Proiectarea Sistemelor Informatice PDF

Preview

Summary

CUPRINS CAPITOLUL I 1 Proiectarea sistemelor informatice………………………………………..….pg 2 1 Proiectarea logica…………………………………………………………….pg 3 1 Proiectarea fizica……………………………………………………………. 6 1 Limitele metodelor clasice de proiectare a sistemelor informatice ……….…pg 7 CAPITOLUL II 2 Constructia sistemelor informat...

Description

CUPRINS CAPITOLUL I 1.1 Proiectarea sistemelor informatice………………………………………..….pg 2 1.2 Proiectarea logica…………………………………………………………….pg 3 1.3 Proiectarea fizica……………………………………………………………..pg 6 1.4 Limitele metodelor clasice de proiectare a sistemelor informatice ……….…pg 7 CAPITOLUL II 2.1 Constructia sistemelor informatice…………………………………………..pg 11 2.2 Realizarea sistemelor informatice folosind pachetul de aplicatii software…...pg 15 2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finalii…………………pg 18 2.4 Avantajele sistemului informatic……………………………………………...pg 18 CAPITOLUL III 3.1 Studiu de caz………………………………………………………………….pg 20 CAPITOLUL I 1.1

Proiectarea sistemelor informatice

Evolutia metodelor de proiectare este consencinta mutatiilor calitative si cantitative in planul abordarii sistemelor informatice,aparitiei si extinderii utilizarii tehnicilor rapide de proiectare si a mevolutiei permanente a limbajelor de programe. O clasificare a metodelor de proiectare pe baza modalitatilor in care este perceput sistemul informatic,functional,sistematic si obectional,conduce la urmatoarea grupare: - metode ierarhice; - metode sistematice; - metode obiectuale,numite si metode orientate pe obiecte. Metodele ierarhice au la baza analiza functionala a intreprinderii.Astfel,subsistemul informatic cuprinde in arhitectura sa subsisteme definite la nivelul functional ale intreprinderii. Metodele sistematice utilizeaza teoria sistemelor in abordarea organizatiei.Sistemul informatic este abordat sub doua aspecte complementare – datele si prelucrarile – analizate si modelate

1

independent. Metodele sistematice acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare:conceptual,logic si fizic. Nivelul conceptual are drept obiectiv identificarea regulior de gestiune si definirea modului conceptual al datelor si,respectiv,modelul conceptual al prelucrarilor. Nivelul logic consta in validarea modelului conceptual al datelor,pornind de la viziunile particulare ale diversilor utilizatori,evidentierea particularitatilor orgazitionale si elaborarea modelui logic si optimizarea acestuia. Nivelul fizic fixeaza reguli de ordin tehnic privitoare la sistemul informatic,definitiveaza solutia de implementare a modelului datelor si definirea procedurilor. Metodele obiectuale se caracterizeaza prin faptul ca sistemul este gandit ca un ansamblu de obiecte autonome,care se organizeaza si coopereaza intre ele.Pentru prima data,datele si prelucrarile sunt implementate in cadrul aceleasi structuri,obiectul.Datele si prelucrarile sunt incapsulate in cadrul obiectului si sunt inaccesibile celorlalte obiecte. 1.2

Proiectarea logica

Proiectarea logica incepe cu alegerea sistemului de computerizare.Principalele obtiuni sunt: 1) - computerizarea centralizata 2) - computerizarea distribuita,cu PC-uri individuale,neconectate in retea 3) - computerizarea distribuita,cu PC-uri conectate in retea si deservite de un server central Computerizarea centralizata se foloseste in cazul firmelor cu baza de date centrala,cum sunt companiile de aviatie.Optiunile (2) si (3) se folosesc in restul cazurilor in functie de eficienta economica. Dupa ce sa ales sistemul de ansamblu,se trece la construirea sistemelor informatice de functiuni, subfunctiuni si operatii de organizatie. In acest scop,se reprezinta schemele logice ale sistemelor informatice aferente,in care apar circuitele si fluxurile informationale.Acestea sunt redate pe baza de diagrame pe flux. Diagramele fluxurilor de date (DFD) permit ilustrarea grafica a proceselor din sistem si a proceselor de date aferente acestora.Aceste diagrame se construiesc folosind patru simboluri de baza:

