Vederi din Maramureş PDF

Preview

Summary

Teofil Ivanciuc Vederi din Maramureş Prefața Ovidiu Pecican Editor: Ion Mariș Corectură: Marin Slujeru Concept grafic: Aska Grafika Tipar: Aska Grafika, Sighetu Marmației. www.aska.ro ISBN 978-606-8834-36-8 ©Teofil Ivanciuc Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IVANCIUC, TEOFIL Vederi d...

Description

Teofil Ivanciuc

Vederi din Maramureş Prefața Ovidiu Pecican

Editor: Ion Mariș Corectură: Marin Slujeru Concept grafic: Aska Grafika Tipar: Aska Grafika, Sighetu Marmației. www.aska.ro ISBN 978-606-8834-36-8 ©Teofil Ivanciuc

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IVANCIUC, TEOFIL Vederi din Maramureş / Teofil Ivanciuc; pref.: Ovidiu Pecican. Sighetu Marmaţiei: Valea Verde, 2020 ISBN 978-606-8834-36-8 I. Pecican, Ovidiu (pref.) 913

Imaginile de pe copertă: Peter Lengyel (fig. 1) și Teofil Ivanciuc (fig. 2, 3 și 4)

Teofil Ivanciuc

Vederi din Maramureş Prefața Ovidiu Pecican

Editura Valea Verde 2020

Cuprins

Prefață

8

Argument

11

Minele de la Baia Borşa

13

Mănăstirea Bârsana

15

„Troiţa Rednicenilor” din Berbeşti

17

Bistra şi lupii

19

Bocicoel: capitala opincilor

21

„Delta” de la Bocicoiul Mare

23

Dinozaurul din Bogdan Vodă

25

Capra neagră de la Borşa

27

Covoarele vopsite vegetal de la Botiza

29

Oamenii din Breb

31

Iluzia optică de la Budeşti

33

Călineşti: două sate-ntrunul singur

35

„Moarea” de la Câmpulung la Tisa

37

Heruvimii acoperiţi cu ochi de la Corneşti

39

Coştiui: lacuri adânci pe o pungă de sare

41

Crasna Vişeului: la poalele neştiuţilor gheţari

43

Crăciuneştiul medieval: lupte sângeroase pentru moşii

45

Nunta înecată în Iezerul Deseştiului

47

Dragomireşti: cuibul partizanilor

49

Porţile de la Fereşti

51

„Pomul de oale” din Giuleşti

53

Pintea Viteazu la Glod

55

Hărniceşti: un tărâm cu aer exotic

57

„Tânjaua” de la Hoteni

59

Orhideele de la Slătioara

109

Pălinca din Iapa

61

Trâmbiţaşii din Strâmtura

111

Cânepa de la Ieud

63

Săcel, Dallas-ul Maramureşului

113

Primul Sighet era pe Lazu Baciului

65

Tătarii la Săliştea de Sus

115

„Butinarii” din Leordina

67

Cimitirul Vesel din Săpânţa

117

Diamantele de la Lunca la Tisa

69

Sâlţa: „Adusul pe sus”

119

Blestemul călugărilor de la Mănăstirea

71

„Pivele” de la Sârbi

121

Mara: comoara lui Pintea

73

Căpitanul Titus Dunca de Şieu

123

Martirii de la Moisei

75

Obraji îmbujoraţi ca pe Şugău

125

Zadiile din Năneşti

77

Podul de la Teceul Mic

127

„Litoralul” Maramureşului: Ocna Şugatag

79

Arte frumoase în satul Tisa

129

Cetatea de la Onceşti

81

Ceteraşii din Vadu Izei

131

Cătunele de sub cerul Poienilor de sub Munte

83

Roata bulgărească de pe Valea Cufundoasă

133

Răscoala anti-comunistă de la Petrova

85

Există, oare, satul Valea Hotarului?

