Grile Finante An2 Feaa Iasi PDF

Preview

Summary

grile la finanțe și la mkt si la tot ce altceva se poate plus probabil teorie...

Description

Grile Finante An2 Feaa Iasi

Care din urmatoarele instrumente de conducere si reglare a activitatilor financiare includ i ndicatori ce vizea za o perioada de timp mai indelungata (termen mediu si lung): - buget ul pro gram - buget ul economiei nationale

Din punct de vedere al cont inutului economic, conc eptul de buget exprima: - procese economice si relatii sociale, in forma baneasca, de repa rtitie a unei parti din produsul intern bru t - procese economice in forma baneasca de repartitiem primara si secundara, a unei p arti din produs ul intern brut

Interventia regl atoare a aut oritatilor publice prin instrumente fi nancia re, in fa za de d eclin eco nomic: - di minuarea impoz itelor(direc t/indirect) - ma jorarea chel tuielilor publice de consum si/sa u investi tii

Ca tra saturi ale utilitatilor (bunurilor) publice se disting: - car acterul col ectiv al consumului acestor bu nur i - posibilita tea individualizarii consumul ui ca proces real

Cheltuielile publice virtuale: - sunt a cele cheltuieli pe care statul se a nga jeaza sa le e fectueze in anumi te conditii

Ca i ndicatori si ntetici ptr ca ract. dinamicii chel tuielilor publice se pot reali za: - coe ficien tul de elasti citat e a chel tuielilor publice in raport cu PIB - mo dificarea abs oluta si re lativa a cheltuielilor publice

Prin variantele de s ubvetiona re i ndirecta a econo miei (ag en tilor econ om ici ) se pot me ntiona:

- restituirea unor impoz ite si ta xe afer ente productiei exportate - reducerea tarifelor la transpo rturile efectutate cu m ijloace le statu lui - acordarea cu avantaje valutar e

Incasar ea in tegrala a contravalor ii bunurilo r livrate, serviciile prestate sau l ucrarilor executa te in momen tul livrari bunurilor, pr estarii serviciilor sa u execu tarii l ucrarilor concreti zea za un fl ux financiar: - de contrapartida

In cazul impozi telor indire ct e: - destina tarul impozitului nu coincinde cu subiectu l - subiectul impozitului difera de s upora tatorul acestuia - nu poate fi aplicat cr iteriul asigurarii unui venit minim neimpoza bil

Impune rea marfurilor numai la o veriga din circuitul econom ic este specifi ca: - taxei de circu la tie - taxei de pr oductie

Imprumuturil e de la stat pub lice: - se incadrea za in ca teg oria resurs elor financ ia re extraordinare - se deosebesc de emis iunea de moneda, ca resur sa financiara publica, pri n car acterul temporar al preluar ii resurselor ban esti la dis poz itia statului - se par tilarizeaza prin c ara cterul facu lt ativ al transf erului de va lo are - sunt co nsiderate ca fii nd i mpozite amanate Pr ocesele si relatiile eco nomic e in forma baneasca ce au loc in sfera circulatie i pr odusului nati onal: - sunt co nsiderate fin anciare numai in a ccptiunea e xtinsa data co ncep tu lui de finan te si sfer e i sale de manifestare - sunt co nsiderate fin anciar in acceptiunea restransa oda ta conce ptului de finante si s fere i sale de manife stare

Sursele de fina ntare externa a intreprinderii sunt:

- datoriile pe termen scurt din activitatea de exploatare

Ca efecte e con omice ale finan tar ii chel tuielilor publice ptr ocrotirea sa natatii s unt sunt consid erate : - era dicarea unor boli profe sionale

Imprumuturil e de stat (publice): - se par ticula riz eaza prin caracte rul f acultati v al tran sferului de valoare - se aseamana cu impozitele ind irecte prin fa ptul ca af ecteaz a numai marimea reala a veni turilor nu si pe cea nominala

Care din urmatoarele afirmatii cu privire la emisiunea (inflationi sta) de moneda ca resursa financ iara publica extraordi nara sunt adevar ate : - af e ctea za numai venit urile r eale ale p ersoan elor fizice si j uridice

