William Hart Arta de a trai PDF

Preview

Summary

uvlcaIta'rcta Vfinassama aga @unn est@ r:. m.a,rJ e-,{rX p' ll \g\lllG- Jel à1a., \-91\9 S" N" GOtrNKA William Hart ARTA DE A TRAI Meditapa Vipassana aga cum este predata de S. N. Goenka Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romàniei HART, MLLIAM Arta de a trài: Meditayia Vipass...

Description

uvlcaIta'rcta

Vfinassama aga

@unn est@

X

r:. m.a,rJ e-,{r p' ll \g\lllG- Jel

à1a., \-91\9

S" N" GOtrNKA

William Hart

ARTA DE A TRAI aga

Meditapa Vipassana cum este predata de S. N. Goenka

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romàniei HART, MLLIAM Arta de a trài: Meditayia Vipassana/William Hart trad.: Anca Vultur; ed.: Aurelian Scrima; Bucuregti: }lLetald,2ffi2 224p.,79F/13 cm (Doctrina vielii) ISBN 97$9453-69-4 I. Vultur, Anca (trad.) II. Scrima Aurelian (ed.) 294.3

William Hart THE ART OF LIVING Copyright @1987 bY

'

William Hart

ISBN originat O-M463724-2 publicatlt Pentru Prima oara de Harper & Row, USA'L9fJ7

William Hart

ARTA DE ATRAI Meditalia Vipassanà aga cum este predata de S. N. Goenka

Traducere din limba engleza: Anca Vultur

EDITURA

S

HNNALD

Bucuregti

Viziune grafica: Sorin Nour

Procesare text

&

tehnoredactare comPuterizata:

I-rw Stoichilí Corectura textului: Radu Duttu

Paulalsroo

Toab drepturile asuPra prezentei versiuni în limba romàna aparlin Fundaliei Vipassana Romània. Reproducerea integrala sau PaS41 a textului Poate fi facuta numai cu acordul posesorului drePtului.

@

Înptepciunea egte lucrul cel mai obline deci ùrfelepciune: gi crr prelul a tot ce ai, rcali'z.eaza înplegerea

Me,IY.7

Cuvànt înainte

Ramàn recunoscator pentru totdeauna schimbarii pe care meditafia Vipassana a adus-o ùr viala mea. Cand am ùrvafat aceasta tehnica peritru prima data, am simlit ca pàna atunci ratacisem ùrtr-un labirint de fundaturi, gi ca acum, în sfàrgi! am gasit calea regala. în anii ce au urmat, am continuat sa urmez aceasta cale gi, cu fiecare pas facut, lelul a devenit tot mai clar: eliberarea de ùrtreaga suferinfa, iluminarea deplina. Nu pot pretinde ca am atins scopul final dar nu am nici o ùrdoiaH ca acest drum duce direct acolo. Pentru aceasta cale ramàn ùrtotdeauna ùrdatorat lui Sayagyi U Ba Ktrin Si lanfului de profesori care au pastrat vie tehnica de-a lungul mileniilor, din vremea lui Buddha. În numele lor ii ùrcurajez 9i pe alfii sa aleaga aceasta cale, astfel încàt sa pouie gasi ei iegirea 9i din suferinfa. Degi multe mii de oameni din farile vestice au hvafat-o, pàna acum nu a aparut nici o carte care sa descrie pe ùrdelete gi cu exactitate aceasta forma de Vipassana. Sunt fericit ca, ùr sfàrgit, un meditator serios s-a angajat sa umple acest gol. Fie ca aceasta carte sa aprofundeze ùrfelegerea celor care practica meditafia Vipassana, gi fie ca eà sa-i încurajeze pe al$i sa ùrcerce aceastìl tehnica, asúel încàt

gi ei sa poata trai fericirea eliberarii. Fie ca tofi cititorii se tnv4è arta de a t:;Ai, pentru a alla Pacea Oi a1non3 didaunFu gi pentru a genera pace 9i armonie fafa de

alfr! Fie ca toate fiintele sa fie fericite! S. N. @ENKA, Bomfuy , aprilie 7986.