135

Un vestigiu al ocupaţiei cehoslovace la Piatra

87

Republica autonomă Valea Stejarului

137

„Voroneţul” Maramureşului: Poienile Izei

89

Valea Vişeului: satul dintre defilee

139

Bătălia de la podul Remeţiului

91

„Jus valachicum” la Văleni

141

Lacurile din munţii Repedei

93

„Gheizăşu” de Vişeu de Jos

143

„Şoprurile” de la Rona de Jos

95

Apele minerale de la Vişeu de Mijloc

145

Povestea clopotului de la Rona de Sus

97

Poveşti de război cu „mocăniţa” din Vişeu de Sus 147

Piticii din Rozavlea

99

Bibliografie selectivă

150

„Biserica călătoare” din Ruscova

101

Sumar în limba engleză

152

Tezaurul de aur de la Sarasău

103

Credite foto

154

Cojoacele nemaipomenite de la Sat Şugătag

105

Curiozități muzeistice la Sighetu Marmaţiei

107

8

Prefață Aparent, cartea lui Teofil Ivanciuc se încadrează în categoria publicațiilor de interes turistic care pun accentul pe valorile regionale dintr-o parte de țară din dragoste şi din mândria de a aparține locului. O asemenea încadrare, oricând posibilă, nu diminuează meritele unei astfel de îmbinări de text şi imagine de care România a dus multă vreme lipsă, preocupată să evidențieze prioritar unitatea românească, în loc să aducă în prim-plan reliefurile particulare ale unei diversități şi bogății de specificități ce merită, şi ea, toată atenția. Într-o altă cheie de lectură însă, mai racordată poate la habitudini relativ recente de interpretare a lucrurilor, volumul de față este o mostră potențial memorabilă a unei înțelegeri a istoriei, tradițiilor şi vieții comunitare dintr-un perimetru dat prin intermediul conceptului lansat, în Franța, de istoricul Pierre Nora: locuri ale memoriei. Cum se ştie, acestea nu sunt nişte puncte pe hărțile geografice ale câte unei națiuni, ci „orice entitate semnificativă, fie de natură materială,

fie non-materială, care prin voința omului sau pe urma lucrării timpului a devenit un element simbolic al moştenirii memoriale a oricărei comunități”. Desigur, Maramureşul – țară cu un destin medieval de largă şi bine conturată autonomie, încă nu destul de cercetată şi de cunoscută – poate identifica asemenea locuri ale memoriei mult mai numeroase şi mai felurite. Nu este deloc sigur că la o ediție secundă, autorul însuşi nu va îmbogăți palmaresul temelor aduse în discuție sub acest unghi. Pe moment, el pare să le selecteze în bună măsură mai ales pe acelea notorii, care prezintă girul adeziunii statistic reprezentative. Rămân însă atâtea altele care, aparținând aceluiaşi topos reverberant, sunt tăcute sau amânate pentru altă dată, măcar din posibile considerații de natură diplomatică (mă gândesc aici la toate acele „locuri ale memoriei” legate de Maramureşul istoric asupra cărora nu se spune nimic fiindcă astăzi ele cad dincolo de frontiera românească).

9

Țară de nobili războinici care au ştiut să spună nu autorităților suprapuse şi nu s-au sfiit să întemeieze către răsărit, peste munți, o putere statală proprie, Maramureşul deține primatul în conştiința românească din mai multe puncte de vedere. Nu degeaba, atunci când a fost să îşi inaugureze şirul cercetărilor arheologice regionale, ilustrul istoric Radu Popa şi-a inițiat monografiile pornind tocmai de la nord către sud, aşa încât miazănoaptea maramureşeană a fost urmată, în ordinea închegărilor, de cercetarea monografică asupra Țării Hațegului. Astăzi, când se face mai mult caz de latura folclorică şi pitorească a bogăției spirituale moroşene, atâtea alte prețioase cristalizări şi promisiuni de demult rămân în aşteptarea restaurării importanței şi rezonanței lor în nota cuvenită. La fel cum, de altfel, pe urma mai noilor arondări, Țara Lăpuşului şi Chioarul – alte zone cu identitate proprie marcată – sunt aşezate, tacit, fără cuvenita întemeiere, tot sub genericul maramureşean.

În pofida unor imprecizii şi neajunsuri de acest fel, preocuparea şi strădania lui Teofil Ivanciuc rămân meritorii şi deschid o cale. Poate pe ea va păşi tot el, poate îl vor urma alții. Rămâne, deocamdată, de înțeles că în paginile care urmează se face loc unui mănunchi de bogății şi de frumuseți de pe urma cărora vor profita toți cititorii bucuroşi să se intereseze de cuprinsul dintre coperte. Lectură plăcută, aşadar, împreună cu un îndemn spre apropierea de sufletul fiecăruia dintre noi a locurilor memoriei Maramureşului!

