FP Domnul Brasoveanu - Achizitii Publice PDF

Preview

Summary

Cheltuielile publice Cheltuielile publice care se stat pe parte persoanele fizice sau juridice pe de parte, cu ocazia resurselor financiare ale statului , scopul sale. Cheltuielile bugetare cheltuielile care se din resursele bugetul de stat, bugetul sociale de stat, bugetele locale bugetul publice a...

Description

Cheltuielile publice Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se manifetă între stat pe de-o parte și persoanele fizice sau juridice pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului , în scopul îndeplinirii funcțiilor sale. Cheltuielile bugetare reprezintă cheltuielile care se acoperă din resursele prevăzute în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetele locale și în bugetul instituțiilor publice autonome. Cheltuieli publice

Cheltuieli bugetare

Sfera de cuprindere Sunt efectuate din: Sunt efectuate din:  Fondurile constituite la nivelul  Resursele financiare constituite la administrației publice centrale nivelul bugetului de stat (bugetul de stat, în bugetul  Resursele financiare constituite la asigurărilor sociale de stat și în nivelul bugetul asigurărilor sociale de bugetul instituțiilor publice autonome. stat  Fondurile constituite la nivelul  Resursele financiare constituite la administrației publice locale nivelul bugetelor administrației  Bugetul Trezoreriei statului publice locale Sunt acoperite din:  Resursele financiare constituite la  Fondurile cu destinația specială nivelul instituțiilor publice autonome.  Exclusiv din resursele financiare constituite în afara bugetului , prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice autonome Sunt finanțate din  Alte surse decât cele bugetare (cheltuieli finanțate din intrările anuale de credite externe, cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile) 



Modul de efectuare Pe baza fondurilor constituite în afara  Condiționat de prevederea expresă în bugetului buget  Determinată de îndeplinirea condițiilor legale, și nu numai de existența fondurilor bănești Modul de aprobare De către ordonatorii de credite  De către Parlament sau Consiliile locale

1

Factori care pot influența cheltuielile publice  Factori economici: dezvotarea economiei, modernizarea acesteia, dezvoltarea centrelor urbane sau finanțarea utilităților (urbanizarea) => creșterea cheltuielilor publice  Factori monetar (istorici): fenomenul inflaționist => creșterea prețurilor=> creșterea valorii nominale a cheltuielilor publice  Factori sociali: creșterea anumitor nevoi sociale (cu educația, cu sănătatea, cu protecția socială, cu cultura) => creșterea cheltuielilor publice  Factori demografici: creșterea populației, modificarea stucturii populației pe vârste și categorii socio-profesionale=> creșterea cheltuielilor publice  Factori politici și militari: creșterea anumitor necesități milatare sau luarea unor măsuri de politică economică => creșterea cheltuielilor publice

Indicatori de nivel, de structură și de dinamincă Indicatori de nivel Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice 1. Volumul cheltuielilor publice (totalitatea cheltuielilor publlice prevăzute în bugete componente ale sistemului bugetar)

CPT =∑ CPT i Unde

CPT reprezintă cheltuielile publice totale CPT i

reprezintă cheltuielile publice totale pe categoria i a) în expresie nominală (totalitatea cheltuielilor publice exprimate în prețurile curente ale anului de calcul)

CPT n =∑ CPT in Unde

CPT n CPT in

reprezintă cheltuielile publice totale nominale

reprezintă cheltuielile publice totale nominale pe categoria i a) în expresie reală (totalitatea cheltuielilor publice exprimate în prețurile constante ale unei perioade de bază- se obțin prin împărțirea valorilor nominale la un indice de preț: deflatorul PIB sau indicele prețurilor)

CPT r =

CPT n IP

Unde

CPT r IP

reprezintă vcheltuielile publice totale reale reprezintă indicele prețurilor 2

2. Ponderea cheltuielilor publice în PIB (exprimă partea din Produsul intern brut realizat într-un an care se alocă pentru acoperirea nevoilor colective ale comunității)

%CPT PIB=

CPT ×100 PIB

Unde

%CPT PIB

reprezintă ponderea cheltuielilor publice în PIB reprezintă Produsul Intern Brut 3. Cheltuielile publice medii pe locuitor (suma alocată fiecărui locuitor în urma redistribuirii resurselor în economie. Se poate exprima în monedă națională sau într-o monedă care să asigure comparabilitatea datelor) PIB

CP loc=

CPT Populatie

Unde

CPloc

reprezintă cheltuielile publice medii pe locuitor

Populatie reprezintă nr de locuitori Indicatori de strcutură Indicatori privind structura cheltuielilor publice 1. Ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în total cheltuielilor publice (exprimă modul de alocare a cheheltuielilor publice în funcție de importanța nevoilor sociale) CP i gsi = CPT Unde

gsi ponderea categoriei i CPi

cheltuieli publice aferente categoriei i Indicatori de dinamică

1. Modificarea absolută a cheltuielilor publice ( exprimă suma cu care se modifică volumul cheltuielilor publice de la o perioadă la alta)