PrefatÈl

Printre diversele tipuri de meditafie din lumea de astazi" metoda Vipassana, predatìl de S. N. Goenka, este unica. Aceastll tehnica este o cale simpla, logica, de a atinge adevarata pace a minlii gi de a duce o viala fericita, folositoare. Pasbata mult timp ùr comunitatea buddhistl din Birmania, Vipassana nu confine îrn sine nimic de laturà sechra gi poate fi acceptatÈl 9i pusa în pracfica de oameni din orice mediu. S. N. Goenka este un industriag pensionar gi un fost conducator al comunitafii indienè din Birmania. Nàscut într-o familie hindusa conservatoare, el a suferit din tinerele de migrene grave. Cautarea unui tratament l-a adus ùr contact, h 1.955, cu Sayagyi U Ba Khin, care îmbina rolul de ùralt funcf,onar civil cu rolul particular de profesor de meditagie. înva!ànd Vipassana de la U Ba Khin, Goenka a descoperit o discipline care mergea mult dincolo de ugurarea simptomelor bolii fizicà qi depagea frontierele culturale gi religioase. Vipassana i-a transformat treptat viafa în anii urmatori de practica gi studiu, efectuate sub îndrumarea profesorului sau. în 1969, domnul Goenka a fàst autorizat ca profesor de meditaf,e Vipassana de U Ba Khin. îr, a"el ar,, el a venit ùr India gi a ùrceput sa predea Vipassana acolo, reintroducànd aceastÈl tehnica ùr pamAntul ei de origine. Înh-o fara ùrca acut divizata de caste gi religie, cursurile lui Goenka au atras mii de oameni din diverse 9

medii. De asemenea, mii de occidentali au participat la cursurile Vipassana, atragi de natura practica a tehnicii. Cattalile Vipassanei sunt ilustrate de însugi domnul Goenka. El este o persoana practica, îlr contact cu realitaph obignuite ale viefii gi capabil sa se ocupe de ele cu perspicacitate, dar în orice situafie el menline un extraórdinar calm al minÉi. Împreuna cu acest calm exista 9i o compasiune adànca pentru altr, o capacitate de empatie cu orice fiinlà umana. Nu exista, totugi, nimic solemn la el. Are un încàntator sim! al umorului, de care face uz h ùrvafahrra sa. Participanfii lia curs $i aduc mult timp aminte de zàmbetul luf de ràsul lui 9i de motto-ul lui repetat adesea: ,,Fii fericit!" În mod clar, Vipassana i-a adus fericire gi el este nerabdator sa împartÈigeasca aceastli fericire cu algii, aratàndu-le tehnica care a func$onat

pentru el. În ciuda prezenfei sale magnetice, domnul Goenka nu are nici o dorinfa de a fi un guru care îgi transforma discipolii în automate. În loc de aceasta, el predica auto-responsabilitatea. Adevaratul test al Vipassanei este aplicarea ei în viafa. El îi ùrcuraieazó'pe meditatori sa nu stea la picioarele lui, ci sa mearga 9i sa traiasca fericis ùr lume. El evita toate expresiile de devoliune fafa de el, în loc de asta îndrumàndu-gi studenfi sa fie devotali tehnicii adevarului Pe ctrre fl gasesc înhuntrul lor. În Birmania, era privilegiul tradi;ional al calugarilor buddhigti sa predea meditagia. Însa, ca gi profesorul sau, domnul Goenka este laic Ai este capul unei familii mari. Totugi, claritatea îrrvalaturii sale 9i eficienla tehnicii în sine au càgtigat aprobarea calugarilor de rang înalt din Birmania, India gi Sri Lanka, un anumit numar dintre ei participànd la cursurile ùndrumate de el.

