Grile macroeconomie 2021 PDF

Preview

Summary

Cap: Circuitul economic Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) menajele; d) întreprinderile ; e) toate cele de mai sus. Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse în interioru...

Description

Cap.13: Circuitul economic 1. Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus. 2. Produsul intern brut reprezintă: a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b) venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în exterior şi consumate de menaje. 3. Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri la bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiţii. 4. Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării de referinţă; e) a + c. 5. Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a) investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net ; e) nici una dintre cele de mai sus. 6. În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de înlocuire a capitalului fix; c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d. 7. Veniturile realizate de cetăţeni români care lucrează în Germania sunt incluse în: a) PIB al României şi PNB al Germaniei; b) PNB al României şi PIB al Germaniei; c) PIN al României şi PNN al Germaniei; d) numai în PIB al României; e)nici unul dintre indicatorii macroeconomici. 8. Care dintre relaţiile următoare este corectă, având în vedere că PIB pp = PIB la preţurile pieţei, PIBpf = PIB la preţurile factorilor, I ind = impozite indirecte, Sv = subvenţii, A = amortizarea: a) PIBpp = PIBpf – Iind + Sv; b) PIN pp = PIBpf – A; c) PIN pf = PIBpp – Iind + Sv – A; d) PNB pf = PIBpf + A; e) PNNpf = PINpp+Iind.

1

9. PIB prin metoda cheltuielilor se determină potrivit relaţiei: a) PIB =  VAB; b) PIB = C + G + I + Exp; c) PIB = Vf + A + Iind – Sv; d) PIB = C + G + FBCF +∆stoc+ EN; e) PIB = C - G + Exp – Imp. 10. În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; d) toate cele de mai sus; e) a şi c. 11. Care dintre următoarele mărimi constituie un exemplu de injecţie în fluxul circular al venitului: a) economiile; b) investiţiile; c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul bugetar. 12. Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri, economii, taxe, investiţii; d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale; e) economii, investiţii, exporturi. 13. Creşterea cererii agregate, atunci când oferta agregată este inelastică, are următorul efect: a) creşte nivelul general al preţurilor şi scade producţia; b) creşte producţia în mică măsură şi este asociată cu inflaţia; c) scade nivelul general al preţurilor şi creşterea producţiei; d)nivelul general al preţurilor se menţine relativ constant şi creşte producţia; e)creşte decalajul recesionist. 14. Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; d) venitul naţional realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB nominal. 15. Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii; c) ieftinirii factorilor de producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii. 16. Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB real şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; d) PIB nominal reflectă modificări atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în vedere doar schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar modificări în nivelul preţurilor. 2

17. Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă în interiorul economiei respective; c) sunt posibile ambele variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e) retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. 18. Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS = 50, T = 250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naţional, C = consumul, VD = venitul disponibil, I = investiţii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului, T = taxe şi impozite). Venitul naţional de echilibru (Y) este: a) 1450; b) 2250; c) 1500, d) 1200; e) nu poate fi calculat. 19. Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie deschisă, exprimarea indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private 80, deficit bugetar 20, export net 10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30. Să se determine nivelul investiţiilor private şi cel al cheltuielilor guvernamentale: a) 50; 25. b) 30; 45. c) 110; 65. d) 50; 65. e) 30; 25. 20. Se dau următoarele informaţii cu privire la o economie deschisă, exprimarea indicatorilor fiind în mil. unităţi monetare: economii private 80, deficit bugetar 20, export net 10, impozite şi taxe colectate de stat 45, import 30. Să se determine nivelul economiilor naţionale şi exportului: a) 100; 20. b) 80; 65. c) 60; 65. d) 80; 40. e) 60; 40. 21. Dacă se importă şi se consumă un bun în valoare de 100 u.m., atunci: a) PIB creşte cu 100 u.m.; b) PIB scade cu 100 u.m.; c) consumul creşte cu 100 u.m.; d) exportul net creşte cu 100 u.m.; e) nici una dintre cele de mai sus. 22. Se dau următoarele date (exprimarea fiind în unităţi monetare): formarea netă de capital fix 40, investiţii de înlocuire a capitalului fix 30, variaţia stocurilor 10. Investiţia netă şi investiţia brută (în u.m.) sunt: a) 50; 80. b) 40; 70. c) 40; 80. d) 50; 40; e) 30; 70. 23. Într-o economie se produc 2 bunuri x şi y. În 2004, preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost P x,2004 = 4, Py,2004 = 5; Q x,2004 = 50, Q y,2004 = 100. În 2005, preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost Px,2005 = 6, Py,2005 = 5; Qx,2005 = 100, Qy,2005 = 80. Deflatorul PIB în anul 2005 este: a) 0,8; b) 1,2; c) 1,25; d) 0,75; e) 1. 24. Valoarea adăugată brută într-o economie este 1000 mld. u.m. Soldul veniturilor factorilor în relaţia cu străinătatea este 100 mld. u.m. Consumul de capital fix este 10 mld. u.m. Dacă transferurile sunt 20 mld. u.m. iar taxele şi impozitele plătite de populaţie sunt 30 mld. u.m., atunci venitul disponibil este: a) 1140 mld. u.m.; b) 1100 mld. u.m; c) 880 mld. u.m; d) 1080 mld.u.m.; e) 1050 mld. u.m.