ΔCP=CP1 −CP0 Unde

CP1

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 1

CP0

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 0 a) în expresie nominală (exprimă suma cu care se modifică volumul cheltuielilor publice exprimate în prețurile curente ale perioadelor luate în considerare)

ΔCP n =CP n 1−CPn 0 3

Unde

CPn1

reprezintă volumul cheltuielilor publice nominale din anul 1

CPn0

reprezintă volumul cheltuielilor publice nominale din anul 0 b) în expresie reală (exprimă suma cu care se modifică volumul cheltuielilor publice exprimate în prețurile constante ale unei perioade de bază. Sunt evidențiate și influențele determinate de nivelul prețurilor (crize mondiale, depreciere monetară, inflație)

ΔCPr =CPr 1 −CPr 0

Unde

CPr 1

reprezintă volumul cheltuielilor publice reale din anul 1

CPr 0

reprezintă volumul cheltuielilor publice reale din anul 0 2. Modificarea relativă a cheltuielilor publice (exprimă procentul cu care se modifică veniturile publice de la o perioadă la alta)

% CP=

CP 1 −CP 0 ×100 CP 0

Unde

CP1

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 1

CP0

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 0 a) în expresie nominală (exprimă procentul cu care se modifică volumul cheltuielilor publice exprimate în prețurile curente ale perioadelor luate în considerare)

% CP n =

CP n1 −CP n 0

Unde

CP n0

×100

CPn1 reprezintă volumul cheltuielilor publice nominale din anul 1 CPn0 reprezintă volumul cheltuielilor publice nominale din anul 0 b) în expresie reală (exprimă procentul cu care se modifică volumul cheltuielilor publice exprimate în prețuri constante)

%CPr = Unde

CPr 1

CP r 1−CPr 0 ×100 CPr0

reprezintă volumul cheltuielilor publice reale din anul 1

CPr 0

reprezintă volumul cheltuielilo publice reale din anul 0 3. Modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB (exprimă modificarea proporției de alocare PIB destinată acoperirii nevoilor colective)

%ΔCPT PIB =( unde

CP1

CP1 PIB1

−

CP0 PIB0

)×100

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 1 4

CP0

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 0

PIB1

reprezintă Produsul Intern Brut din anul 1

PIB0

reprezintă Produsul Intern Brut din anul 0

4. Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor (exprimă modificarea gradului de alocare a cheltuielilor publice pe cap de locuitor) CP 1 CP 2 ΔCP loc = − Populatia 1 Populatia 2 Unde

CP1

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 1

CP0

reprezintă volumul cheltuielilor publice din anul 0

Populatie1

reprezintă nr de locuitori din anul 1

Populatie0

reprezintă nr de locuitori din anul 0 5. Modificarea structurii cheltuielilor publice (exprimă modificările alocării cheltuielilor publice în funcție de importanța socială)

Δgi=( unde

CP i 1

CP − i 0 )×100 CPT 1 CPT 0

CPi1

cheltuieli publice aferente categoriei i din anul 1

CPi0 CPT 1

cheltuieli publice aferente categoriei i din anul 0 cheltuieli publice totale aferente anului 1

CPT 0

cheltuieli publice totale aferente anului 0 6. Indicatorul privind corespondența dintre modificarea cheltuielilor publice și modificarea PIB CP 1 CP0 k CP / PIB = PIB1 PIB0

×100 = ×100

I CP I PIB

Unde

ICP

reprezintă indicele cheltuielilor publice

I PIB reprezintă indicele PIB 

Dacă k CP /PIB > 1, cheltuielile publice s-au modificat mai rapid decât PIB



Dacă k CP /PIB = 1 cheltuielile publice s-au modificat cu aceeași mărime ca și PIB

 Dacă k CP /PIB < 1 cheltuielile publice s-au modificat mai puțin decât PIB 7. Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB - exprimă modificarea 5

procentuală a veniturilor publice la modificarea cu 1% a PIB. Se află în același interval cu indicatorul de corespondență și se raportează la valoarea 1. CP1 −CP 0 ×100 CP0 e CP / PIB = PIB1 − PIB0 ×100 PIB 0

1. Să se calculeze structura cheltuielilor aprobate de Consiliu Județean Sibiu, pentru anul 2012 și 2013, cunoscându-se: Denumire indicator Autorități publice Alte servicii publice generale Tranzacții privind datoria publică Apărare Ordine Publică și Siguranță națională Învățământ Sănătate Cultură, recreere și religie Asigurări și asistență socială Locuințe, servicii și dezvoltare publică Protecția mediului Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare Transporturi

Valoare (mii lei) 2012 7.409,81 6.072 6.710 988 427 26.428,41 20.453,83 27.842,68 106.609,71 2.918,66 66.875,98 800 85.237,64

Valoare (mii lei) 2013 7.834,81 10.268,89 5.650 678,16 440 26.643 19.008,91 32.801,35 100.481,58 1.279,78 51.460,64 734 65.687,09

Să se calculeze și alți indicatori de dinamică și de nivel ai acestor cheltuieli.