2

Fluxuri de date

Stocarea datelor

Proces

Entitati externe

Fluxurile de date configureaza traiectoria datelor intre procese,entitatile externe ale sistemului si punctele de stocare a datelor/informatiilor.Aceste fluxuri sunt etichetate cu tipul datelor si pot fi constituite din rapoarte,documente sau fisiere. Procesele din sistem transforma fluxurile de date de intrare in fluxuri de data de iesire.Conventional,procesul este identificat prin asocierea unei etichete cu denumirea lui.Denumirea se formeaza pe baza combinatiei dintre o actiune si obiectul acesteia. Stocarea datelor se poate realize manual sau automat si consta din fisiere de calculator sau baze de date,dosare,microfise sau teancuri (stive)de rapoarte etc. Entitatile externe initiaza sau primesc fluxuri de informatii.Ele constau din clienti,agenti guvernamentali,angajati sau departamente din interiorul organizatiei aflate in afara sistemului informatic existent. Procesul 1 cuprinde inscrierea studentilor la cursuri pentru care au fost acceptati.Mai mult decat atat,actualizeaza fisierul cu noile proceduri de cursuri universitare si tin evidenta studentilor inscrisi.Periodic va redimensiona marimea grupei in functie de limitarile impuse de conducerea institutiei.Daca inscrierile au atins numarul maxim prevazut,este semnalata aceasta stare. Procesul 2 actualizeaza fisierul master al studentilor,prin furnizarea informatiilor despre studentii noi sau schimbarea unor date ale acestora de exemplu,adresa lor. Procesul 3 trimite fiecarui student solicitant o confirmare de inregistrare pentru cursurile la care afost admis. Diagramele pot fi utilizate pentru descrierea proceselor la un nivel de detalire mai ridicat sau mai redus.Un proces complex poate fi descompus pe niveluri successive de detaliere.Un intreg sistem poate fi divizat pe subsisteme, pe baza unei diagrame a fluxurilor de date realizat la nivel general.Fiecare subsistem,in schimb poate fi divizat in subsisteme mai mici.

3

Detalierea fluxului informational dat ca exemplu mai suspoate continua in domeniul aceleiasi aprovizionari,cu verificarea stocului de produse finite la furnizor si cu complectarea stocului la distribuitor.De asemenea, continuarea detalierii permite evidentierea modului cum,o data cu livrarea marfii din magazine este necesar sa se treaca la decontarea cu clientii.Toate aceste activitati economice si interventii informationale aferente pot fi observate in fig.3.5 in care,potrivit opiniilor specialistilor,este redat ultimul nivel de detaliere a fluxului informationalimplicat de comenzile clientilor Detalierea fluxului informational al comenzii clientilor,prezentata in fig.3.6,este considerate suficienta pentru proiectantul de sisteme informationale.La acest nivel de detaliere,proiectantul poate sa preia fiecare process in vederea diferentierii ulterioare,tratandu-l ca un sistem de sine statator.Spre exemplu,decontarea cu clientii poate fi tratata separate,rezultand un sistem de prelucrare a tranzactiilor. Din procesul de detaliere a fluxului informational pentru comanda clientului rezulta ca pentru relevarea acestuia se foloseste metodaus in jos (top-down). Rezultatul proiectarii logice este un pachet de documente cu specificatii,care include diagramele fluxurilor date pentru functiile sistemului,dictionarul de date pentru descrierea fluxurilor de date si a celor stocate,specificatiile aferente proceselor,documentele de intrare si iesire si cerintele de securitate,control,performante si de conversie ale sistemului. 1.3

