Macro Seminar grile rezolvate an 1 semestrul 2 PDF

Preview

Summary

Seminar 1 Macroeconomie MANCircuitul economic de ansamblu si indicatori de rezultate Microeconomie versus macroeconomie – delimitari si interactiuni intre cele doua domenii Ce sectoare institutionale interactioneaza in contextul circuitului economic de ansamblu? Care sunt fluxurile care reprezinta r...

Description

Seminar 1 Macroeconomie MAN Circuitul economic de ansamblu si indicatori de rezultate 1. Microeconomie versus macroeconomie – delimitari si interactiuni intre cele doua domenii 2. Ce sectoare institutionale interactioneaza in contextul circuitului economic de ansamblu? 3. Care sunt fluxurile care reprezinta retrageri din fluxul circular al venitului? 4. Care sunt fluxurile care reprezinta injectii din fluxul circular al venitului? 5. Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile publice; c) menajele; .d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus. 6. Care dintre următoarele mărimi reprezintă un exemplu de injecţie în fluxul circular al venitului: a) economiile .b) investiţiile c) taxele şi impozitele d) importurile e) deficitul bugetar. 7. Care dintre variantele de mai jos cuprinde componentele ce formează injecţiile în fluxul circular al venitului: a) investitii, cheltuieli guvernamentale, economii, exporturi; b) exporturi, investitii, cheltuieli guvernamentale, importuri; c) importuri, economii, taxe, investiţii; .d) exporturi, investiţii, cheltuieli guvernamentale; e) economii, investiţii, exporturi. 8. Retragerile din fluxul circular al venitului sunt date de: a) economii, investiţii şi exporturi; .b) economii, taxe şi importuri; c) economii, investiţii şi importuri; d) exporturi, taxe şi importuri; e) exporturi, importuri şi investiţii. 9. Pentru ca venitul, în fluxul său circular, să tindă către nivelul de echilibru este necesar ca: .a) injecţiile să fie egale cu retragerile; b) injecţiile să fie mai mari decât retragerile; c) injecţiile să fie mai mici decât retragerile; d) investiţiile să fie mai mici decât economiile; e) exporturile să fie egale cu importurile.

Echilibrul macroeconomic intr-o economie deschisa: Injectii=Retrageri I+G+EX = E+IT+IM E-I = G-IT + EX-IM => E-I = Deficit bugetar + Export net 10. Se dau urmatoarele informatii cu privire la o economie deschisa, exprimarea indicatorilor fiind in mil. u.m.: economii private 80, deficit bugetar 20, export net 10, impozite si taxe colectate de stat 45, import 30. Sa se determine nivelul investitiilor private si cel al cheltuielilor guvernamentale: a. 50; 25 b. 30; 45 c. 110; 65 d. 50; 65* e. 30; 25 Export net = Export-Import=10 G=T+20 => G= 45+20=65 I+65+10=80+45 I+75=125 => I=125-75= 50 11. Produsul intern brut reprezintă: .a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse în interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp; b) venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru consum şi economii; c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale într-un an; d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări într-o anumită perioadă, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea; e) valoarea de piaţă a bunurilor produse în exterior şi consumate de menaje. Produs intern net = PIB - Amortizari 12. Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri la bugetul statului; .c) deprecierea capitalului; d) profitul nedistribuit; e) investiţii. PNN= PNB-Amortizari 13. Produsul naţional brut nu include: a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care îşi desfăşoară activitatea în străinătate; b) amortizarea; .c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara de referinţă; d) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul ţării de referinţă;

e) a + c.  Diferenta dintre PIB si PNB! 14. In cadrul cărei metode de determinare a PIB, dintre cele enumerate mai jos, se iau în calcul dobânzile .a) metoda veniturilor; b) metoda cheltuielilor; c) metoda intrarilor; d) metoda iesirilor; e) metoda producţiei. Metode de determinare a PIB: 