2. Se cunosc următoarele informații: Buget/ unitatea monetară (milioane lei) Bugetul de stat Bugetul centralizator al unităților administrativ teritoriale (bugetele locale) Bugetul asigurărilor sociale Bugetul asigurărilor pentru șomaj Fondul național de asigurări sociale de sănătate Bugetul de credite externe Bugetul(tele) instituţiilor/activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii

Cheltuieli 2011 106.088,7 53.058,6

Cheltuieli 2012 104.569,8 56.080,8

Cheltuieli 2013 110.128 58.009

Cheltuieli 2014 115.615,9 61.847,6

47.966,3 2.172,8 17.821

48.609,1 1.738,4 19.464,3

49.911 1.781,3 23.084,8

52.087,8 1.560 22.884

591,1 18.775,1

297,3 18.107,1

105,3 17.562

2 16.925,8

6

Bugetele fondurilor externe nerambursabile Bugetul Trezoreriei Statului Bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Titlurile de despăgubirile ale Autorităţii Nationale pentru Restituirea Proprietăţilor Fondul Proprietatea Total

765,5

441,4

200,6

289,6

605,8 8.942,3

891,9 7.323,4

923,2 8.176,7

831,1 5945,4

650,6

0

0

0

54,4 257.492,2

14,9 257.538,3

0 269.882

0 277.989

Alte informații: An/ Element

PIB (milioan e lei)

Populație

Curs de schimb mediu leu/euro

Curs de schimb mediu leu/dolar

IPC (an de bază – decembrie 2010)

IPC an de bază decembri e anterior

2011

547.829

20.121.64 1

4,2379

3,0486

103,14

103,14

IPC an de bază decembri e 2012 0,9528

2012 2013

585.200 625.617

4,4560 4,4190

3,4682 3,3279

108,24 109,92

104,95 101,55

101,55

2014

674.300

4,4446

3,3492

110,83

100,83

102,39

Să se calculeze indicatorii de nivel, de structură și de dinamică pentru anii 2011, 2012,2013,2014 pentru cheltuielile publice, indicatorul privind corespondența dintre cheltuielile publice și PIB, elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB și și să se interpreteze rezultatele. Pentru modificarea reală se va realiza o analiză față de anul 2010, față de anul anterior și față de anul 2012. 3. Se cunosc următoarele informații referitoare la cheltuielile Ministerului Culturii pe anul 2013 , 2014 și 2015: Element Total cheltuieli cultură recreeare și religie, din care Cheltuieli de personal Cheltuieli cu bunuri și servicii Transferuri între unități ale administrației publice Alte transferuri Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare Alte cheltuieli Cheltuieli aferente programelor cu

Anul 2012 (mii lei) 713.406

Anul 2013 Anul 2014 (mii lei) (mii lei) 578.060 547.969

22.230 51.099 392.000

14.988 59.477 339.670

18.750 39.398 356.044

2.377 11.000

27.400 7.000

2.678 11.000

17.400 207.272

18.564 110.000

19.177 100.000

7

finanțare rambursabilă Cheltuieli de capital PIB

10.028 961 585.200 625.617 milioane lei milioane lei Curs de schimb mediu leu/euro 4,4560 4,4190 Populație (valoarea din 2011 folosită și 20.121.641 loc 20.121.641 loc pentru 2012, 2013,2014)

922 4,4446 20.121.641 loc

Să se calculeze indicatorii de nivel, de structură și de dinamică cheltuielile publice, indicatorul privind corespondența dintre cheltuielile publice și PIB, elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB. Interpretați rezultatele.

Eficienţa cheltuielilor publice Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau, estimative, obtenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat.

