Arta și viața cotidiană: Explorări actuale în estetică, ed. Dan Eugen Rațiu, Editura Casa Cărţii de Știinţă, Cluj-Napoca, 2016 (288 p.) PDF

Preview

Summary

Arta şi viaţa cotidiană Explorări actuale în estetică Arta şi viaţa cotidiană: Explorări actuale în estetică EDITOR DAN EUGEN R‚ŢIU ◊ “ătăliσ Gheorghe ◊ “ristiaσ Haiσic ◊ Ştefan-Sebastian Maftei ◊ Cristina Moraru ◊ Iulia Morcov ◊ Cristian Nae ◊ Raluca Oancea (Nestor) ◊ Raluca Mihaela Paraschiv ◊ Lau...

Description

Arta şi viaţa cotidiană: Explorări actuale în estetică

Arta şi viaţa cotidiană: Explorări actuale în estetică

EDITOR DAN EUGEN RAŢIU

◊ Cătălin Gheorghe ◊ Cristian Hainic ◊ Ştefan-Sebastian Maftei ◊ Cristina Moraru ◊ Iulia Morcov ◊ Cristian Nae ◊ Raluca Oancea (Nestor) ◊ Raluca Mihaela Paraschiv ◊ Laura Pavel ◊ Dan Eugen Raţiu ◊ Ileana-Nicoleta Sălcudean

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2016

Colecţia Praxis Coperta: Roxana Burducea

Editură acreditată CNCS (B)

©autorii, 2016

Această carte a fost publicată cu sprijinul unui grant al Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică din Rom}nia, CNCS-UEFISCDI, cod Proiect PNII-ID-PCE2011-3-1010, Reînnnoirea Esteticii: de la artă la viaţa cotidiană.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Arta şi viaţa cotidiană : explorări actuale în estetică / ed.: Dan Eugen Raţiu. - Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2016 ISBN 978-606-17-1005-8 I. Raţiu, Dan-Eugen (ed.) 7.01:111.852

CUPRINS

Introducere ....................................................................................................... 7 DAN EUGEN RAŢIU PARTEA I ESTETICA VIEŢII COTIDIENE: INVESTIGAŢII ACTUALE ................... 23 1. Experienţa estetică a cotidianului: Explorări pentru o estetică practică .. 25 DAN EUGEN RAŢIU 2. Dincolo de lumea artei: Heidegger şi estetica vieţii cotidiene.................... 54 CRISTIAN HAINIC 3. „Ecologia estetică” a lui Arnold Berleant: O analiză a „situaţiilor sociale estetice” .......................................................................................................... 83 ŞTEFAN-SEBASTIAN MAFTEI 4. Estetica vieţii cotidiene: Temporalitatea şi permanenţa obiectului aprecierii estetice ............................................................................................................ 99 IULIA MORCOV PARTEA II ESTETICA APLICATĂ: VIAŢĂ COTIDIANĂ, ORGANIZAŢII, ARTĂ ..109

5. O aplicaţie a esteticii practice: Abordarea estetică a vieţii cotidiene în organizaţii .................................................................................................... 111 DAN EUGEN RAŢIU 6. Estetica organizaţională, studiu de caz: Fabrica de Pensule din ClujNapoca .......................................................................................................... 133 ILEANA NICOLETA SĂLCUDEAN 7. Noi estetici aplicate în practica politicii cercetării artistice: Estetica recesională şi estetica acceleraţionistă .......................................................... 158 CĂTĂLIN GHEORGHE 8. Revoluţia estetică. Regimurile înţelegerii artei ca politică revoluţionară a sensibilului ................................................................................................... 181 CRISTINA MORARU

PARTEA III RECONFIGURĂRI RECENTE ÎN ISTORIA ŞI TEORIA ARTEI ............ 197 9. Iconologia şi problema reconstrucţiei culturale: Reconfigurări recente ale istoriei artei ca exerciţiu hermeneutic .......................................................... 199 CRISTIAN NAE 10. Strategii de interpretare a potenţialităţii artistice: Între imagini „vorbitoare” şi iconotexte ............................................................................. 222 LAURA PAVEL 11. Imaginea tehnică: artă, metafizică sau loisir?........................................ 238 RALUCA OANCEA (NESTOR) 12. Muzeu naţional: Discurs politic, memorie şi dialog deschis ................ 267 RALUCA MIHAELA PARASCHIV Note despre autori .........................................................................................284