A cordarea de subven tii intreprinderilor priva te poate urmari: - cresterea gradu lui de ocupare a f ortei de munc a - stimula rea exporturilor

Care din urmatoarele corelatii reflecta ceri ntele de echilibru financ iar la nivelul unei intre prinderi cu capital.. (activitatilor materiale ): - venituri-pro fit=costuri - venituri financiare=costuri+profit

Ca expresie directa a indeplinirii de catre fi nante a funct iei de con trol asupra act ivitatilor economico-s ociale acestea isi aduc un aport direct la: - red istribuirea resurselor intre diferitele persoane fizice si jurid ice - imbun atatirea unor nevoi socia le pe sea ma resurselor fin anciare ale autori tat ilor publice

Pentru sati sfacerea cerintelor de ech itate fiscala in impunere sunt ne cesa re urmat oar ele:

- dife ren tierea sarcinii fiscale pe ba za pute rii contr ibu tive - as igura rea unui v enit minim neimpoz abil ptr fiecare ind iv id

Op era tiile cond itiona te efectuate pe pia tele financ iare sunt: - ope ratii care as igura dreptul unei par ti la contract sa opteze intre primirea sau cedarea titlurilor si renuntarea in s chimbul platii une i prime

Cheltuielile ptr ach izitionarea de obiecte de inven tar ef ectuate de o instituti e publica se incadreaza in categ: - cheltuielilor mate rial e

Fondurile pr opr ii ale intreprinderilor cu capit al de stat destinate a ctivitatii de pr oductie sunt: - fondurile fi nanc iare de i nlocuirea sau d ezvo lt are

C ore la rea conditiilor de efectuare a platii impozite lor cu posibilita til e reale ale contribuabililor re prez inta o cerinta a asigura rii: - comoditatii impuner ii

Pr int re obiectivel e urma rite in cadrul gestiunii tr ezoreriei un ei intrepri nderi se r ega sesc: - f undamen tarea creditelor bancare necesare unei intreprinderi - f olo sirea efi cienta a resurselor banesti disponibile prin anumite plasa me nt e - as igura rea unei concordante intre fluxurile de intrare a res urselor banesti si scad entele unor obligatii banesti

Care din urma t. categorii de procese si relatii econ omice sunt considerate financi are in ambele acceptiuni date inceputului de finan te si sf erei sa le de cuprindere: - pro cese le si rela tiile economice care i mp lica un transf er, definitiv sa u rambursabil de val oar e in tre p articip anti

M ajorar ea co te lor de i mpunele l a impoz itele directe poate avea ca efect: - di minuarea inflatiei

- atenuarea te ndintelor de suprainc alzire a economiei

In sens economic restr a ns conc eptul de ch eltuiala publica se r efe ra la: - che ltu ielile cur ente ale institutiilor publice - pl atile efe ctuate ptr functionare institutiilor publice

Conturile s peci al e de trezorer ie, folosite in pra ctica bugeta ra a statelo r reflecta: - ope ratiuni pr ivi nd venituri rezerva te de stat ptr efectuar ea unor cheltu ieli speciale - relatii ale trezor eriei s tatu lu i cu tertii, ce urmeaza a se regla si soida in cursul anului

Ptr a ca lcula elas ticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB este necesa ra cunoa sterea : - volumul cheltuielilor publice( in p erioa da curenta si in perioada de baza) in preturi cur ente - PIB (in per. de ba za si perioada cur enta) ex prim at in pre turi cure nte - PIB (in per. de ba za si perioada curente) expr im at in pre turi constante

Intra in costurile luate in ca lcul in analiza cost-avantaje se pot ment io na: - che ltu ielile cu achizitiile de utilaje si instalatii, inclusiv montajul aces tora - che ltu ielile cu lucrarile de constructii - che ltu ielile de exploatare - che ltu ielile cu cercetarea si pro iectarea

In succesiun ea lor firea sca, etapele executiei bugetului la partea de venitur i sun t: - asezarea, lichid area, emiter ea titlului de percepere, percep erea

In care din urmatoarele sit uatii se produc incalcari ale principiului anualitatii buge tului: - pra cticarea si stemului de gestiun e in execu tia bugetului