Metoda productiei: PIB = VAB + IP + TV – SP VAB= valoarea adaugata bruta IP = Impozite pe produse TV=taxe vamale S=subventii pe produs (si pentru import) Metoda veniturilor: PIB = R + EBE + AIP – ASP R= remunerarea salariatilor EBE = excedent brut de exploatare AIP = alte impozite legate de productie si import ASP = subventii pe produs (de exploatare si import) Metoda cheltuielilor: PIB = CF + FBCF + VS + EN CF = consum final FBCF = formarea bruta de capital fix VS = Variatia stocurilor EN = Export net = Exporturi – Importuri

Deflator PIB = PIB nominal / PIB real

Seminar 2 Macroeconomie MAN

15. În formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include: a) amortizarea; b) investiţia de înlocuire a capitalului fix; .c) formarea netă de capital fix; d) variaţia stocurilor; e) a şi d. 16. Care este diferenta dintre PIB nominal si PIB real?  PIB real = PIB nominal/Deflatorul PIB Aplicatie numerica: Se presupune că într-o economie naţională se produc numai două bunuri: X şi Y. Pentru anii 2018 şi 2019 se cunosc cantităţile produse (Qx şi Qy) exprimate în milioane de bucăţi şi, respectiv, preţurile unitare ale acestora (Px şi Py), exprimate în u.m./buc.:

Anul

Bunul X Px Qx 2 10 5 6

2018 2019 a) să se determine PIB real din anul 2019; b) să se calculeze deflatorul PIB din anul 2019 faţă de anul 2018.

Bunul Y Py Qy 4 10 6 10

PIB nominal in anul 2019: Q1P1 = 6*5 + 10 * 6 = 90 PIB real 2019 = Q1P0 = 6 * 2 + 10 * 4= 12 + 40 = 52 Deflatorul PIB din anul 2019 faţă de anul 2018: IGP = (6*5 + 10 * 6) / (6 * 2 + 10*4) = 90 / 52 = 1,73 17. Pentru a observa dacă o economie înregistrează creştere economică, vom apela la PIB real şi nu la PIB nominal, deoarece: a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta din urmă fiind mai puţin complicat decât PIB nominal; b) PIB real include şi importul, fiind deci mai reprezentativ decât PIB nominal; c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, în timp ce PIB real le include; .d) PIB nominal reflectă modificări atât în nivelul preţurilor cât şi în nivelul producţiei, în timp ce PIB real are în vedere doar schimbări în nivelul producţiei; e) PIB nominal reflectă doar modificări în nivelul preţurilor. 18. Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că: a) au crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse în economie; b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă în interiorul economiei respective; .c) sunt posibile ambele variante de mai sus; d) economia înregistrează în mod cert creştere economică; e) retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor. 19. În măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum: a) timpul liber; b) gradul de poluare a mediului înconjurător; c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ; .d) toate cele de mai sus; e) a şi c. 20. PNB reprezintă: a) valoarea tuturor tranzacţiilor efectuate pe teritoriul unei ţări; b) valoarea bunurilor si serviciilor destinare consumului final; c) valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse de agenţii economici naţionali; d) valoarea bunurilor si serviciilor finale vândute si cumpărate; .e) valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse de agenţii naţionali. 21. Care dintre următoarele variabile constituie un exemplu de agregat macroeconomic? a) producţia totală realizată de o mare firmă; b) nivelul ocupării în cadrul industriei; .c) produsul naţional brut al României;

d) preţul grâului; e) şomajul la nivelul unei localităţi.