INTRODUCERE

Dan Eugen Raţiu

În ultimele decenii, atât practicile sociale, c}t și cele artistice au cunoscut transformări fundamentale. Schimbarea regimului artei contemporane – prin internaţionalizare, hibridizare sau „vaporizare‛ – acompaniază mutaţiile accelerate din societăţile contemporane. Cu toate acestea, estetica de extracţie modernă continuă să aibă un impact major asupra înţelegerii at}t a artei, considerată ca fiind autonomă și separată de viaţa cotidiană, c}t și a experienţei estetice, caracterizată ca dezinteresată, distanţată și pasivă, av}nd plăcerea individuală ca scop primar. Acest punct de vedere ignoră însă variatele moduri în care dimensiunea estetică impregnează activităţile umane și este integrată în societate și, astfel, beneficiile sale în diverse domenii ale vieţii. Există, însă, și opinii conform cărora, în zilele noastre, estetica ar trebui redefinită și practicată în mod diferit dec}t acea ramură a filosofiei moderne care s-a ocupat doar cu „artele frumoase‛ și experienţa (individuală) legată de acestea. Una dintre cele mai importante nemulţumiri privește asocierea exclusivă între estetică și artă, prin care dimensiunea estetică și cea artistică sunt contopite și apoi izolate de experienţa sau viaţa cotidiană. Diverși autori au încercat să depășească aceste limite ale esteticii moderne. Unii au propus redefinirea ideii de artă și a experienţei sale în „epoca triumfului esteticii‛ (Yves Michaud, L’art à l’état gazeux, 2003). Unii au spus însă Adieu à l’esthétique (Jean-Marie Scheffer, 2000) și s-au mutat către abordări diferite, fie antropologice, fie sociologice, ale artei și experienţei estetice. În schimb alţii, mai ales din sfera anglo-americană, tind să extindă domeniul de aplicare al esteticii filosofice, acordând atenţie caracterului estetic al vieţii cotidiene, precum și mediului

7

DAN EUGEN RAŢIU

înconjurător natural sau construit, neglijate în tradiţia analitică. Sub eticheta mai largă de „Estetica Vieţii Cotidiene‛ sunt reunite abordări diverse, eterogenitatea fiind semnalată și de faptul că, alături de John Dewey cu a sa Art as Experience (1934), Martin Heidegger însuși este considerat printre „părinţii fondatori‛ ai acestei noi mișcări sau subdiscipline. Mai mulţi dintre susţinătorii săi au oferit interesante cartografii ale noii arii de cercetare estetică. Reiau aici c}teva dintre principalele tendinţe sau linii de g}ndire din Estetica Vieţii Cotidiene: • „estetica socială‛ a lui Arnold Berleant, aflat printre primii autori care au apărat o abordare alternativă la tradiţia separării între artă și viaţă, prin conectarea artei la practicile culturale cotidiene și îmbrăţișarea aspectelor sociale și culturale ale esteticii; • „estetica ambientului uman‛ a lui Berleant și Allen Carlson, printre alţii, care extind aria de cercetare a esteticii înspre conexiunile cu ambientul sau mediul înconjurător construit, nu doar cel natural; • „somaestetica‛ lui Richard Shusterman, care apără valoarea și relevanţa experienţei estetice prin explorarea diferitelor sale roluri și sensuri în zone vii din cultura actuală, dar care sunt marginale în abordările tradiţionale, inclusiv muzica și filmul populare, precum și artele somatice ale auto-dezvoltării și artele mai largi ale autostilizării; • „multiculturalismul estetic‛ al lui Crispin Sartwell, printre alţii, care se ocupă cu concepţiile despre artă și experienţa culturilor nonoccidentale, unde estetica este profund integrată în viaţa cotidiană; • „estetica cotidianului‛, care extinde analiza estetică la aproape toate ariile vieţii cotidiene, o tendinţă susţinută de diverși autori, cum ar fi Thomas Leddy, Kevin Melchionne, Yuriko Saito, Katya Mandoki, Sherri Irvin și alţii.1 Asumpţia tipică a acestei mișcări, sau ceea ce Christopher Dowling în articolul ‚Aesthetics of Daily Life‛ numește „intuiţia esteticii vieţii cotidiene‛ (ADLI)2, este aceea că, în pofida caracterului funcţional și orientat spre utilitate al unei mari părţi din interacţiunile noastre cotidiene, care nu sunt legate în mod esenţial de artă sau natură, viaţa cotidiană ne oferă numeroase ocazii pentru experienţa și aprecierea estetică, av}nd astfel un caracter estetic. De aici, o strategie centrală (deja