Ef =

Cost Re zultate

Condiţii ale realizării eficienţei cheltuielilor publice:  posibilitatea alegerii alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu rezultatul final al serviciului public;  maximizarea utilităţii consumatorilor, prin îmbunătăţirea calităţii modului de furnizare a serviciului public. Eficienţa cheltuielilor publice este privită sub două aspecte:  eficienţa alocativă a resurselor (optim Pareto);  X eficienţa resurselor. O alocare a resurselor este corespunzătoare optimului Pareto, dacă nici o alta nu poate fi făcută mai bine, fără să influenţeze negativ bunăstarea ultimei persoane consumatoare. Alocarea resurselor conform opimului Pareto vizează:  Eficienţa schimbului: ceea ce presupune ca rata marginală a substituţiei între două bunuri să fie egală pentru toţi consumatorii.  Eficienţa tehnică:ceea ce prespupune ca rata marginală a sub¬stituţiei între doi factori de producţie (oricare ar fi aceştia) să fie egală pentru toate bunurile produse.  Eficienţa omniprezentă a lui Pareto:ceea ce prespupune ca rata marginală a transformării factorilor să fie egală cu rata marginală a sub¬stituţiei. Acest ultim aspect exprimă faptul că modul de alocare a bunurilor sau factorilor nu poate face o persoană mai bogată, fără să facă simultan pe o alta mai săracă.

8

     

Ipotezele care stau la baza alocării resurselor conform optimului Pareto: existenţa pieţei cu concurenţă perfectă; informare perfectă; toţi indivizii să dorească să şi maximizeze utilitatea; inexistenţa externalităţilor competiţia perfectă între cumpărători şi între vânzători; maximizarea profitului la toţi producătorii.

Eşecul pieţei desemnează situaţiile când funcţionarea liberă a pieţelor conduce la o alocare ineficientă a resurselor, generând intervenţia corectoare a statului. Externalităţile reprezintă forme de eşec ale pieţei care constau în nereflectarea corespunzătoare la nivelul preţului pieţei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate producţiei sau consumului. Eficacitatea reprezintă o modalitate de dimensionare a calităţii activităţilor întreprinse. Din punct de vedere cantitativ, se determină ca raport între ceea ce s a realizat şi între ceea ce s a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.

Efc =

Obiective realizate Obiective propuse

În cazul cheltuielilor publice, eficacitatea poate fi privită prin prisma comparaţiei dintre nivelul realizat al cheltuielilor publice la sfârşitul anului şi ceea ce s a stabilit prin legea bugetară. De cele mai multe ori, raportul obținut este supraunitar. Acesta trebuie judecat în funcţie de ceilalţi factori determinanţi ai dinamicii cheltuielilor publice (ex. dinamica P.I.B.). Metode de evaluare a eforturilor şi efectelor directe şi indirecte ale proiectelor de obiective publice 1. Analiza Cost – Beneficiu (ACB); 2. Analiza Cost – Eficacitate (ACE); 3. Metode multicriteriale (MM). Analiza Cost – Beneficiu (ACB) Indicatori de analiză 1. Valoarea actuală

VA=

B1

+

B2 2

1+r (1+r)

+. ..+

Bn (1+r )n

unde r este rata de actualizare 9

B i este beneficiul obținut 2. Valoarea actuală netă (VAN)

VAN =−I 0 +

B −C n B1 −C 1 B2 −C 2 +. . .+ n + 2 1+r ( 1+r ) ( 1+r ) n n

VAN=−I 0 + ∑ i=1

( B−C )i (1+r )i

Unde

I0

este capitalul investit

B i beneficiile asociate proiectului Ci costurile asociate proiectulu r rata de actualizare n nr de ani pe care se desfășoară proiectul

OBS.  Se analizează doar proiectele care au VAN pozitiv  Se alege proiectul cu VAN maxim 1.

Rata internă de rentabilitate – este acea rată pentru care VAN este zero n

VAN =0 => I 0 =∑ i=1

( B−C )i (1+r)i

Acesta se poate calcula și prin interpolare.

  

OBS. Se aleg proiectele cu RIR pozitiv Se aleg proiectele cu RIR solicitat de investitori Se folosește ca și criteriu pentru sectoriu privat; nu este utilizat ca și criteriu pentru sectorul public

2. Indicele de profitabilitate(IP)- exprimă rentabilitatea investiţiei pe întreaga perioadă de exploatare n

IP=

B

∑ (1+ri )i i=1

I0 10

OBS.  Se aleg proiectele cu IP mai mare ca 1  Se alege proiectul cu IP maxim 3.

Randamentul

η=IP−1



OBS. Se alege proiectul cu randament maxim

4. Termenul de recuperare n

∑

−

B= 

i=1

Bi (1+ r )i n

Se alege proiectul cu termenul de recuperare minim

Aplicații 1.

Se cunosc următoarele date pentru 2 proiecte de investiții Element Beneficii anuale anticipate Costuri anuale anticipate Capital investit inițial Durata de viața a proiectului Rata de actualizare

U. M Mil lei

Proiectul A 200

Proiectul B 250

Mil. Lei

100

150

Mil. Lei

250

200

Ani<...