Actorii politicilor publice Rețea de actori PDF

Preview

Summary

Actorii politicilor publice Rețea de actori Dispunând de o marjă de acţiune însemnată, dar şi de resursele caracteristice procesului politicilor, pe care le recombină conjunctural şi în funcţie de interesele urmărite, actorii, constituie un alt factor important de influenţă a politicii publice, prec...

Description

Accelerat ing t he world's research.

Actorii politicilor publice Rețea de actori Asistenta Sociala

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Actorii politicilor publice Rețea de actori Dispu â d de o politi ilor, pe are le re o

arjă de a ţiu e î se

ată, dar şi de resursele ara teristi e pro esului

i ă o ju tural şi î fu ţie de i teresele ur ărite, actorii, constituie un alt

fa tor i porta t de i flue ţă a politi ii pu li e, pre u

şi el al i stituţiilor, e tre uie redi e sio aţi

din perspectiva determinismului lor sinergic asupra politicilor publice. U ul di

adrele a aliti e de a aliză a politi ilor pu li e u rol î

identificarea variabilelor

explicative a procesului politicii şi are s-a dez oltat alături de modelul ferestrelor de oportunitate a lui Kingdon, al oaliţiilor de apărare a lui Paul Sa atier şi Ha k Je ki s-S ith sau el al a ordării eoi stituţio aliste î diferitele sale for e pre u

i stituţio alis ul istori sau raţio al , este el al

a alizei reţelelor de politi ă pu li ă . 1

A aliza reţelelor de politi ă pu li ă poli y

et orks s-a dez oltat î epâ d u a ii ’80 ai

se olului XX, î er â d să apropie apro i ările u pri ire la disputa stru tură/age ţie, pornind de la ipoteza ă a torii u su t ele e te izolate de o te tul î

are a ţio ează, dar i i u su t u i

deter i aţi de or ele i stituţio ale. Abordarea împarte puncte comune de vedere cu alte teorii distincte, cum ar fi cel referitor la rolul şi i porta ţa statului şi a i stituţiilor sale î pro esul politi ii pu li e, afir at şi de eoi stituţio alis ori cel legat de schimbul sau conflictul de interese susţi ut de pluralism2. Conceptul de reţea de politi ă pu li ă deţi e u er etătorilor de a oferi soluţii u or fe o e e pre u i ter e ţiei res â de a statului î

rol fu da e tal

e susţi e eforturile

glo alizarea sau posi ilitatea arti ulării

so ietatea i ilă, dar are

u reuşeşte să soluţio eze si gur

problemele colective, având nevoie de participarea grupurilor sociale. Î a epţiu e ge erală, oţiu ea de reţea de politi ă pu li ă se

ifi ă u a sa

lu de relaţii

relati sta ile dez oltate î tre a torii pu li i şi pri aţi gu er , elite politi e, grupuri de i teres, e perţi, mass- edia şi alţii şi are i tera ţio ează pri

i ter ediul u ei stru turi i terdepe de te,

ierarhi e, u s opul ati gerii o ie ti elor o u e ale politi ii pu li e î

o -

auză ezi Figura 1).

Aceste modele explică procesul politicii centrându-se pe dinamica schimbărilor ce au loc în interiorul acestuia, însă în mod distinct. Modelul ferestrelor de oportunitate sau cel al coaliţiilor de apărare pornesc de la interacţiile care au loc între actori, iar neoinstituţionalismul sau analiza reţelelor de politică publică de la contextul instituţional în care are loc acţiunea publică. 2 Chaqués Bonafont, C., Redes de políticas públicas, Ed. Siglo XXI de España, Madrid, 2004, p.34.

1

Fie ărei politi i pu li e îi orespu de o reţea de orga izaţii şi de i terese, pre u i ter o e iu i de tip erti al şi orizo tal, ele erti ale de tip orizo tal

e ţi â du-se î tre

Natura şi distri uţia puterii î contextual, pe par ursul s hi

ai

şi o su ă de

a ifestâ du-se î i teriorul u ei reţele, iar ele

ulte reţele.

adrul relaţiilor di tre a torii i pli aţi u este sta ilită a priori, ci

ului de resurse şi î

adrul u or i terdepe de ţe

utuale3.