Ovidiu Pecican Cluj-Napoca, 27 ianuarie 2020

10

Argument Deşi s-a scris mult şi continuă să se scrie despre Ţara Maramureşului, nu s-a ajuns să se spună totul despre acest loc, ale cărui zăcăminte de memorie, orală sau scrisă, istorică ori folclorică, debordează de bogăție. Demersul de faţă îndrăzneşte o abordare mai atipică: câte o „vedere” sau poveste despre fiecare localitate maramureşeană. Astfel, din cele peste 1000 de istorii disponibile, am ales 68, deci câte una pentru fiecare aşezare din Maramureşul istoric (sate, comune şi oraşe). „Poveştile” sunt variate, unele cunoscute, altele mai puţin, ele urmărind varietatea şi amestecând deliberat informaţii ştiinţifice cu istorisiri fantas-

tice şi pitoreşti: astfel, am trecut de la nobilii din Crăciuneşti angajați în lupte sângeroase pentru dreptul de proprietate - la desenele pictate cu propriul sânge de către un pictor deținut politic, de la fantasticele aventuri pe trei continente ale căpitanului Titus Dunca - la orhideele de la Slătioara, de la iluzia optică de la Budeşti - la heruvimii acoperiţi cu ochi din biserica de la Corneşti, de la şinele de lemn dintr-o mină veche - la dovada vie că două sate au fost contopite în evul mediu, de la o reminescenţă a Dreptului valah la descrierea succintă a celui mai mare lac glaciar din Carpaţii Orientali, de la comorile lui Pintea Viteazu - la nunta înecată într-un lac, de la gheţarii unici din Pop Ivan - la un mormânt tumular

11

ascuns în munţi, de la ritualul magic „Adusul pe sus” - la statuia unui dinozaur ori la tezaurul de la Sarasău ş.a.m.d. Am mai încercat o prezentare sintetică a câtorva branduri renumite (biserica patrimoniu UNESCO din Poienile Izei, Cimitirul Vesel de la Săpânţa sau Mănăstirea Bârsana), precum şi scoaterea la iveală a unor informaţii mai puţin sau deloc cunoscute ori publicate. Am combinat descrierea unor munţi, plante sau rezervaţii naturale, cu momente sau personaje istorice, legende, elemente de folclor şi de etnografie, într-un mozaic departe de a fi suficient de complex. Pentru că Ţara Maramureşului nu înseamnă doar biserici de lemn, muzee, mănăstiri

şi festivaluri, ci multe, infinit mai multe lucruri. Las la latitudinea Dumneavoastră să decideţi dacă încercarea de faţă a reuşit, sau nu, să aducă la lumină (la o scară redusă, pe un spaţiu limitat şi cu mijloace modeste) câteva frânturi din imensa şi variata bogăţie a nemaipomenitei şi neasemuitei Ţări a Maramureşului. Țin să aduc mulțumiri familiei mele care mi-a stat permanent alături, finanțatorilor fără sprijinul cărora această lucrare n-ar fi fost tipărită acum, precum şi tuturor celor care mi-au pus la dispoziție informații şi fotografii.

Teofil Ivanciuc Sighet, octombrie 2020

32

33

Iluzia optică de la Budeşti

P

e drumul judeţean Cavnic-Budeşti, după traversarea munţilor Gutâi, se află un loc unde obiectele par să suie singure panta!

„Minunea” de la Budeşti se află la kilometrul 68, imediat după podul de peste Pârâul Râuşor, pe sensul de mers dinspre Cavnic spre Budeşti. Aici, pe o lungime de 1,1 km şi o diferenţă de nivel de aproape 40 m se înşiruie trei segmente de drum care, aparent, sunt înclinate spre Cavnic, dar obiectele supuse testelor par a se mişca antigravitaţional, adică spre Budeşti. Cel mai interesant loc este primul segment din aval de podeţ, acolo unde iluzia optică este maximă, punctul fiind marcat cu un mic indicator. Curioşi veniţi din toată ţara testează acolo tot felul de obiecte, începând de la mingi şi sticle de apă (chiar apă vărsată pe asfalt!) şi până la autovehicule scoase din viteză, care, aparent, o iau singure la deal… Călătorii se împart în trei categorii: cei care nu ştiu ce să creadă, cei care consideră că locul este încărcat de energii paranormale sau că acolo este o anomalie magnetică şi scepticii, care cred în verificările efectuate