Proiectarea fizica

Prima sarcina a proiectarii fizice este alegerea si dimensionartea echipamentelor de calcul si de calcul si de comunicatie.Aceasta se bazeaza pe criterii de nivel tehnic (utilitate) si eficienta economica a investitiilor. Alegerea sistemului de echipamente de calcul si de comunicatie se face tinand seama de posibilitatile oferite de tehnologia actuala.i este o reminiscenta a tehnologiei trecute,sistemul 1 se mai foloseste in multe organizatii,ca de exemplu:in companiile aviatice si in sistemele de distributie.Sistemul 2 se foloseste,de regula in firmele mici,in care uneori este suficient un singur

4

PC.Cel mai modern este sistemul 4.Sistemul 3 este o solutie intermediara intre 2 si 4.Costul anual corespunzator unui computer in sistemele 2,3 si 4 este 2500 $,2070 $ si respective 1920$. Cea de a doua sarcina importanta a proiectarii fizice este realizarea programarii.Programarea structurala extinde aria de operare a principiilor care guverneaza proiectarea logica la scrierea programelor.Principiul pe care se bazeaza este cel al modularizarii si sistemul este dezvoltat de sus in jos. Programarea structurala este o metoda de organizare si codificare a programelor prin care se simplifica modalitatile de control,astfel incat programele sa poata fi usor de inteles si de modificat. Programele pot fi divizate in module,fiecare constituind o unitate logica avand una sau mai multe functiuni.Modulele trebuie sa fie interconectate,deoarece au numai o intrare si o iesire.Programele trebuie sa-si dispute datele cu un numar cat mai mic de module.Minimizarea conexiunilor dintre module minimizeaza caile prin care pot fi propagate erorile catre celelalte parti ale sistemului. Principalele elemente constructive utilizate in programarea structurata sunt:secventa simpla,selectia si iteratia.Secventa simpla inseamna executia in ordine a operatiilor cerute si nu depinde de vreo constrangere.Selectia testeaza o executie si executa una dintre doua sau mai multe instructiuni alternative,bazandu-se pe rezultatul testului.Iteratia respecta executia unei instructiuni cu conditia ca rezultatele unui test de conditionare sa ramana adevarate. 1.4

Limitele modelelor clasice de proiectare a sistemelor informatice

Metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice sunt valoroase,dar au anumite deficiente.Metodologiile structurate sunt lente si nu raspund cerintelor impuse de schimbarile rapide din mediul de afaceri.Astfel,realizarea analizei structurate trebuie efectuata inaintea proiectarii structurate.Acest lucru este valabil si in cazul programarii structurate,care depinde de furnizarea informatiilor necesare in urma proiectarii.Incetineala proiectarii sistemelor informatice se reflecta in cresterea costurilor aferente acestei etape. O schimbare in specificarea cerintelor influienteaza in mod direct activitatea de documentare a fazelor de analiza si apoi cea de proiectare.Acesta modificare trebuie sa fie operata inainte ca programele sa poata fi schimbate,pentru a reflecta noua cerinta.

5

Metodologiile structurate sunt orientate pe functiuni,concentrandu-se asupra proceselor care transforma datele.Operatiunea de stocare a datelor este descrisa ca o anexa la aceste procese. Managerii au intelesca,in afaceri,c ea mai valoroasa componenta a sistemulor informatice o constituie datele.Datele generate de un department pot fi utilizate de mai multe departamente,iar fiecare dintre ele le vor prelucra in mod diferit.De exemplu,datele despre calitatea productiei realizate pot fi utilizate de departamentul de productie,laboratoarele de cercetare,personalul de la vanzari si marketing,managementul firmei si chiar de catre clienti. In ciudata faptului ca grupuri de date specifice sunt in mod obisnuit procesate in acelsi mod,dar in programe diferite,o procedura separate de programe trebuie sa fie scrisa ori de cate ori intervine cineva si produce o modificare asupra datelor elementare.De exemplu,ori de cate ori se schimba calculul impozitelor sau al indicatorilor de performanta este necesara modificarea tuturor programelor care folosasc aceste informatii.Modificarile impuse in asemenea situatii genereaza un consum mare de timp si se reflecta prin conturi aditionale,care pot afecta bugetelealocate de firma sistemelor informatice.Se impune astfel identificare unor noi abordari,care sa elimine aceste deficiente.Pe langa metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice,exista cateva variante noi,care aduc imbunatatiri semnificative;dintre acestea p[ot fi evidentiate urmatoarele:

-

realizarea de software orientat pe obiecte proiectarea softului asistata de calculator (CASE – Computer –aided software engineering) reintegrarea programelor de calculator Realizarea de software orientat pe obiecte.Programarea orientate pe obiecte este o parte importanta a realizarii softului orientat pe obiecte.Proiectarea si analiza structurata ia in consideratie la inceput procedurile.In felul acesta ,sistemul informatic este perceput prin ceea ce trebuie sa faca si apoi sunt dezvoltate modelele de proceduri si date.Realizarea de software prin orientarea pe obiecte se concentreaza pe schimbarea modului de abordare,de la modelarea proceselor de afaceri si a datatelor la combinarea datelor si a procedurilor in obiecte.Sistemul informatic este perceput ca o colectie

de

clase

si

obiecte

impreuna

cu

reletia

dintre

ele.Obiectele

definite,programate,documentate si salvate pentru a fiu utilizate in alte aplicatii viitoare.

6

sunt

Cei care sustin dezvoltarea orientate pe obiecte a softului unui sistem informatic pretend ca obiectele pot fi mult mai usor de inteles si operat de catre utilizatori decat instrumentele clasice ale sistemelor informatice.De exemplu,personalul de la compartimentul financiar percepe mai usor entitatile sub forma unor obiecte,ca de pilda:clienti,credite si facturi,decat in cazul structurarii lor. Principalele avantaje ale metodei de dezvoltare software orientate pe obiecte decurg din reducerea timpului si a timpului de scriere a softului,precum si a incidentei reduse a defectelor.Costurile de mentenanta ale softului sistemului informatic sunt mai reduse,datorita micsorarii numarului de modificari.Daca programele unei firme sunt orientate pe obiecte,programatorul va avea de modificat numai codul dintr-un anumit obiect,ier schimbarea se va reflecta in toate programele care urmeaza acel obiect.Un alt avantaj poate sa apara in cazul in care firma detine o biblioteca de obiecte program,prin faptul,ca adesea,proiectarea si programarea se pot incepe fara a astepta rezultatele analizei altor obiecte program.Proiectarea si programarea sisatemelor informatice se pot realize impreuna,din momentul in care sunt indeplinite cerintele informationale. Principalul obstacol in utilizarea tehnicilor orientate pe obiecte ester faptul care necesita un effort financiar considerabil pentru instruirea personalului implicat in utilizarea lor.In plus multe firme evita sa le utilizeze,deoarece este necesar sa finanteze instruirea unui numar mare de persoane sis a adopte o reorientare metodologica majora.Managementul firmelor este constient ca o schimbare completa catre dezvoltarea software orientata pe obiecte va necesita o perioada lunga de timp.Majoritatea firmelor fac investitii importante in extinderea sistemelor structurate,care vor fi mentinute pana la momentul cand ele vor trebui inlocuite definitive. Proiectarea softului asistata de calculator (CASE) este o metodologie secventiala,automata,pentru crearea de software,si implicit de sisteme informatice,prin reducerea activitatilor respective si imbunatatirea activitatilor programelor. Instrumentele CASE ofera facilitate grafice pentru realizarea reprezentarii datelor sub forma de grafice sau diagrame,generarea de ecrane si de rapoarte,crearea dictionarelor de date,facilitate de raportare extinse,instrumente de verificare si analiza,generatoare de coduri program si de documente.