3

25. Produsul intern brut este 10000 mld. u.m. Impozitele indirecte sunt 100 mld. u.m. Soldul veniturilor factorilor în relaţia cu străinătatea este -1000 mld. u.m. Amortizarea este 50 mld. u.m., iar veniturile nedistribuite sunt 2000 mld. u.m. Care este valoarea transferurilor dacă veniturile personale sunt de 7550 mld. u.m.? a) 600 mld. u.m.; b) 700 mld. u.m.; c) 800 mld. u.m.; d) 1700 mld. u.m. e) 900 mld. um. 26. Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională închisă: consumul personal, C = 150 + 0,8Y d (Yd este venitul disponibil), investiţiile I = 100 mld. u.m., consumul public G = 150 mld. u.m. Dacă taxele sunt T = 120 mld. u.m. iar transferurile Tr = 30 mld. u.m. atunci venitul naţional de echilibru este: a) 1640 mld. u.m.; b) 1400 mld. u.m.; c) 2600 mld. u.m.; d) 2000 mld. u.m.; e) 1600 mld. u.m. 27. Se cunosc următoarele date referitoare la o economie naţională: consumul personal = 8000 u.m.; consumul public = 1000 u.m.; investiţiile = 1500 u.m.; exportul = 250 u.m.; importul = 300 u.m. Dacă output-ul corespunzător ocupării depline este Y* = 11000 u.m., atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă? a) PIB = 11450 u.m.; b) în economia respectivă există decalaj inflaţionist; c) PIB = 11000 u.m.; d) rata şomajului corespunzătoare PIBului real de echilibru este mai mare decât cea de la nivelul ocupării depline; e) a + b. Cap.14: venit, consum, investitii 1. Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net exprimat în preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare. 2. Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru alimente: a) scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; b) scad în mărime absolută în ţările sărace; c) îşi reduc ponderea în cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca pondere în cheltuielile totale ale familiei; e) răspunsurile a-d sunt incorecte. 3. Dacă funcţia consumului este liniară, înclinaţia marginală spre consum este: a) crescătoare; b) descrescătoare; c) constantă; d) variabilă; e) în mod necesar egală cu înclinaţia medie spre consum. 4. Funcţia de consum exprimă: a) relaţia dintre consum şi investiţii; b) relaţia dintre consumul final şi multiplicatorul investiţiilor; c) relaţia dintre consum şi venitul disponibil; d) legătura existentă între consum şi înclinaţia marginală spre economisire; e) relaţia dintre consum şi economisire.