22. Componenta cu cea mai mare pondere în structura cererii agregate o reprezintă: .a) consumul populaţiei; b) investiţiile private; c) achiziţiile guvernamentale; d) exporturile nete; e) importurile de noi tehnologii. 23. In cererea agregată includem: a) investiţiile; .b) cheltuielile publice; c) importurile; d) a si b; e) a, b,si c.  Ce este cererea agregata?  CA = C (consumul populatiei)+ G(cheltuieli gurvernamentale) + IB(investitii brute) + Exnet (export net) 24. Deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta este cauzată de: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor; b) creşterea nivelului mediu al preţurilor; c) cresterea importurilor; .d) creşterea exporturilor; e) reducerea ofertei monetare. 25. Dacă oferta agregată pe termen scurt este perfect inelastică(nu se modifica nimic la productie), atunci promovarea unei politici monetare expansioniste determină: a) reducerea nivelului mediu al preţurilor şi al producţiei; b) scăderea productiei; .c) creşterea nivelului mediu al preţurilor; d) scăderea nivelului mediu al preţurilor şi creşterea producţiei; e) creşterea producţiei.  Ce este oferta agregata? =cantitate tot de bunuri in economie nationala pe un anumit timp= ce se ofera spre vanzare 26. Decalajul recesionist al venitului naţional apare atunci când: a) există decalaj inflaţionist; b) oferta agregată pe termen scurt este egală cu oferta agregată pe termen lung; c) există echilibru macroeconomic fără şomaj; .d) venitul naţional realizat este mai mic decât venitul naţional potenţial; e) PIB real este mai mic decât PIB nominal.  Produsul naţional net exprimat în preţurile factorilor reprezintă venitul naţional. Venitul naţional este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de producţie ca urmare a contribuţiei lor la crearea bunurilor şi serviciilor  Ce inseamna decalaj recesionist PIB? = indicator efectiv < indicator potential

 Ce inseamna decalaj inflationist? = indicator efectiv> indicator potential  Ce inseamna PIB potential? =ce as putea realiza daca folosesc in mod optim resursele 27. Ajustarea decalajului recesionist prin oferta agregată şi fără intervenţia guvernului se realizează ca urmare a: a) creşterii cheltuielilor guvernamentale; b) măsurilor de stimulare a ofertei agregate prin acordarea de subvenţii (ajutor de stat=guvern); .c) ieftinirii factorilor de producţie ceea ce pemite o creştere a producţiei agregate; d) creşterii investiţiilor care determină o încurajare a cheltuielilor agregate; e) reducerii fiscalităţii. 28. Se cunosc următoarele date referitoare la situaţia unei economii naţionale la nivelul unui an: consumul privat C = 8000 u.m.; consumul guvernamental (public) G = 1.000 u.m.; investiţiile brute IB = 1.500 u.m.; exportul total Ex = 250 u.m.; importul total Im = 300 u.m. PIB potenţial (PIBpot) este de 11.000 u.m. Să se determine PIB efectiv obţinut (PIB*) şi să se arate dacă economia naţională respectivă prezintă un decalaj recesionist sau inflaţionist. Determinare PIB prin metoda cheltuielilor: PIB = C + G + IB + (EX - IM) PIB = 8000 +1000 + 1500 + (250-300) = 10.450 u.m. 10.450u.m. < 11.000 u.m. => decalaj recesionist 29. Achiziţiile de bunuri şi servicii finale de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a) investiţii; b) consum public; .c) consum privat; d) export net. e) niciuna dintre variantele de mai sus. Seminar 4 Macroeconomie MAN

1) Creşterea cheltuielilor publice determină: a) cresterea ofertei agregate; b) reducerea ofertei agregate; c) cresterea ofertei agregate si scaderea cererii agregate; .d) creşterea cererii agregate; e) reducerea cererii agregate.  CA = C + G + IB + EXnet  Socurile cererii agregate:  socuri pozitive (crestere)  socuri negative (scadere) 2) Pe termen lung, oferta agregată este: a) descrescătoare; .b) paralela cu axa preturilor; c) paralela cu axa productiei;