7

Majoritatea instrumentelor CASE sunt complet integrate si sunt capabile sa suporte intregul proces de dezvoltare a sistemului.Ele include managementul proiectului si si generarea automata a codului program pentru partile obisnuite ale unei aplicatii.Analistul poate trasa diagrama de exemplu,prin alegerea dintr-un set de simboluri standard a acelora pe care le doreste si apoi le poate pozitiona pe ecran. Un element central al kitului de instrumente CASE il reprezinta depozitul de informatii in care sunt stocate toate informatiile definite de analisti in timpul proiectarii. Depozitul de informatii include diagrame de fluxuri de date,grafice structurate,diagrame entitaterelatie,forma de definire a datelor,specificatiile proceselor,formate de ecrane si rapoarte,note si comentarii,rezultate ale testelor si evaluarilor,coduri sursa,starea si evalurea informatiilor,precum si estimari de timp si cost ale diferitelor variante de proiectare. In general,instrumentele CASE contribuie la cresterea productivitatii si a calitatii sistemelor informatice,actionand in urmatoarele directii:

-

ofera o metodologie de dezvoltare software standard si o anumita disciplina in proiectare.Proiectarea si efortul general de dezvoltare a sistemului vor fi integrate;

- imbunatatesc comunicarea dintre utilizatorisi specialisti in TI.Echipe mari si proiecte software complexe pot fi coordonate efficient;

- permit organizarea si coordonarea componentelor aferente procesului de proiectare; -

permit automatizarea anumitor operatii de analiza,proiectarea si generarea de coduri,care sunt plictisitoare sau dureaza mult si sunt o sursa importanta de erori. Astazi,instrumentele CASE au caracteristice ce suporta aplicatii client/server,programarea orientate pe obiect si reproiectarea proceseselor de realizare a afacerilor. Reingineria programelor de calculator (software) este o metodologie bazata pe ciclul de viata al programelor de calculator.Un numar foarte mare de prograne pe care le utilizeaza organizatiileau fost scrise fara a beneficia de analiza,proiectare si programare structurata.Aceste programe de calculator sunt greu de actualizat si intretinut.Scopul reingeneriei software este de a salva astfel de programe prin actualizarea lor,astfel incat utilizatorii sa poata evita o lunga si costisitoare operatie

8

de inlocuire a acestora.In esenta,reingineria este folosita pentru a extrage inteligenta din sistemele existente si a o utiliza ulterior la crearea unui nou sistem fara a porni de la zero.Reingineria implica trei faze: - reingeneria retrospective (reverse engineering) - revizuirea specificatiilor de proiecte - programarea si reingineria prospectiva (fordware engineering). Reingineria retrospectiva are scop de a extrage specificatiile aferenta afacerilor importante din sistemele informatice existente.Instrumentele de reingenerie retrospectiva citesc si analizeaza codul instructiunilor program existente,fisierele si descrierele bazelor de date.Ele produc documentatia structurata a sistemului. Rezultatul va fi prezentarea componentelor pe nivelul de proiectare,ca,de pilda,entitati,atribuite si procese.Pe baza documentatiei structurate,echipa de proiectare poate revizui modul de proiectare si specificatiile aferente pentru a corespunde cerintelor de afaceri ale organizatiei.In pasul final,reingineria prospective,specificatiile revizuite sunt folosite la generarea unor noi sisteme informatice. Reingineria poate aduce beneficii semnificative.Ea permite unei companii sa dezvolte un sistem informatic modern la un nivel mult mai redus al costurilor decat in cazul in care ar fi realizat un sistem informatic complet nou. CAPITOLUL 2.1

II

Constructia sistemelor informatice

Multe organizatii examineaza metode diferite de constructie a unui sistem informatic nou.Identificarea variantei constructive optime se poate realize luand in considerare mai multi factori,dintre care:

-

determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic,care trebuie sa fie compatibila cu arhitectura informationala,a firmei

-

extinderea controlului asupra sistemului informatic aflat in afara sistemului informatic,pentru ca integritatea datelor si conexiunile in sistem sa nu fie afectate.

9

Dintre cele mai cunoscute metode de constructie a sistemelor informatice,se pot mentiona urmatoarele:

- metoda ciclului de viata a sistemului informatic prototipul

-

pachete software pentru aplicatii dezvoltarea de catre utilizatorii finali a sistemelor informatice

-

sistemele informatice outsourcing. Metoda ciclului de viata a unui sistem informatic Aceasta ...