A cop erirea in tot alitate pe seama ansamblu lui resurselor pr opr ii numai a cerintel or de dezvoltare a i ntreprinde rii exprima: - aut ofinan tar ea partiala bruta in sens restrans

Taxele spe ciale de consumatie: - ma nifes ta sensibilitatea sporita la con junctura economica

R educerea efectu lu i negativ al imobilizarii fondurilor in cheltuie li de investitii se poate rea liza prin: - ap licarea de solutii tehnice rapide in rea lizarea lucrarilor de investitii

C ont ractarea si primirea unui cr edit de la o banca ptr achizit ionarea unui utilaj din impo rt concretizea za: - un flux fin anc iar a utonom

C ont ractarea de ca tre autoritatile publice de resur se fin anci are i mprumutate p e termen mediu si l ung re prezinta o coordonata a: - politicii fi na ncia r-mone tare a autorit atilor publice

Politica fiscala vizea za: - stabilirea si perceperea impoz itelor si taxelor - atenuarea oscilatiilor ciclului e conomic - stabilirea destinatiilor si alocarea resursel or financiare publice

Ca principiu de impuner e, nediscrimina rea fiscala presupun e: - asigura rea aceluiasi tratament in impun ere atat ptr rezid en ti cat si ptr nerezidenti

In conceptia moderna despre impozit e: - impozitele pot fi folosite ca instrumen te de r ed istribuire pe criterii de ech itate socia la, a veniturilo r si averilor i ntre me mbrii societatii

Principalele deza vantaje ale execu tiei de casa a bugetului prin siste mul banca se r efera l a: - imposibili ta tea redistribuirii resursel or ban es ti disponibile temporar in cadrul sectorulu i public - nec esitatea o rgan izarii unor structuri separate de supr aveghere, control si de cizie din partea autoritatilor publice

In sfera fi nan telor priva te(a le i ntreprinderii), transferul de va loar e c aracteristic pr oceselor si relatiilor financiare: - are de r egu la caracter definitiv

In sens l arg piata financ iara: - este compusa din p ietele val utare si pietele financiare propriu -zise A cordarea unui d ivident constant sau care se poate modifica cu o rata anuala constanta este sp ecifica : - politicii de div id end de sta bilizare sau prudenta

Primele forme concrate de utilizare a r esurselor fin anciar e apa rtina nd statul ui au fost: - che ltu ieli cu pla ta soldelor militarilor - che ltu ieli cu pla ta func tionarilor publici

Impozitele indirecte: - a u ca racter voa la t

Programarea fi nanciara pe termen mediu si lung este specifica: - bugetu lui eco nomiei natio nale - bugetu lui program

Taxa pe valoarea ada uga ta se incadrea za in categor ia: - impozitelor indire cte

La care din urma torii indicatori un ni vel cat mai rid icat exp rima o eficie nta economica mai m are: - venitu l net actu alizat - pro fitul

Pr int re instrumente le functionale de rea lizare a o biecti velor politici fina nciare a intre prinderii se r egas esc: - con tul de profit si pierderi

Pr int re conditiile ce trebuiesc indeplinite de so cie tatile comerciale in vede rea admiterii la cotare burs iera a titlur ilor de valori mo biliare se pot e numera: - sa det ina un ca pital de un a numit nivel

Tr an sferul de valoare caracteristic relatiilor de cred it se particul ariz eaza in raport cu celelalte procese si relatii din sfera de cuprind ere a finantelor prin : - prezenta int erme diarilor financiari - car acterul intotdea una temporar

La care din urma toarele variante ale impoz itelor pe cifra de afa ceri in ba za de impozitar e se i nclude si i mpozitul pe cifra de afaceri platit in stad iu l anter ior: - impozitul cumulativ pe cifra de afaceri

Tactica fin anciara se defineste prin: - decizii fin anci are pe termen scurt - decizii fin anci are refer itoare la operatiunile banesti curente

In ba lanta fi nanc iara a statului la venitur i curente se rega sesc: - veniturile de la i ntreprinderile si prop statului - impozitele directe si indirecte