d) cu panta negativa; e) identica cu oferta agregata pe termen scurt.  Ce inseamna “termen lung” in macroeconomie? 3) Dacă curba cererii agregate întâlneşte curba ofertei agregate într-un punct situat la stânga faţa de oferta agregată pe termen lung, atunci: .a) PIB realizat este mai mic decât PIB potenţial; b) PIB potenţial este mai mic decât PIB realizat; c) oferta agregată pe termen scurt este mai mică decât oferta agregată pe termen lung; d) PIB potenţial este mai mic decât oferta agregată pe termen lung; e) în acea economie avem decalaj inflaţionist. 4) Reprezintă o soluţie pentru depăşirea decalajului recesionist: a) o creştere a ratei dobânzii; .b) o scădere a ratei dobânzii; c) o creştere a impozitării; d) o scădere a cheltuielilor guvernamentale; e) nici una din variantele de mai sus.  Ajustarea decalajului recesionist:  prin cresterea ofertei agregate  prin cresterea cererii agregate (relansare economica)  Ajustarea decalajului inflationist:  prin scaderea ofertei agregate  scaderea cererii agregate 5) Dacă cererea agregată creşte datorită cheltuielilor publice, şi intersectează oferta agregată în zona perfect inelastică, atunci: .a) nivelul general al preţurilor creşte; b) creşte venitul naţional; c) nivelul general al preţurilor scade ; d) scade venitul naţional; e) nivelul general al preţurilor nu se modifică. 6) O creştere a nivelului taxării într-o economie, ceteris paribus, ar putea avea ca efect: a) generarea unui decalaj inflaţionist şi creşterea producţiei; b) generarea unui decalaj recesionist şi creşterea producţiei; c)generarea unui decalaj inflaţionist şi scăderea producţiei ; .d) generarea unui decalaj recesionist şi scăderea producţiei; e) generarea unui decalaj inflaţionist şi o creştere a nivelului general al preţurilor. 7) Presupunem că într-o economie se produc doar 2 bunuri finale x şi y. În anul t 0 preţurile bunurilor şi cantităţile produse au fost Px0 =4, Py0 = 5, Qx0 = 50, Qy0 =100. În anul următor acestea sunt: Px1 =6, Py1 =5, Qx1 = 100, Qy1 =80. Deflatorul PIB în anul t1 este: a) 80%, b) 120%, c) 100%, d) 75%; e) 125%. Anul t0

Bunul X Px Qx 4 50

Bunul Y Py Qy 5 100

t1

6

100

5

80

PIB nominal in anul t1: Q1P1 = 100*6 + 80 *5 = 600 + 400 = 1000 PIB real in anul t1= Q1P0 = 100 * 4 + 80 * 5= 400 + 400 = 800 Deflatorul PIB din anul t1 faţă de anul t0: IGP = 1000 / 800 * 100= 1,25 *100 = 125% 8). Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net exprimat în preţurile pieţei; .e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare.  Produsul naţional net exprimat în preţurile factorilor de producţie (PNNpf) = VN (venit naţional)  VN = Salarii + Rente + Dobânzi Nete + Profituri  VN – V care nu revin populaţiei (contributii asigurari sociale, impozit pe profit…) + V populaţiei care provin din transferuri (pensii, ajutoare, burse, alocaţii) = VPP (venitul personal al populaţiei)  VD (venitul disponibil) = VPP – impozite şi taxe plătite de populaţie => destinat consumului si economiilor 9. Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru alimente: a) scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; b) scad în mărime absolută în ţările sărace; .c) îşi reduc ponderea în cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca pondere în cheltuielile totale ale familiei; e) răspunsurile a-d sunt incorecte. 10. Veniturile realizate de cetăţeni români care lucrează în Germania sunt incluse în: a) PIB al României şi PNB al Germaniei; .b) PNB al României şi PIB al Germaniei; c) PIN al României şi PNN al Germaniei; d) numai în PIB al României; e)nici unul dintre indicatorii macroeconomici. 11. Funcţia de consum exprimă: a) relaţia dintre consum şi investiţii; b) relaţia dintre consumul final şi multiplicatorul investiţiilor; .c) relaţia dintre consum şi venitul disponibil; d) legătura existentă între consum şi înclinaţia marginală spre economisire; e) relaţia dintre consum şi economisire.  C = Ca + c’Y sau (Vd) Ca = consum autonom c’= inclinatia marginala spre consum (ΔC/ΔY) => cu cat sporeste consumul (ΔC) la cresterea cu o unitate a venitului disponibil (ΔY); marime pozitiva si subunitara Y = Venit disponibil

12. În funcţia consumului, se regăseşte consumul autonom. Care din următoarele elemente nu influenţează mărimea acestuia: a) avuţia; b) rata anticipată a inflaţiei; c) veniturile viitoare anticipate; .d) venitul curent; e) nivelul preţurilor. 13. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul creşte: a) înclinaţia marginală spre consum este constantă; .b) consumul creşte, dar mai încet; c) înclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar; d) suma dintre înclinaţia marginală spre consum şi înclinaţia marginală spre economisire este mai mare decât 1; e) oamenii înclină să economisească tot sporul de venit. 14. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. La ce nivel al venitului, economiile sunt în valoare de 400? a) 1600; b) 2000; .c) 3600; d) 5600; e) 900. Y (venit disponibil) = C (consum)+ S (economii) S = Y – C => 400 = Y – (500 + 0,75 Y) => 400 = Y – 500 - 0,75 Y => 900 = Y – 0,75 Y => 900 = Y (1-0,75) => 900 = 0,25 Y => Y = 3600