aga de bine

10

Domnul Goenka insistà ca, pentru a-gi menfine puri_ tatea, meditalia nu trebuie sa devina o afacere. cursurile centrele care opereaza sub direcfia lui funcponeaza 9i to1te, fur ùrtregime, pe baza de non-profit. El ùrsugi nu primegte nici o remunerafie directìt sau indirecta pentru munca sa, gi nici profesorii-asistenfi pe care i_a auiorizat sa predea cursuri ca reprezentanfi ai sai. El dishibuie tehnica Vipassana pur gi simplu ca un serviciu adus uma_ niHry, sà-i sprijine pe cei care au nevoie de ajutor. 3 S. N. Goenka este unul dintre pufinii lideri spirituali indieni care este respectat tot aga de mult in tndia gi ùr Vest. Totugi, el nu a cautat niciodaH publicitatea, preferànd sA sebazeze pe cuvàntul oral ùrìaspàndirea interesului pentru vipassana; gi er a subliniat intotdeauna importanla practicii în fapt a meditagiei fala de simplele scrieri despre meditagie. Din aceste motive, el este mai pu,Ln cunoscut decàt ar merita sa fie. Aceasta carte este primul studiu extins al învafaturii sale, pregatit sub ùrdrumarea gi cu consimlamàntul sau. Principalele materiale-sursa pentru aceasH lucrare sunt discursurile rostite de domnul Goenka ùr timpul unui curs Vipassana de zece zile gi, ùr mai mica masrira, articolele sale scrise ùn limba engleza. Am folosit liber aceste materiale, împrumutànd nu numai liniile de argumentafie gi organizare a a.numitor puncte, dar gi exemplele date ùr discursuri $i, în mod frecvent, ur".t cuvintele folosite, chiar gi propozilii întregi. pentru cei care au participat la cursurile de meditalie Vipassana predate de eL multe lucruri din aceastÈl carte vor fi cu siguranla familiare gi s-ar putea chiar sa poata identifica un anumit discurs sau articol care a fost folosit la un moment dat ùr text. 11

În timput unui curs, explica;iile profesorului sunt însofite put.o pas de experienp participanlih h T:|i: tafie. eiA, -tteritlul a fost reorganizat h beneficiul unui auditoriu diferiL oameni care doar citesc despre

meditafie fara sa o fi practicat neaparat. Pentru astfel de cititori s-a fàcut o fircercare de a prezenta învalatura aga cum este ea experimentatlt în fapfi o progresie logica curgànd neîntrórupt de la primul Pas Ptuq la felul firr.l. A""tt întreg organic este ugor de ùrleles Pentru meditatori, dar lucrarea de fafa frrcearca sa dea nonmeditatorilor o privire asuPra învapturii aga cum se desfagoara ea pentru un practicant. Anumite squni pàstreazA deliberat tonul cuvàntului vorbt perrtru a da o impresie mai vie asuPra modu-lui cum predi domnul Goenka. Aceste secfiuni constau din p-t"qtile agezate între capitole giîntre$rile 9i raspunsurii" *r" irclreie fiecare capitol dialogurituab din dirugile reale cu studenfii ùr timpul cursurilor sau în interviurile particulare. unele povegti sunt inspirate de evenimente ii" "i.t lui Buddha alEle din bogata mogtenire indiana u porr"jtilot folclorice, iar altele din experienp p"T"*F a àomnului Goenka. Toate sunt narate în propriile sale ctrvinte, nu cu intenfia de a îmbunatali originalul' ci pur gi simplu Pentru a prezenta povegtile într-un mod proaspat, suUtiniina relevanfa lor pentru practica mediL}i"i.- Aceste povegti lumineazA atmosfera serioasa a unui curs Vipassana 9i oferA inspirafie, ilustrànd càteva puncte centrale ale ùrvafaturii, în forma memorabila' bin multele asÚel de povegti sPuse trtr-un curs de zece zile, doar o mica selec$ie a fost inclusa aici' Citatele sunt din documentele cele mai vechi 9i larg acceptate ale hvalahrrilor lui Buddha din Coleclia 72