4

5. În funcţia consumului, se regăseşte consumul autonom. Care din următoarele elemente nu influenţează mărimea acestuia: a) avuţia; b) rata anticipată a inflaţiei; c) veniturile viitoare anticipate; d) venitul temporar (curent); e) nivelul preţurilor. 6. La o înclinaţie marginală spre consum de 0,8: a) multiplicatorul investiţiilor este 5; b) înclinaţia marginală spre economii este 5; c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2; d) creşterea venitului naţional generează o creştere cu 0,8% a consumului; e) consumul reprezintă 80% din venitul naţional. 7. Atunci când consumul autonom este egal cu zero, înclinaţia marginală spre consum este: a) unitară; b); negativă; c) egală cu înclinaţia medie spre consum; d) nulă; e) egală cu înclinaţia marginală spre economii. 8. Printre factorii importanţi care influenţează consumul se numără: a) renta; b) costul marginal; c) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie; d) rata profitului; e) rata dobânzii. 9. Dacă economiile sunt egale cu zero, venitul disponibil: a) este egal cu economiile; b) este egal cu zero; c) se află la nivelul pragului „de ruptură”; d) este mai mare decât consumul; e) nu acoperă consumul. 10. Presupunem că la orice nivel al venitului rata de creştere a cheltuielilor pentru consum este constantă. În aceste condiţii: a) înclinaţia medie spre consum nu se modifică; b) înclinaţia marginală spre consum este constantă; c) înclinaţia medie spre economii este nulă; d) a + b; e) înclinaţia marginală spre economii este descrescătoare. 11. Atunci când înclinaţia marginală spre economii creşte: a) înclinaţia marginală spre consum creşte; b) multiplicatorul investiţiilor scade; gradul de ocupare creşte; d) multiplicatorul investiţiilor creşte; e) inflaţia scade. 12. Se dau următoarele date cu privire la o investiţie:

c)

- RON2005 2006 2007 2008 Investiţia (u.m.) 15.000 Venitul net (u.m.) 5.000 7.000 10.000 Se consideră că plăţile şi încasările se efectuează la sfârşitul anului, iar întregul capital se uzează în trei ani. Dacă investiţia se finanţează prin credit şi rata dobânzii estimată este de 20% pe întreaga perioadă considerată, atunci investiţia: a) este rentabilă pentru că valoarea prezentă este mai mare decât investiţiile; b) este rentabilă pentru că valoarea prezentă este mai mică decât investiţiile; c) este rentabilă pentru că investiţiile sunt mai mari decât suma veniturilor nete anuale; d) este rentabilă pentru că investiţiile sunt mai mici decât suma veniturilor nete anuale; e) nu este rentabilă. 5

13. Între investiţii şi rata dobânzii există o relaţie: a) de indiferenţă; b) pozitivă; c)indirectă; d) inversă; e) de incluziune. 14. Multiplicatorul investiţiilor: a) arată o relaţie între venit şi consum; b) arată ce efect va avea asupra invetiţiilor o crestere a venitului cu o unitate; c) arată cu cât se multiplică investiţiile economice ca urmare a reducerii ratei dobânzii bancare cu 1%; d) este dat de relaţia 1/(1 – c’) dacă avem în vedere o economie închisă, fără sector guvernamental (unde c’ – înclinaţia marginală spre consum); e)arată efectul benefic al creşterii consumului asupra investiţiilor. 15. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată ?: a) multiplicatorul investiţiilor reflectă corelaţia dintre sporul venitului disponibil şi sporul consumului; b) când investiţia brută este mai mare decât investiţia netă, investiţia de înlocuire este zero; c) înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime pozitivă şi subunitară; d) în cadrul surselor de finanţare a investiţiilor nete se află amortizarea; e) dezeconomisirea are loc atunci când venitul disponibil este mai mare decât consumul. 16. Când are loc o sporire a investiţiilor, multiplicatorul investiţiilor (K) ilustrează faptul că venitul: a) creşte cu o mărime egală cu K; b) creşte cu mărime invers proporţională cu K; c) scade cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea investiţiilor; d) creşte cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea investiţiilor; e) creşte de K ori mai mult decât sporirea investiţiilor. 17. Pe termen lung, creşterea excesivă a fiscalităţii determină: a) creşterea consumului; b) reducerea veniturilor bugetare; c) creşterea investiţiilor; d) creşterea veniturilor bugetare; e) creşterea ratei profitului. 18. În T1 faţă de T0 consumul creşte cu 50%, iar venitul cu 60%. Cunoscând că în T0 înclinaţia medie spre consum a fost 75%, determinaţi înclinaţia marginală spre consum, înclinaţia marginală spre economisire şi multiplicatorul investiţiilor: a) 0,3; 0,8; 2,5; b) 1; 0,5; 2; c) 0,8; 0,2; 1,25; d) 0,4; 0,6; 1,33; e) 0,62; 0,38; 2,63. 19. Înclinaţia marginală spre consum este 0,6. Arătaţi ce efect va avea asupra venitului naţional o creştere a taxelor directe în sumă totală de 100 u.m.: a) creşte cu 250; b) creşte cu 150; c) scade cu 250; d) scade cu 150; e) nu se modifică. 20. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. Să se determine nivelul venitului corespunzător pragului de economisire: a) 500; b) 125; c) 2000; d) 2500; e) 1000. 21. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. La ce nivel al venitului, economiile sunt în valoare de 400? a) 1600; b) 2000; c) 3600; d) 5600; e) 900. 6

22. Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiţiilor K = 5, funcţiile consumului (C) şi economisirii (E) vor fi de forma: a) C = 50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; b) C = −50 + 0,8 Y; E = −50 + 0,2 Y; c) C = 50 + 0,8 Y; E = −50 + 0,2Y; d) C = −50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza. 23. Considerăm că funcţia economisirii este E = 0,2YD – 10 (YD = venitul disponibil). În acest caz, dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile sporesc cu 2 unităţi, YD va spori cu 8 unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3 unităţi, YD va spori cu 15 unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 3 unităţi; e) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 4 unităţi. 24. În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, în anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre consum este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de: a)100 u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi 5. 25. Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K = 2; e) K = 1,9. 26. Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu 50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1. 27. Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor determinată de sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 2500 mld. u.m.; b) ΔV = 250 mld. u.m.; c) ΔV = 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld. u.m. 28. Principiul acceleratorului scoate în evidenţă relaţia dintre: a) creşterea venitului şi investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor. 29. Înclinaţia marginală spre consum este c’ = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar veniturile au sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este: a) 60 u.m.; b) 50 u.m.; c) 0,7 u.m.; d) 70 u.m.; e) 0,6 u.m.

Cap.15: Creşterea economică 7

1.Creşterea economică este evidenţiată de: a) mărimea PIB; b) mărimea PIB pe locuitor; c) dinamica PIB nominal; d) dinamica PIB real; e) mărimea populaţiei. 2.Produsul intern brut potenţial a) este o mărime ce nu se modifică pe termen lung; b) este, de regulă, o mărime crescătoare pe termen lung; c) este întotdeauna egal cu nivelul efectiv al ofertei agregate; d) creşte numai datorită progresului tehnic; e) nu depinde de calitatea factorilor de producţie. 3.Care dintre următorii factori nu reprezintă sursă a creşterii economice: a) resursele naturale; b) educaţia; c) şomajul; d) stocul de capital; e) tehnologia. 4.Creşterea economică extensivă poate fi determinată de: a) reducerea populaţiei active; b) reducerea săptămânii de lucru de la 48 la 36 ore; c) investiţii în bunuri de capital la nivelul tehnologic existent; d) poluarea ireversibilă a unor suprafeţe de teren agricol; e) reducerea volumui de gaz metan extras. 5. Creşterea economică intensivă este un rezultat al: a) creşterii consumului de energie; b) creşterii consumului de materii prime pe unitate de produs; c) creşterii ofertei de muncă; d) reducerii şomajului; e) creşterii eficienţei utilizării factorilor de producţie. 6.Costul de oportunitate al creşterii economice constă în: a) consumul efectiv de factori de producţie; b) investiţiile în capacităţi de producţie; investiţia în educaţie; c) protecţia mediului; d) consumul populaţiei sacrificat în prezent. 7. Dezvoltarea durabilă a) este echivalentă cu creşterea economică; b) presupune creşterea cantităţii de factori de producţie utilizaţi în producţie; c) exprimă numai aspectele de protecţie a mediului; d) presupune armonizarea aspectelor economice, ecologice şi sociale ale dezvoltării; e)reflectă schimbări de natură cantitativă ale economiei. 8. Se dau următoarele date cu privire la produsul intern brut: 2002 2003 PIB (mlde u.m. preţuri curente) 54 70 Ştiind că nivelul general al preţurilor a crescut cu 30% în anul 2003 faţă de 2002, se apreciază că în acest interval: a) s-a înregistrat creştere economică; b) creşterea economică a fost de 29,6%; c) creşterea economică a fost de 26,7%; d) nu a avut loc creştere economică; e) răspunsurile a-d sunt incorecte.

8

Cap.16 Fluctuatiile economice 1. Ciclurile determinate de oscilaţia stocurilor au perioada de: a) 6-10 ani; b) 40 luni în medie; c) până la un ...