8

Introducere

iniţiată de Dewey) este aceea de a estompa distanţa sau separarea tradiţională între artele frumoase și alte domenii ale vieţii. Proiectul tipic al Esteticii Cotidianului este de a remedia această situaţie prin formularea unei concepţii care să reflecte mai bine omniprezenţa esteticului. Astfel, o concepţie „transformativă‛ a esteticii, împărtășită de către majoritea adepţilor noii mișcări, urmărește să revizuiască sau să lărgească c}mpul estetic, mai degrabă dec}t să definească, delimiteze și explice status quoul estetic, așa cum o face concepţia „demarcaţională‛. 3 Considerăm, așadar, că diversele provocări actuale la adresa esteticii filosofice, fie din zona practicilor artistice contemporane, fie din cea a discursurilor concurente antropologice sau sociologice, nu o fac inutilă sau depășită. Este nevoie, totuși, de o concepţie mai cuprinzătoare asupra esteticii, care să includă într-un cadru conceptual convingător practici și fenomene atât artistice, c}t și din viaţa cotidiană, printr-o abordare aptă să dezvăluie caracteristici comune, precum și moduri specifice de manifestare ale esteticului în aceste domenii ale vieţii. Pornind de la aceste premise, volumul de faţă explorează din perspective teoretice diverse, dar aliate, problematici actuale ale artelor și vieţii cotidiene. Scopul este mai înt}i de a clarifica concepte cheie ca estetic și estetică, experienţă și cunoaștere estetică, cotidian și lumea vieţii, operă de artă și lucru, imagine și imagine tehnică etc., precum și reconfigurările recente ale strategiilor interpretative din estetică și istoria artei, ca și ale rolului și funcţiilor muzeului de artă. Astfel, urmărim să înţelegem mai bine practici și fenomene corespondente din viaţa cotidiană, din organizaţii sau din lumea artei – de la preferinţele sau alegerile noastre estetice cotidiene și implicaţiile lor practice la experienţa și leadership-ul estetic din organizaţii, la noi estetici aplicate în practica politicii cercetării artistice sau noi regimuri ale înţelegerii artei și la relaţia dintre muzeu și naţiune sau rolul politic al muzeelor de artă. Sunt reunite aici rezultatele unor cercetări desfășurate de Cristian Hainic, Ştefan-Sebastian Maftei, Dan Eugen Raţiu și Ileana Nicoleta Sălcudean în cadrul proiectului PNII-ID-PCE-2011-3-1010, Reînnnoirea Esteticii: de la artă la viaţa cotidiană, sprijinit de un grant al Autorităţii Naţionale de Cercetare Știinţifică din Rom}nia, CNCS-UEFISCDI. Proiectul a vizat revizuirea conceptelor și metodelor de bază ale esteticii filosofice și, motivat de explorări în arii de cercetare dezvoltate recent precum Estetica Cotidianului, a căutat la r}ndul său să exploreze noi aplicaţii pentru o estetică a vieţii cotidiene, practică sau „orientată-spre-