Discursurilor (Sutta Pitakn), aga cum a fost pastratil ea ùr vechea limbà pàli din prile cu buddhism Theravada. Pentru a menline un ton uniform ùr întreaga carte, am ùrcercat sa haduc din nou toate pasaiele citate aici. Facànd asffel, m-am inspirat din opera traducatorilor de frunte. Însa deoarece aceasta nu este o opera cfuturareasca, nu m-arn straduit sà tealjzez o traducere literara din limba pàli. În loc de aceasta, am încercat sa transmit într-un limbaj direct sensul fiecami pasai aga cum apaîe el unui meditator Vipassana ùr lumina experienlei lui de meditagie. $ar putea ca redarea unor cuvinte sau pasaje sa nu para ortodoxa, dar sper ca ùr privinfa confinutului, engleza urneaza cel mai literal ùrleles al textelor originale. De dragul consecvenlei gi al preciziei termenii buddhigti folosi$ fur text au fost dali în forrna lor pat, driar daca ùr unele cazui se poate ca sanscrita sa fie mai familiarA cititorilor ùr engbza. De exemplu, termerrul pàli dhamma este folosit în locul sanskritului dlwrma,

kamma ùr loc de lurmn, nibbàna în loc de nirudtu, saÉkh:ira în loc de samslura. Pentru a face textul mai ugor de înfeles, cuvintele pàli 3u fost puse la plural în stil englezesc, adaugànd ,,s".In general, s-a folosit un minimum de cuvinte pàti ùr text pentru a evita o obscuritate nedorita. Totugi, ele ofera adesea o stenograma convenabila pentru anumite concepte nefamiliare gàndirii vestice, care nu pot fi ugor exprimate în engleza irtr-un singur cuvànt. Din acest motiv, pe alocuri a fost preferabil sa folosesc pàli decàt o ftazA, mai lunga în engleza. ToF termenii pàli tiparili tr caractere aldine sunt definifi în glosarul de la sfàrgitul carfii.

t3

Tehnica Vipassana ofera beneficii egale tuturor celor care o practica, fara nici o discriminare Pe bazl de rasí, dasa sociaH sau sex. Pentru a ramàne credincios acestei

abordari universale, am ùtcercat sa exclud folosirea unui limbai discriminator în text. Totugi, uneori, am folosit pronumele ,,e1" pentru a ma referi la un meditator de gen nespecificat. Cititorii sunt rugali sa considere folosirea ca nediscriminatorie. Nu exista nici o intenpe de a exclude femeile sau de a acorda o importanla speciala barbafilor, deoarece o asffel de par$alitate ar fi conbara învalaturii fundamentale 9i spiritului Vipassana. Sunt recunoscator multor persoane care au ajutat acest proiect. În special, vreau sa-mi exprim adànca recunogtinlà falà de S. N. Goenka pentru ca gi-a facut timp din programul sau foarte îrncarcat ca sa se uite peste lucrare pe masura ce ea prindea forma, 9i mai ales, pentru ca mi-a îndrumat pagii de începator pe calea descrisa aici. Într-un sens mai adànc, adevaraful autor al acestei lucrari este S. N. Goenka, deoarece scopul meu nu este

altul decàt de a prezenta transmiterea de catre el

a

învalaturii lui Buddha. Meritele acestei lucrari îi aparlin Îmi asum responsabilitatea pentru eventualele defecte.