Cheltuielile publice temporare: - refl ecta operatiuni de trezorerie inscr is e in conturile s peciale al t rezore riei

- sunt ch eltuieli care se fi naliz eaza cu plati l a scadente carte Care din urmatorele formulari corespund acceptiuni restranse da ta co nceptului de finan te: - fina tele inglobea za procese le si relatiile economice prin care se cons tituie se distribui e si se utilizeaz a fondurile bane sti

Care din urmatoarele trasat uri ca r act. fin antele in acceptiune r estransa: - mo difi carea ma rim i valor ice a patrimo niului admi nistrat de ca tre particip antii la aceste procese si r elatii - trans fe rul de va loare intre participanti se f ace cu titlu definitiv sa u rambursabil

Pr emisele directe care au stat la baza apar it iei conturarii conceptul ui de fi nante sunt: - indeplinirea functiei banilor de etalon al valo rii - indeplinirea functiei banilor de mijl ocitori ai schimbului

Pr emisele directe care au stat la baza apar it iei si c onturari conceptulu i de fina nte sunt: - indeplinirea functiei banilor de mijloc de prezervare a valorii - cresterea institutiilor de st at

In acceptiun ea restrictiva a fi nantelor transfe rul de valoarea are urma toarele particularita ti: - este un tra ns fer de putere de cumpara re - vizea za in pr incipiu scopuri cu caracter colectiv

Primele forme concrete de procurare a resur selor fin anciar e necesare funct ionarii statu lui au f ost: - imprumuturile in ba ni - impozitele in ba ni

Primele forme de procurare a resurselo r necesare functionar ii sta tu lui au fost:

- darile in natura si presta tiile in munca ptr f unctionarea armatei

Spre d eosebire de acceptiunea extinsa a fi nan te lor in conce ptul de fin ante in sens restr a ns nu sunt i ncluse : - pro cese le si rela tiile economice in forma baneasca din sferele productiei, cons umului si circula tiei PIB

Spre d eosebire de acceptiunea extinsa a fi nan te lor, in conceptul de fina nte in s ens restr a ns sunt i nclus e numai procesele si rela tiile economice care: - implica un transfe r definitiv sau rambursa bil de putere de cumpara re intre particip ant i - implica un transfe r de valoare care vizeaza, in principiu scopuri sau nevoi cu caracter cole ct iv

Care din urmatoarele afirmatii sunt ade varate : - amp lificar ea activitatilor s tatului s-a concretiza t in extinder ea arie i de manifes tare a fi nantelor - pro cese le si rela tiile economice soci ale exprima te in forma baneasca din sfera cons umului- produsul ui creat sunt cons iderate financiare numa i in a cceptiunea ext in sa data conc eptulu i de finante si sf ere i sale de cuprinde re

In sfera fi nan telor priva te, transferul de valo are caract. pr oceselor si rela tiilor financ iare: - nu presupune intotdea una o modifica re a marimii va lorice a p at rimon iului entitatii r esp ecti ve - are loc cu titlu defi nitv sau pe principiul rambur sabilitatii

Forma baneasca de exprim are a proceselor si r elatiilor economi ce : - reprezinta trasatura defi nitorie a finan telor

Primele forme concrete de utilizare a re surselor fin anciare ale sta tului sunt cons ide rate: - soldele in ban i acordate militarilor

Pr int re criteriile de rationalitate ce tre buie urmarite in satisf ace rea nevoilor utili tati t ot ale se re gas esc: - ma ximizarea oferte i to tale de utilitati la o marime data resur se lor ce pot fi cons umate - ma ximizarea PIB - ma ximizarea utilitati totale

Care din urm formula ri corespunde acceptiuni extinse data conce ptului de finante si sf ere i sale de cuprind ere: - ansa mblul proceselor si r elatiilor econ omice in forma baneasca ce au loc i ntre particip ant ii la procesul reproductiei economice si sociale

In care din urmatoarele categorii de pr ocese si relatii economice din sfera de cuprinde re a fina ntel or transferul de va loar e si de putere de cumpara redintre particip ant i este i ntotdea una reversibil : - cre dit