Gu er e Străi e şi Organisme I ter aţio ale Alte Age ţii Guvernamentale

Parlament

Gu er şi structuri centrale în procesul politcilor publice

Indivizi

Grupuri de Presiune implicate

Guverne Locale Guverne regionale implicate în mod direct

Alte Guverne locale

Alte Guverne Regionale

Alte Grupuri de Presiune implicate

Indivizi Indivizi

Figura 1 Co u itate sau reţea a politi ii pu li e Sursă: Pross, A.P., Group Politics and Public Policy, Oxford University Press, Toronto, 1986, p.100 în Subirats, J.,

Análisis de Políticas Públicas y Eficacia de la Administración, MAP, Madrid, 1989, p.120. Aşa u

se o ser ă şi î Figura 1, etapele de for ulare şi i ple e tare a politi ii pu li e i pli ă

diferite iveluri guver a e tale, diferiţi a tori so iali sau i terese afe tate, în general dificil de delimitat şi de al ărui pro es de ego iere şi o pro is va depinde calitatea politicii aplicate4. I teresul res ut de utilizare a oţiu ii de reţea de politi ă pu li ă poate fi î ţeles drept o i te ţie de contextualizare a procesului politicii publice, de aceea se poate spu e ă abordarea policy networks î epe a olo u de se ter i ă a ordarea pro esului.5

3

Chaqués Bonafont, C., op.cit., p.39. Subirats, J., Análisis de Políticas Públicas y Eficacia de la Administración, MAP, Madrid, 1999, p.119. 5 Klij , E. H., „Poli Net orks: A O er ie ”, î Ki kert, W.J.M, Koppe ja , J.F. eds. , Managing Complex Networks, Ed. Sage, London, 1998, p. 9.

4

Avantajul major conferit de abordarea reţelei de politi ă pu li ă u o stă î preze tarea u ei incluziuni cât mai generoase de actori, sau a actorului central. Ea pu e î e ide ţă i tera ţiu ea strategi ă, drept desfăşurate î

odalitate de redu ere a i ertitudi ii şi o ple ităţii e ara terizează pro esele

adrul reţelelor, u s opul pro o ării efi ie te a i tereselor a torilor şi gestio ării

problemelor sociale. U alt

erit al a estei a ordări o stă î preze tarea

odului i dire t de i ter e ţie a i stituţiilor

asupra rezultatelor politi ii pu li e, pri i ter ediul pro esului de izio al î

adrul ăruia su t ela orate

şi e e utate politi ile pu li e. Cu toate a estea, î ţelegerea şi e pli area pro esului politi ii pu li e doar u ajutorul adrului a aliti

o ferit de a ordarea reţelelor de politi ă pu li ă, u su t depli e, policy networks fiind un

i stru e t u o apa itate expli ativă î ă redusă6.

Modelul de cauzalitate al politicii publice (autori: Subirats, J., Knoepfel, P., Larrue, C., Varonne, F.) Modelul de a aliză ales re la ă e ide ţierea „triunghiului actorilor” e i ter i î spaţiul politi ii, re o stituirea a est „triu ghi” o portâ d o ide tifi are e piri ă a a estor a tori. A est „triu ghi” se fi ează pe ele trei

ai ategorii reţi ute de

odel: a torii pu li i (autorităţile

politico-administrative), grupurile-ţi tă şi beneficiarii finali, a eştia di ur ă fă â d parte di

ategoria

a torilor privaţi. Celor trei categorii li se poate suprapune o a patra categorie, cea a grupurilor terţiare, for ată di persoane care nu sunt vizate în mod direct de interve ţia pu li ă, dar are odată i ple e tată produ e efe te de durată, poziti e persoa e are profită sau egati e persoa e are su t lezate . Triunghiul actorilor î preu ă u ipoteza de cauzalitate, ipoteza de i terve ţie, defi irea politi ă a problemei publice al ătuies modelul de cauzalitate al politicii publice. (Figura 2) Ipoteza de cauzalitate are rolul de a corela grupurile-ţi tă de e efi iarii fi ali, identificând în acest od respo sa ilii sau i o aţii al ăror o porta e t a pro o at pro le a ole ti ă. Ipoteza de i terve ţie reează legătura di tre autorităţile politi o-ad i istrati e şi grupurile-ţi tă şi sta ileşte odalitatea de soluţio are a pro le ei pu li e. Defi irea politi ă a pro le ei pu li e sta ileşte i terdepe de ţa di tre autorităţile politi oad i istrati e şi e efi iarii fi ali ai i ter e ţiei pu li e.

6

Chaqués Bonafont, C., op.cit., p.35.

Figura 2 Modelul de cauzalitate al politicii publice (autori: Subirats, J., Knoepfel, P., Larrue, C., Varonne, F.)

Autorităţile politi o-administrative

Ipoteza de i ter e ţie

Defi iţia politi ă a problemei

Grupurile-ţintă Persoanele lezate Grupuri terțiare afectate -)

Ipoteza auzală

Beneficiarii finali Persoanele care profită Grupuri terțiare afectate +...