Seminar 5 Macroeconomie MAN 1. Pragul de ruptură reprezintă: a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul; b)acel nivel al venitului la care consumul se realizează pe baza sumelor economisite anterior; c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent; d)acel nivel al consumului pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire; .e) acel nivel al venitului la care economiile sunt 0; 2. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. Să se determine nivelul venitului corespunzător pragului de economisire: a) 500; b) 125; .c) 2000; d) 2500; e) 1000. Y=C+S

Prag economisire: S = 0 => Y = C Y = 500 + 0,75 Y => Y - 0,75 Y = 500 => 0,25 Y = 500 => Y = 2000 3. Dacă funcţia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcţia economiilor este: a) E = 30 + 0,7VD; b) E = 30 + 0,3VD; c) E = -30 + 0,7VD; d) E = 30 - 0,7VD .e) E = -30 + 0,3VD  S = -Ca + (1-c’)Y 4. Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu 50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; .c) 0,75; d) 0,8; e) 1.  c’= inclinatia marginala spre consum = ΔC/ΔY = 50 / 200 = 0,25  s’ = Înclinaţia marginală spre economii = 1-c’ = 1- 0,25 = 0,75 5. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată ?: a) multiplicatorul investiţiilor reflectă corelaţia dintre sporul venitului disponibil şi sporul consumului; b) când investiţia brută este mai mare decât investiţia netă, investiţia de înlocuire este zero; .c) înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime pozitivă şi subunitară; d) în cadrul surselor de finanţare a investiţiilor nete se află amortizarea; e) dezeconomisirea are loc atunci când venitul disponibil este mai mare decât consumul. 6. Când are loc o sporire a investiţiilor, multiplicatorul investiţiilor (K) ilustrează faptul că venitul: a) creşte cu o mărime egală cu K; b) creşte cu mărime invers proporţională cu K; c) scade cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea investiţiilor; .d) creşte cu o mărime de K ori mai mare decât sporirea investiţiilor; e) creşte de K ori mai mult decât sporirea investiţiilor.

k=

Δ VD =¿ Δ VD=¿ k * ΔI

ΔI

7. La o înclinaţie marginală spre consum de 0,8: .a) multiplicatorul investiţiilor este 5; b) înclinaţia marginală spre economii este 5; c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2; d) creşterea venitului naţional generează o creştere cu 0,8% a consumului; e) consumul reprezintă 80% din venitul naţional.

k=

Δ VD ΔI

k=

Δ VD Δ VD − Δ C

=

1 ΔC 1− Δ VD

1

1

= 1−0,8

1

= 0,2 = 5 = s '

8. Dacă nivelul consumului autonom este de 50 u.m., iar multiplicatorul investiţiilor = 5, funcţiile consumului (C) şi economisirii (E) vor fi de forma: a) C = 50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; b) C = −50 + 0,8 Y; E = −50 + 0,2 Y; .c) C = 50 + 0,8 Y; E = −50 + 0,2Y; d) C = −50 + 0,2 Y; E = 50 + 0,8 Y; e) nu se pot preciza.

k =

Δ VD Δ VD−Δ C

' c ¿=1=¿ 5 – 5

=

1 ΔC 1– Δ VD

' c =1=¿ 4 = 5

=

1 ' 1–c

c ' =¿ c ' =

4 5

=> 5 =

1 ' 1–c

K

=> 5 (1-

=> c ' =0,8

 C = 50 + 0,8 Y  E = −50 + 0,2Y 9. Principiul acceleratorului scoate în evidenţă relaţia dintre: .a) creşterea venitului şi investiţiile nete; b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului; c) creşterea venitului şi creşterea consumului; d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.

a=