9

DAN EUGEN RAŢIU

acţiune‛. Cu toate acestea, cercetările noastre, ca și volumul de faţă, nu au lăsat deoparte arta ca arie de interes pentru estetică. Astfel, se adaugă aici și contribuţiile altor reputaţi specialiști în estetica filosofică sau literară și în istoria și teoria artei – Cătălin Gheorghe, Cristian Nae, Raluca Oancea (Nestor), Raluca Mihaela Paraschiv, Laura Pavel – sau mai tineri cercetători – Cristina Moraru, Iulia Morcov – care au prezentat comunicări în cadrul primelor patru ediţii (2012-2015) ale conferinţei naţionale Estetică și Teorii ale Artelor (ETA), pe care am organizat-o în cadrul acestui proiect la Departamentul de Filosofie al Universităţii „Babeș-Bolyai‛ din Cluj-Napoca. Partea întâia, Estetica vieţii cotidiene: Investigaţii actuale, grupează o serie de analize ale fundamentelor teoretice ale Esteticii Cotidianului, căut}nd în principal noi modalităţi de conceptualizare în acest domeniu de cercetare, pentru a înţelege mai bine dimensiunea estetică a experienţei cotidiene și a contura o ontologie coerentă a vieţii cotidiene estetice. În Capitolul 1, Experienţa estetică a cotidianului: Explorări pentru o estetică practică, Dan Eugen Raţiu propune o abordare în conformitate cu filosofia practică, pornind de la examinarea critică a întrebărilor și asumpţiilor care sunt anterioare oricărei aplicări posibile. Scopul este de a elabora un cadru conceptual mai adecvat pentru a aborda experienţa estetică a cotidianului, prin conceperea Esteticii Cotidianului ca o estetică practică. Această sarcină este susţinută cu ajutorul unor concepte și argumente oferite de tradiţia filosofiei practice, în special versiunea revizuită de Hans-Georg Gadamer în hermeneutica sa filosofică, la care se adaugă clarificări ale altor concepte cheie – experienţă, intersubiectivitate, viaţă cotidiană și lumea vieţii – sugerate de fenomenologia transcendentală sau sociologică (Edmund Husserl, Georg Simmel, Alfred Schutz). Noul cadru teoretic oferit de către abordarea practică a vieţii estetice cotidiene presupune, ca amendamente la Estetica Cotidianului, o focalizare analitică mai largă, cuprinz}nd obiecte, activităţi și interacţiuni umane cotidiene, precum și utilizarea ca ghid a conceptelor filosofiei practice – praxis, cunoaștere practică, formare de sine (Bildung), judecată, simţ comun, gust – și împărtășirea asumpţiilor sale ontologice despre sinele-care-experimentează și structura esenţială a experienţei estetice și a lumii vieţii cotidiene. Principalele asumpţii invocate în acest context tematic vizează: valenţele estetice-etice-și-sociale ale fenomenelor și experienţelor cotidiene, precum și ale conceptelor care

10

Introducere

le captează și le explică; conceperea sinelui-care-experimentează ca întrupat și ca o identitate în diferenţă, pentru care relaţia cu alteritatea este constitutivă; natura intersubiectivă a auto-constituirii sinelui și a experienţei, precum și a vieţii cotidiene; conceperea structurii experienţei estetice și a lumii vieţii cotidiene ca fiind constituită de o dialectică a continuităţii-și-discontinuităţii, a unităţii-și-diferenţierii. Concluzia este aceea că punerea în evidenţă a caracterului fenomenologic-intenţional, întrupat (embodied), semnificant și transformator al experienţei estetice, a situării sale contextuale, precum și a continuităţii sale în unitatea sinelui și a totalităţii vieţii, este esenţială pentru înţelegerea dimensiunii estetice a vieţii cotidiene și depășirea deficienţelor actuale ale Esteticii Cotidianului. Ca estetică practică, aceasta va putea aborda în mod adecvat și integra practicile, preferinţele și experienţele estetice cotidiene ale unei persoane, precum și consecinţele lor etice sau politice. Capitolul 2, Dincolo de lumea artei: Heidegger şi estetica vieţii cotidiene, semnat de Cristian Hainic, propune o abordare hermeneutică în cheie heideggeriană pentru a oferi o întemeiere ontologică Esteticii Cotidianului. Mai înt}i, autorul urmărește să demonstreze că analiza estetică a vieţii cotidiene poate fi considerată ca un rezultat al sarcinii heideggeriene de a regândi arta şi fundamentele esteticii filosofice. Fenomenologia hermeneutică a lui Heidegger vine în sprijinul reconsiderării statutului operelor de artă, prin apelul la caracterul acestora de „lucruri‛, și al definirii artei nu în termeni de condiţii necesare şi suficiente, ci prin relevanţa pentru viaţa trăită a publicului său în sens larg, incluz}nd aici creatorii săi, dar şi publicul său potenţial. Astfel, estetica hermeneutică creează o punte de legătură între viaţa cotidiană şi artă, sub stindardul posibilităţii experienţei non-obiective, adică a experienţei nu ca ceva de analizat, ci a experienţei posibile datorită faptului că o facem, o realizăm şi ne identificăm cu ea. Autorul conclude că simpla experienţă estetică a înţelegerii fiinţei-în-lume ca fiind alcătuită din fenomene cotidiene este în sine deja suficientă pentru a constitui un fundament pentru estetica cotidianului. De asemenea, autorul arată că adoptarea unei astfel de abordări hermeneutice are două consecinţe pentru estetică: pe de o parte, îi lărgeşte sfera de interes dincolo de tăr}mul artelor frumoase, înspre obiectele şi experienţele cotidiene, iar pe de alta, oferă o nouă perspectivă asupra relevanţei fenomenelor artistice pentru viaţa trăită. Ambele consecinţe se datorează faptului că însăşi hermeneutica, înţeleasă ca proces al interpretării,