cu diferite echipamente şi care susţin că la mijloc este doar o iluzie optică (cele trei sectoare nereprezentând altceva decât nişte îndulciri ale pantei continue), dublată de o imperceptibilă anomalie gravitaţională, de doar cca 7 mGal. Conform măsurătorilor, cele trei tronsoane, au fiecare câte o pantă naturală, „spre vale”, de 0,5-1,5 m, capătul mai înalt fiind întotdeauna spre Cavnic, deşi ochii joacă feste, spunând că de fapt ar fi exact invers, datorită schimbărilor unghiului pantei şi a formei fundalului dat de linia munţilor, care distorsionează percepţia orizontalităţii… „Minunea” de la Budeşti, departe de a fi unică, este întâlnită şi în alte părţi de ţară, în judeţele Bihor, Sibiu, Hunedoara, Covasna, Gorj, Caraş-Severin, Iaşi, Bacău şi Tulcea. Totuşi, locul de la Budeşti, prin frumuseţea peisajului şi prin amplitudinea iluziei optice, rămâne unul din punctele „clasice” de observare a acestui fenomen.

150

Bibliografie selectivă Alexandru Baboş, Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureş until the turn of the 18th century, Lund University, Norrköping, 2004. Alexandru Filipaşcu, Istoria Maramureşului, Bucureşti, 1940. Alexandru Mureşan, Dumitru Iştvan, Ioan Pop, Gheţari nivali temporari din masivul Pop Ivan (Munţii Maramureşului), în „Speomond”, 13, Federaţia Română de Speologie, Bucureşti, 2008. Anca Pop-Bratu, Pictura murală maramureşeană. Meşteri zugravi şi interferențe stilistice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982. Carol Kacsó, Repertoriul arheologic al judeţului Maramureş, I-II, ed. Eurotip, Baia Mare, 2011. George Cristea, Mihai Dăncuş, Maramureş. Un muzeu viu în centrul Europei, ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000. Gavril Ardelean, Iosif Beres, Fauna de vertebrate a Maramureşului, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Gheorghe Vişovan, Maria Şerba, Vasile Iuga de Sălişte, Călineşti – Oameni, locuri, fapte şi tradiţii, ed. Dragoş-Vodă, Cluj-Napoca, 2010. I.D. Ştefănescu, Arta veche a Maramureşului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968. Ioan Godja-Ou, Văleni - Maramureş: tradiţie şi actualitate, ed. Dragoş Vodă, Cluj-Napoca, 2007. Ioan Mihalyi de Apşa - Diplome maramureşene din secolul XIV şi XV, Sighet, 1900. Ioan Nădişan, Vasile Bologa, Surse hidrominerale şi microstaţiuni balneare din Maramureş, ed. Universităţii de Nord, Baia Mare, 2012.

151

Laurenţiu Batin, Sfinţirea clopotelor nou-înfiinţatei Episcopii a Maramureşului. Sighet, 15 octombrie 1939, în „Philologica Jassyensia”, X, Nr. 1 (19), Supl., Iaşi, 2014. Marcel Mîndrescu, Vinderel Lake (Maramureş Mountains) - hydro-geomorphological characterization, în ”Analele Universităţii din Suceava. Geografie-Geologie”, X, Suceava, 2001. Mihai Muscă, Troiţa din Berbeşti, în „Marmaţia”, 4, Baia Mare, 1978. Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu, Fascinaţia magiei - vrăji, farmece şi desfaceri din judeţul Maramureş, ed. Enesis, Baia Mare, 2001. Radu Lazăr, Teofil Ivanciuc, Meşteşuguri tradiţionale din Ţara Maramureşului, ed. Proema, Baia Mare, 2016. Teodor Gr. Pânzaru, Lacurile de pe masivul de sare de la Coştiui (Maramureş), în „Academia R.S.R. Memoriile secţiilor ştiinţifice”, seria IV, tom VIII, nr. 1, ed. Academiei, Bucureşti, 1987. Teofil Ivanciuc, Ghidul turistic al Ţării Maramureşului, ed. Limes, Cuj-Napoca, 2006. Teofil Ivanciuc, Sighetul Maramureşului. Patrimoniu şi turism, ed. Valea Verde, Sighetul Marmaţiei, 2012. Titus Bilţiu-Dăncuş, Basme şi poveşti, ed. Ethnologica, Baia Mare, 2005. Valentin Hossu-Longin, Soarele din poartă, ed. Sport-turism, Bucureşti, 1989. Vasile Iuga de Sălişte, Oameni de seamă ai Maramureşului, ed. Dragoş Vodă, Cluj-Napoca, 2017. Viorel Ciubotă, Liuba Horvat, Un document din anul 1749 despre mănăstirile din Maramureş, în „Satu Mare. Studii şi comunicări”, XXVIII/II, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2012.

