Analiza Financiara A Firmei PDF

Preview

Summary

Proiect la disciplina Analiza performantelor financiare ale firmei Titular disciplina : Conf. Univ. Dr. Autor : Specializarea: Management economico-financiar european Anul de studiu : I Iasi, noiembrie 2012 Analiza performantelor financiare 1. Aspecte generale privind performantele 1.1. Definitii al...

Description

Proiect

la disciplina Analiza performantelor financiare ale firmei

Titular disciplina : Conf. Univ. Dr.

Autor : Specializarea: Management economico-financiar european Anul de studiu : I

Iasi, noiembrie 2012

Analiza performantelor financiare

1.1. Aspecte generale privind performantele

1.1.1. Definitii ale elementelor de performanta financiara Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. Intr-o maniera mai simpla o cheltuiala semnifica o „saracire” a entitatii, generata fie de o micsorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o crestere a unor elemente de pasive patrimoniale. Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributia actionarilor. Vaniturile, intr-o definitie concreta, semnifica o „imbogatire” a entitatii, generata fie de o crestere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scadere a unor elemente de pasive patrimoniale. Rezultatele financiare pot fi de doua feluri: 

profit, daca intr-o perioada de timp determinata, ca de exemplu un exercitiu financiar, veniturile exced cheltuielile.



pierdere, daca intr-o perioada de timp determinata, ca de exemplu un exercitiu financiar, cheltuielile exced veniturile.

1.1.2. Prezentarea in contul de profit si pierdere a elementelor de performanta financiara Prezentarea generala a SC Iaica Sc Alexandria Data constiturii: in anul 1990 prin HG 1303/1990 in conformitate cu prevederile Legii 15/1990 si a fost inmatriculata la ORC sub nr. J34/99/1990. Forma juridica: Societate pe actiuni SA Codul fiscal: R2696570 Durata societatii: nelimitata

Sediul: Alexandria, str. Dunarii, nr. 372 Capital social: 1241018 subscris si varsat integral, divizat in 496407 actiuni nominative cu valoare nominala de 2,5 lei. Obiectul de activitate: productia si comercializarea de produse de uz industrial si casnic astfel: aparataj de incalzire, conditionare, ventilatie si climatizare pentru constructii civile si industriale,radiatoare auto si pentru utilaje de toate tipurile, scule, dispozitive si confectii metalice pentru constructii, aparataj si agregate energetice. Bilant incheiat la 31.12.2010

1 Imobilizari necorporale 2 Imobilizari corporale 3 Imobilizari financiare A Active imobilizate total 1 Stocuri 2 Creante 3 Casa si conturi banci B Active circulante total C Cheltuieli in avans D Datorii ce trebuiesc platite intr-o perioada de pana la un an E Active circulante nete rerspectiv datorii curente nete F Total active minus datorii curente G Datorii cu termen de plata peste un an H Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1 Capital subscris varsat 2 Rezerve 3 Rezultatul exercitiului 4 Rezultatul reportat 5 Repartizarea profitului I Capitaluri proprii

Valori nete contabile la 31.12.2009 9263 964366 350 973979 1281307 685354 38710 2005371 1260785

Valori nete contabile la 31.12.2010 6187 2019758 32772 2058717 870032 1029865 46480 1946377 9488 1396262

744586 1718585

559603 2618320 61129

1241018 477547 22894 69712 228943 1718585

1241018 1328323 31101 77850 0 2557191

Contul de profit si pierdere incheiat la 31.12.2010 Specificare Venituri din vanzare de marfuri Productia vanduta

31.12.2009 171561 8828188

31.12.2010 158927 8300837

Cifra de afaceri

8999749

8459764

Venituri din productia stocata Venituri din imobilizari Alte venituri din exploatare I Venituri din exploatare

C558723 65948 41000 9685420

D75257 8654 16647 8409808

II Cheltuieli de exploatare A Rezultat din exploatare – profit Rezultat din exploatare – pierdere III Venituri financiare IV Cheltuieli financiare B Rezultat financiar V Venituri exceptionale VI Cheltuieli exceptionale C Rezultat exceptional VII Venituri totale VIII Cheltuieli totale D Rezultatul brut al exercitiului IX Impozit profit E Rezultatul net al exercitiului

1.2.

9496541 168879

8270518 139280

1288 116288 -115000

231 84259 -84028

9666708 9612829 53879 30985 22894

8410039 8354777 55262 24181 31101

Analiza de ansamblu a performantelor financiare

1.2.1. Analiza pe niveluri a performantelor financiare A. Nivelul de exploatare

1. Cifra de afaceri neta CAN = VM + Qv + SE -

VM reprezinta volumul marfurilor vandute

-

Qv reprezinta productia vanduta

-

SE reprezinta subventiile de exploatare CAN2009 = VM2009 + Qv2009 = 8828188 + 171561 = 8999749 CAN2010 = VM2010 + Qv2010 = 158927 + 8300837 = 8459764

2. Productia exercitiului QE = Qv + Qs + Qi -

Qs reprezinta variatia productiei stocate

-

Qi reprezinta productia de imobilizari QE2009 = 8828188 + 558723 + 65948 = 9452859

QE2010 = 830083 – 75257 + 8654 = 763480 Productia exercitului are un caracter eterogen ca urmare a bazelor de evaluare diferite utilizate deoarece aceasta include atat produsele finite contabilizate la pretul de vanzare cat si produse finite inregistrate la costul de productie. 3. Marja comerciala MC = VM – CD -