11

DAN EUGEN RAŢIU

subîntinde toate activităţile umane, ceea ce presupune că interpretul există în măsura în care îşi trage sensul existenţei din obiectele pe care le întâlneşte şi experienţele pe care le trăieşte. În continuare, autorul urmărește să elimine aparenta incompatibilitate între această abordare în linia hermeneuticii filosofice heideggeriene și abordarea procedurală a artei în filosofia analitică (George Dickie, Stephen Davies). Se argumentează că putem vorbi de o conferire procedurală a statutului de „estetic relevant‛ asupra obiectelor şi evenimentelor non-artistice în fenomenologia hermeneutică, odată cu abandonarea ideii că unul sau mai mulţi subiecţi care formează o instituţie conferă statutul de artă unui obiect, în favoarea concepţiei conform căreia obiectul, ca „lucru laîndem}nă‛, se recomandă pe sine ca relevant din punct de vedere estetic publicului. Respectivele aspecte procedurale reprezintă o extindere a explicaţiei procedurale dincolo de lumea artei, astfel înc}t să poată include entităţi non-artistice şi să ofere, aşadar, suport pentru o estetică a cotidianului. În Capitolul 3, „Ecologia estetică” a lui Arnold Berleant: O analiză a „situaţiilor sociale estetice”, Ştefan-Sebastian Maftei pune în relaţie concepţia asupra esteticii cotidianului propusă de filosoful american Arnold Berleant cu g}ndirea filosofică bazată pe un model de tip environmental (John Dewey, John McDermott), pentru a furniza veriga necesară în explicarea Esteticii Cotidianului ca întemeiată pe un model de g}ndire „ecosistemic‛. Autorul urmărește să clarifice semnificaţia discuţiei nu doar despre environment, mediu înconjurător în general, ci și despre un mod „environmental‛ de a privi lucrurile, prin referinţă la acţiunea, g}ndirea şi etica environmentalistă (a mediului înconjurător) și la problema complementarităţii naturii şi experienţei. Se arată că, în cazul filosofiei lui Dewey, modul „environmental‛ de g}ndire depăşeşte nivelul reflecţiei despre natură sau mediu înconjurător ca obiecte ale analizei, el sugerând un alt mod de a vedea lumea, ontologic vorbind. În această linie de gîndire, înţelegerea estetică (aesthetic understanding) devine singura cale de a surprinde în profunzime realitatea lumii. În partea finală, autorul face apel la una din temele centrale ale așa-numitei „estetici ancorate‛ (embodied aesthetics), respectiv reanalizarea rolului corpului şi imaginaţiei în procesele de semnificare ale artei. Autorul susţine că teza despre artă ca un sprijin obligatoriu în înţelegerea g}ndirii teoretice şi a relaţiei semnificante a corpului şi a minţii cu lumea oferă un fundament consistent pentru ideea lui Berleant referitoare la posibilitatea

12

Introducere

unei estetici a cotidianului în relaţiile sociale. Astfel, dacă interacţiunea omului cu lumea devine creatoare de semnificaţie din toate punctele de vedere ale acestei interacţiuni – corporale, emoţionale, cognitiv-abstracte –, atunci o analiză a situaţiilor sociale din punct de vedere estetic pe baza unui model al interacţiunii („environmental‛) se justifică at}t ontologic cât şi epistemologic, şi fără a apela la modele conceptuale abstracte care nu pot da seama întrutotul de aceste interacţiuni. Capitolul 4, Estetica vieţii cotidiene: Temporalitatea şi permanenţa obiectului aprecierii estetice, semnat de Iulia Morcov, are ca nucleu problematic experienţa estetică a cotidianului, explor}nd factorii sau actorii implicaţi în producerea ei și caracteristicile sale definitorii. Rezum}nd c}teva aspecte semnificative ale esteticii vieţii cotidiene aşa cum au fost punctate de teoreticieni ca Leddy, Saito și Mandoki, autoarea urmărește să evidenţieze în principal caracterul temporal al acţiunilor sau obiectelor care fac parte din domeniul de interes al noii sub-discipline Estetica Vieţii Cotidiene, prin contrast cu permanenţa sau atemporalitatea operelor de artă expuse în muzee. Un exemplu relevant avut în vedere aici este abordarea aprecierii estetice a vremii prin prisma caracterului său inconstant, propusă de Saito. În ceea ce priveşte componenta temporală, autoarea ...