152

Summary The book includes a story for each village and town from the ”Old” Maramureş. Therefore, from the 1000+ stories collection, I have selected 68 of them, as varied and unprecented is possible, as following: Baia Borşa (old mines - one preserving a wooden rail), Bârsana convent (the largest in Northwestern Romania), Berbeşti (a unique wood Calvary, maybe dating back from the XVI century), the wolves from Bistra, birdwatching along Tisa river at Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă (a strange story about a dinosaur), Borşa (chamois population recovery), Botiza (vegetal dyed rugs on UNESCO’s Intangible Cultural Heritage), Breb (genuine locals and a secret footpath network), Budeşti (an optical ilusion), Călineşti (a sole custom about two different villages merged together), Câmpulung la Tisa (a funny tale about sauerkraut juice), Corneşti (a painting depicting cherubims covered with eyes), Coştiui (a deep underground lake inside the abandoned salt mine), Crăciuneşti (a bloody medieval conflict), Crasna Vişeului (unknown very low-altitude glaciers), Deseşti (a tale about an entire wedding party drowned in a lake), Dragomireşti (the last anti-Communist partisans), Fereşti (wooden gates and their symbols), Giuleşti (“pot trees” and their meanings), Glod (an outlaw’s tumulus style tomb), Hărniceşti (water buffaloes and hazel fiber baskets), Hoteni (a pre-Christian agrarian ritual), Iapa (“horinca” the local double distilled spirit), Ieud (hemp traditional processing), Lazu Baciului (archaeological traces), Leordina (a lumbermen village), Lunca la Tisa (rare “Maramures diamonds”), Mănăstirea (tales about the monks malediction), Mara (the treasure of Pintea the Brave, a famous outlaw), Moisei (a masacre from WWII), Năneşti (traditional aprons colors and their meanings), Ocna Şugatag (a saltwater spa), Onceşti (medieval ruins), Poienile de sub Munte (isolated mountain hamlets), Petrova (an anti-Communist revolt), Piatra (a border post from the troubled WWI time), Poienile Izei (UNESCO medieval church’s frescoes which has blocked worshipers divorcing), Remeţi (a funny story about a robbery), Repedea (glacial lakes and mythical giants), Rona de Jos (hay barracks), Rona

153

de Sus (a huge church bell and its adventure), Rozavlea (the seven Jewish dwarf siblings), Ruscova (a displaced wooden church), Sarasău (a gold hoard), Sat Şugătag (colored leather waistcoats), Sighetul Marmaţiei (museum curiosities), Slătioara (rare orchids), Strâmtura (the shepherd horn), Săcel (oil fields), Săliştea de Sus (the 1717’s last Tatar invasion), Săpânţa (the Merry Cemetery), Sâlţa (a magic practice - ”Flying in the air”), Sârbi (water mills and traditional whirlpools), Şieu (a famous adventurer story), Şugău (elders with rosy complexion), Teceul Mic (last surviving old bridge over Tisa river), Vadu Izei (traditional violin players), Valea Cufundoasă (Bulgarian gardeners), Valea Hotarului (dillemas about a suburban village boundaries), Valea Vişeului (a hidden place between two narrow defiles), Valea Stejarului (a short lasting “Republic” from WWI), Văleni (a still surviving Medieval style judiciary custom), Vişeu de Jos (an attractive mountain railway), Vişeu de Mijloc (27 mineral springs along a small valley) and Vişeu de Sus (Vaser Valley’s war stories)....