru a nu pierde interesul respondenților. În funcție de ce vor să afle, întrebările sunt de trei feluri: de identificare (de obicei nu au răspuns obligatoriu, stabilesc trăsături ale respondenților) de cunoaștere (de obicei obligatorii, se află cunoștințele respondenților despre temă) pentru găsirea de soluții (ajută la găsirea unei rezolvări de către public). Se disting mai multe feluri de întrebări: închise sau dihotomice, deschise și mixte. Întrebările închise oferă variante de răspuns din care se poate alege o singura variantă (da/nu, adevărat/fals) iar analiza statistică se realizează ușor . Întrebările deschise oferă posibilitatea formulării unui răspuns de către persoana intervievată iar cele mixte alătură întrebării închise și varianta formulării de tip „Altele precum...”. Tipuri de eșantioane Eșantionare = „stabilirea persoanelor care vor fi interogate în cursul unei anchete sociologice, pentru a obține un rezultat reprezentativ”4 Pentru ca un chestionar să dea rezultatele dorite este nevoie de selectarea unui public cât mai relevant pentru subiectul abordat. Persoanele care alcătuiesc eșantionul sunt de cele mai multe ori selectate aleatoriu, în funcție de o serie de criterii socio -demografice.5 Există două mari tipuri de eșantionare: probabilistică și non-probabilistică.6

3 Cum să creezi un chestionar eficient pentru o cercetare calitativă. 4 DEX online 5 Sîrb, Corina. Tehnici de cercetare cantitativă în relațiile publice 6 Șandor, Sorin Dan. Metod și tehnici de cercetare în științele sociale p.125

Prin eșantionare probabilistică se înțelege faptul că fiecare individ din populația studiată are șanse egale să fie inclus în eșantion.7 Se realizează prin 5 metode: a) simplă aleatorie – indivizii sunt aleși la întâmplare din populația simplă. b) sistematic – se realizează o listă din care la un anumit interval de timp se extrage câte o persoană c) pe grupuri (sau cluster = ciorchine) – populația este împărțită pe grupuri dintre care se aleg aleatoriu câteva. d) Stratificată – populația este stratificată iar din fiecare strat sunt aleși indivizi la întâmplare. e) multistadială – se aleg anumite zone din care se aleg diferite unități împărțite la rândul lor după anumite criterii, se realizează sub-unități și se aleg cazurile care ne interesează8; se aseamănă cu eșantionarea pe grupuri Eșantionarea non- probabilistică se face prin 3 metode: a) rațională – se alege pe baza resurselor b) pe cote – se încearcă o replicare cât mai exactă a caracteristicilor întregii populații c) „bulgărele de zăpadă” – atunci când grupul studiat este mic și se bazează pe faptul ca persoanele se cunosc între ele9 astfel se pot găsi alți respondenți.

Interpretarea rezultatelor Aparținând categoriei de date cantitative, rezultatele chestionarelor pot fi foarte ușor de măsurat și analizat. Se folosesc statistici (grafice, diagrame), spre exemplu câte persoane au răspuns cu „da” și câte persoane au răspund cu „nu”. Totodată, rezultatele nu vor f interpretate din punct de vedere al judecăților de valoare și a propriilor opinii, precum în cercetarea calitativă, ci doar cu ajutorul cifrelor și al cuvintelor cheie.

Bibliografie 7 Ibidem pp.125-126 8 Ibidem p. 129 9 Ibidem p.134

Coman, Mihai. Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, 2004. Szabo, Lucian-Vasile. Culegerea informațiilor. Timișoara, Editura ESP System, 2016. Sapsfors, Roger; Jupp, Victor. Data Collection and Analysis, ed. 2-a, Sage Publications, Londra, 2006.

Webografie Cercetare cantitativă. Accesibil la http://www.imas-inc.com/cercetare-cantitativa/ [ consultat la 14.04.2018] Bîrsan, Maria. Metodologia cercetării, note de curs. Accesibil la http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Metodologia_cercetarii.pdf [consultat la 14.04.2018] Chestionarul. Accesibil la http://eustory.eu/files/eustory-files/service/tips-tools/projectwork/doc/ro/Chestionarul_2_07.pdf [consultat l a20.04.2018] Cum să creezi un chestionar eficient pentru o cercetare calitativă. Accesibil la https://ctrld.ro/tips-and-tricks/cum-sa-creezi-un-chestionar-eficient-pentru-o-cercetare-calitativa/ [consultat la 20.04.2018]. Sîrb, Corina. Tehnici de cercetare cantitativă în relațiile publice. Accesibil la https://ctrld.ro/tips-and-tricks/tehnici-de-cercetare-cantitativa-in-relatiile-publice/ [consultat la 14.04.2018] Șandor, Sorin Dan. Metod și tehnici de cercetare în științele sociale. Accesibil la https://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf [consultat la 20.04.2018]...