Ca tra saturi ale utilitatilor ( bunurilor) publice se disting: - car acterul col ectiv al c onsumului acestori bunuri - car acterul neco ncurentia l a l acce sului l a cons umul acestori bunuri In care din urmatoarele categorii de pr ocese si relatii economice din sfera de cuprinde re a fina ntel or transferul de va loar e intre participan ti implica si un transf er de putere de cumparare: - asigura rile socia le - asigura rile de bu nur i, persoane si raspundere civila - cre ditul - bugetele publice - fina ntele i ntreprinderilor

In care din urmatoarele categorii de pr ocese si relatii economice din sfera de cuprinde re a fina ntel or transferul de va loar e si de putere de cumpara re poate fi r eversibil: - asigura ri de bunuri, persoane si raspundere civ ila

- credit, as igura ri sociale

A pelul la emisiunea de moneda ptr fina ntarea deficitului bugetar se reflec ta in: - poli tica bugetara - poli tica fi na ncia r-monetara a autoritatilor publice - poli tica fi na ntelor publice

In cadrul politicii cheltuielilor publice asigura rea functionarii normal e a institutiilo r publice pres upune: - opt imizar ea raportu lui din tre ch eltuielile m ateriale si cheltuie lile de personal

In conceperea si promovarea unui siste m fiscal modern trebuie evitat e: - pro gresivitatea accentuata a cotelor de impozit - rep arti za rea ine gala a sa rcinii fi scale i ntre contribuabili

Optiunile privind sur sele si canalel e de prel evare a resurselor fin anciare fis cale r eprezinta o coordonata a: - politici fi nanciar e in acceptiune limitat iva - politici fi nanciar e in acceptiune extinsa, larga - politici bugetare - politici fi scale

Ca mo dalit ate tehnica de gestionare a resurse lor fi nanciare de ca tre i ntre prinderile cu capital de stat (din sfera activitatilor mater iale) se reco manda : - aut ofinan tar ea i ntegrala

Em isiunea de m on eda si rea glarea circulatiei monetare reprezinta o coordonat a specifica: - politici fi nanciar -mo netar a a auto rita tilor publice - politici m on etare

Care din urmatoarele afirmatii in legatur a cu notiunea de politica fi nanc iara sunt adevarate: - in sens l arg, a re dr ept comp onente po litica fiscala, politica monetara, p olitica bugetara, politica valutara si politi ca fin anciar a a fi rmei

C ont ractarea de ca tre autoritatile publice de resur se fin anci are i mprumutate p e termen mediu si l ung re prezinta o coordonata a: - politici fi nanciar e in acceptiune restra nsa - politici bugetare - politici fi nanciar -mo netar e a autoritatilor publice

Tactica fin anciara se defineste prin: - decizii fin anci are pe termen scurt - decizii fin anci are refer itoare la operatiunile baneste curen te

St rate gia fi nanciara se defineste prin: - decizii fin anci are pe termen me diu si l ung - decizii fin anci are refer itoare la obiect ive le m ajore

Politica fiscala vizea za: - stabilirea si perceperea impoz itelor si taxelor - stabilirea destinatiilor si alocarea resursel or financiare publice - atenuarea oscilatiilor ciclului economic

In op inia lui Alain Barrer e printre obiectivele politici fina nciar e se disti ng: - sa favor ize ze progresu l economic - sa r egularizeze conjunctur a economica A sigurarea prem ise lor necesare realizarii starii de echilibru fi na ncia r-mon et ar in economie reprezinta o coordonata a: - politicii res urselor financiare publice - politicii cheltuielilor publice

- politicii bug etare - politicii fi na ncia r-mone tare a autorit atilor publice - politicii fi na ntelor publice

Care din urmatoarele afirmatii sunt ade varate : - atenuarea oscilatiilor ciclului economic este un obi ectiv s pe cifi c politici fiscale - in conceperea si promovarea unui sistem fiscal modern tre buie evitat e galitarismul ce poate re zulta din redistribuirile de res ur se i ntre membrii societa tii

A pelul la emisiunea monetara ca resur sa financiara publica extr aordinara se reflecta in: - poli tica fi na ncia ra a statul ui - poli tica mone tar a - p...