l4

INTRODUCERE

Îndripuigi-va ca afi avea posibilitatea de a va etbera de timp de z*= zile,într-un loc liniptit, retras, Ar care sa traifi ferifi de agitafie. în acest loc, necesarul fizic fundamental al unei"camere gi me-sele de peste zi v-ar fi furnizate, iar ajutoare ar fi ia în{emena avànd grijà sa ave}i un confori rezonabl. în schimb, s-ar agtepta de la voi sa evitafi orice contact cu ceilalfi gi, ùr afara activitèt$lor esengiaie, sa va petrecef toate orele zilei cu octrii forchi$i, concentràndu-và mintea asupra unui anumit obiect. Afi accepta oferta? . Închipuifi-và ca a[ auzít p,r, 9i simplu ca o astfel de posibilitate ar exista; 9i ca òameni ca gi voi sunt nu numai doritori, dar chiar nerabdatori sA_gi petreaca timpul liber în acest fer. Cum af descrie activitatea ror? Fixarea buricului, afi putea spune, sau contemplare; fuga de realitate sau retragere spirituala; auto-intoxicare sau cautare de sine; introversiune sau introspecfie. Fie ca conotafia este negativa sau pozitiva, impresia comunà despre meditafie este ca ea este o retragere d.in lume. Desigur, sunt unele tehnici care funcgiorieaza în acest fel. Dar nu este nevoie ca meditagia sa fie o fuga. Ea poate fi de asemenea un mod de a întàlni lumea pentru a o înfelege pe ea gi pe noi înpine. Fiecare fiinfa umana este condifionata sa presupuna . ca lumea reala este în exterior, ca modut aì a_E trai toaùe responsabiliurfile cotidiene

15

viap este prin contact cu o realitate externa, prin cautaré de inplt, fizic ai mental, din exterior' Cei mai mulli dintre ,roì ,t-"o luat în considerare niciodata gàndul tÈiierii contactelor exterioare pentru a vedea ce se

întàmph în interior. Ideea de a face asta suna probabil ca atunci cend decizi sa stai ore întregi uitàndu-te la mira unui canal de televiziune. Mai degraba exploram

parteanevazuÈlalumiisaufunduloceanuluidecàt adàncurile ascnrÉe fir noi însine' Dar, de fapt, universul exista pentru fiecare din noi numai cànd îl-experimentìlm cu corpul 9i mintea' Nu este niciodatìl alhrndeva, este ùrtotdeauna aici 9i acum' Explorànd aici - 9i acum eul din noi, putem explora lumm. Daca nu investigam lumea dinlÈiuntru nu putem cunoagte niciodatìt realitatea, vom cunoagte numai credintele noastre sau concepfiile noastre intelectuale sa despró ea. Însa, observandu-ne pe noi, putem aiunge ne sa învala putem curioagtem realitatea direct 9i ocupAm de ea ùntr'un mod pozitiv, creator' O metoda de explorare a lumii interioare este meditaFa Vipassana agi.o* este predatìl de S' N' Goenka'

Aceastaesteunmodpracticdea-}iexaminarealitatea propriului corP 9i a min;ii de a descoperi 9i rezolva orià proHe*a- ur**a acolo, de a dezvolta potenfialul nefolosit 9i de a'l canaliza pentru binele propriu 9i pentru binele celorlalP. Vipassane, îln antica limbà pàli a Indiel înseamna privire-,,irauntru". Este esenfa îrrvafaturii lui Buddha' àxperimentarea reala a adevarurilor de care a vorbit Buìdha, el însuqi a atins aceas0l experienla prin practicarea meditafiei, 9i deci meditapia este ceea ce a predicat ef în primul rànd. cuvintele lui sunt marturii 16

lui ùr meditafie, precum gi instruc,tiuni detaliate despre cum sA practici pentru a atinge felul pe care el l-a atins, experienfa adevarului. Pàna aici lucmrile sunt larg acceptate, dar ramàne problema despre cum sa înfelegem gi sa urmam instrucfiunile date de Buddha. Daca cuvintele sale au fost pashate frr texte de autenticitate recunoscutèi, interpretarea instrucfiunilor meditagiei tui Buddha este dificile fara contextul unei practici pe viu. Dar daca existìl o tehnica care s-a menfinut peste nenumarate genera$i, care ofera exact rezultatele decrise de Buddha, gi daca se conformeazí,exaú,instrucfiunilor sale elucidànd puncte din ele ramase mult timp obscure, atunci acea tehnica este demna de investigat. Vipassana este o asffel de metoda. Este o tehnica extraordinara ùr simplitatea ei, tr lipsa oricfuor dogme, gi mai ales în rezultatele pe care le ofera. Medita$a Vipassana este preda0i ùrcursuri de zece zile, deschise oricui doregte sincer sa îlrvefe tehnica gi care este sanatos fizic Ai mental. Tiotp de zece zrle, par_ ticipanfii ramàn ùr zona destinatìf cursului, fara vrlun contact cu lumea exterioara. Ei se ablin de la citit gi scris gi gi suspenda orice pradica refigioasa sau de alt fel lucrànd exact dupa instrucliunile date. De-a lungul îtrtregului curs, ei urmeaza un cod fundamental de mo_ ralitate, care include abfinerea de Ia activitafi sexuale gi de la toae intoxicantele. De ÍEemenea, ei menlin ftlcerea între ei ùr primele noua zile ale cursului, degi sunt liberi sa discute probleme de medita;ie cu profesorul 9i probleme materiale cu administra$a. În primele trei zile 9i jumatate, participanfii pradica un exercifiu de concentrare mentalìi. Acesta este prega_ ale experien,telor

17

titor tehnicii Vipassana propriu-zise care este introdusa a patra zi de curs. În fiecare zi, sunt introduse alte noi trepte, asÚel încàt, în finalul cursglur, întreaga tehnicà a fost prezenhta în linii generale. În a zecea zi tacerea este trtreruptìt, gi meditatorii fac tranzilie înapoi la un mod mai extravertit de viafa. Cursul se termina îlr dimineala celei de a unsPrezecea zile. Experienp celor zece zile confine, desigur, unnumar de surprize pentru meditator. Prima este ca meditafia este munca grea! Se constatll repede ca ideea popuhra cum ca ea ar fi un fel de inactivitate sau relaxare este o concepfie gregita. Este necesara o sàrguinla continua pentru a direc$iona procesele mentale congtient, într-un anumit fel. lnstrucgiunile sunt de a lucra cu efort deplin 9i totugi fara tensiune, dat pàna ce se firvafa asta, exerciliul poate fi deprimant 9i chiar obositor. O altll surpriza este ca, la început, se Prea poate ca cunoagterea càgtigata prin auto-observare sa nu fie în trtregime placutÈt sau fericita. În mod normal suntem foarte selectivi în modul cum ne vedem pe noi ùrgine. Cànd ne uitlim ùr oglinda suntem atenf sa luam poza cea mai avantajoasa, expresia cea mai phcutlt. In ace' lagi fel, avem fiecare o imagine mentala despre noi îngine care subliniaza caftAfile admirabile minimalizeazA defectele gi omite complet unele parfi ale caracterului nostm. Vedem imaginea Pe cale dorim s-o vedem, nu

h

realitatea. Însa meditalia Vipassana este o tehnica de observare a realitagii din toate unghiurile. În loc de o imagine a sinelui stilizata cu grija, meditatorul se confrunta cu întreg adevarul necenzurat. În mod inevitabil, anumite aspecte ale lui sunt greu de acceptat. 18

Uneori se pare ca ùr loc de a-gi gasi tinigtea interioara, persoitrvr nu gasegte în meditalie altceva decàt agitafie. Totul ùr legatura cu cursul pare inacceptabif nefuncfionat orarul prea încarcaf condiliile materiale, disciplina, instrucfiunile gi sfatul profesorului, tehnica

îr sine.

Însa o altll surpriza este cA dificul0tfile trec. La un anumit puncf meditatorii îtrvafa sa faca eforturi fara efort,^sa menlina o atenfie relaxatÈi, o implicare detagata. În loc de a se lupta, ei devin absorbigi de practica. Acum, imperfecfiunile condifiilor materiale nu mai par importante, disciplina devine un sprijin, orele trec repede, neobservate. Mintea devine tot aga de calma ca un liac de munte în zori, oglindind perfect peisajul din jur gi, în acelagi timp, revelàndu-gi adànc...