VM reprezinta veniturile rezultate din vanzarea marfurilor

-

CD reprezinta cheltuielile privind marfurile MC2009 = 171561 – 103906 = 67655 MC2010 = 158927 – 74339 = 84588

Se constata faptul ca marja comerciala este pozitiva, in crestere, ceea ce denota faptul ca cifra de afaceri realizata din vanzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si remunerarea tertilor, altii decat furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale, statul sau actionari. Cresterea acesteia se datoreaza cresterii mai rapide a veniturilor din vanzarea marfurilor fata de costul de cumparare. De asemenea marja comerciala pozitiva indica si pozitia detinuta de intreprindere in raport cu concurenta.

4. Marja industriala MI = QE – [CM – Lt] -

CM reprezinta cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie

-

Lt reprezinta lucrarile executate de terti MI = QE – Costul aprovizionarilor MI2009 = 9452859 – 4832896 = 4619963 MI2010 = 763480 – ( - 3189963) = 3953443

5. Valoarea adaugata VA = MC + MI VA2009 = 67655 + 4619963 = 4687618

VA2010 = 84588 + 3953443 = 4038031 Valoarea adaugata se mentine oarecum la valori stabile determinate posibile noi preturi pentru imobilizari, crestere datorata inflatiei, crestere nejustificata a pretului furnizorilorceea, ce exprima de fapt valoarea adusa de intreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti. 6. Rezultatul brut din exploatare a) Metoda directa RBEXP = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare RBEXP2009 = 9685420 – 9496541 = 188879 RBEXP2010 = 8409808 – 8270518 = 139290 Atat in anul 2009 cat si in anul 2010 ezultatul brut din exploatare inregistreaza valori mai mari decat 0, ceea ce rezulta excedent brut din exploatoare cu toate ca in anul 2010 spre deosebire de 2009, valoarea acestuia a scazut cu 49589 lei ca urmare a decalajului nefavorabil intre dinamica veniturilor si a cheltuielilor de exploatare. b) Pe baza valorii adaugate

RBEXP = VA + SE – [It + CP] -

VA reprezinta valoarea adaugata

-

SE reprezinta subventiile de exploatare

-

It reprezinta cheltuielile cu alte impozite, taxe, varsaminte

-

CP reprezinta cheltuieli cu personalul

7. Rezultatul din exploatare a) Pe baza excendentului brut din exploatare RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele – Alte cheltuieli din exploatare EBE = VA – Impozite si taxe – Cheltuieli cu personalul EBE

= 4687618

116221

3917193 = 654203

EBE2010 = 4038031 – 129815 – 3215114 = 693102 In cazul excedentului brut din exploatare, indicator de rentabilitate economica, se inregistreaza o crestere in anul 2010 spre deosebire de cel precedent de 38899 lei datorata stabilitatii valorii adaugate pe seama cheltuielilor cu personalul si cu alte taxe si impozite ceea ce face ca activitatea intreprinderii sa fie rentabila.

RE2009 = 654203 + 41000 – 37397 – 488927 = 168879 RE2010 = 693103 + 16647 – 51963 – 485212 = 139280 Valorile rezultatului din exploatare depasesc atat in 2009 cat si in 2010 valori mai mari decat 0 ceea ce face ca intreprinderea sa genereze profit din activitatea de exploatare. b) Ca o diferenta intre veniturile din exploatare (VE) si cheltuielile de exploatare (CE) RE = VE – CE

B. Nivelul financiar

1. Rezultatul brut financiar (RBF) RBF = VFB – CFB -

VFB reprezinta veniturile financiare

-

CFB reprezinta cheltuielile financiare RBF2009 = 1288 – 116288 = - 115000 RBF2010 = 231 – 84259 = - 84028

Rezultatul financiar inregistreaza pierderi in 2009 si 2010, avand valori sub 0, pierdere rezultata din activitatea financiara ca urmare a cresterii veniturilor financiare si reducerii cheltuielilor aferente. In 2010 spre deosebire de 2009 de intregistreaza in cadrul veniturilor financiare o scadere de 1057 lei, iar in cazul cheltuielilor financiare diferenta dintre cei doi ani consecutivi este de 32029 lei.

2. Rezultatul financiar (RF) RF = VF – CF -

VF reprezinta veniturile financiare

-

CF reprezinta cheltuielile financiare RF2009 = 1288 – 116288 = - 115000 RF2010 = 231 – 84259 = - 84028

Rezultatul financiar inregistreaza pierderi in 2009 si 2010, avand valori sub 0, pierdere rezultata din activitatea financiara ca urmare a cresterii veniturilor financiare si reducerii cheltuielilor aferente. In 2010 spre deosebire de 2009 de intregistreaza in cadrul veniturilor financiare o scadere de 1057 lei, iar in cazul cheltuielilor financiare diferenta dintre cei doi ani consecutivi este de 32029 lei.

C. Nivelul extraordinar

1. Rezultatul brut extraordinar (RBEX) RBEX = VBEX – CBEX -

VBEX reprezinta veniturile extraordinare

-

CBEX reprezinta cheltuielile extraordinare RBEX2009 = 0 RBEX2010 = 0

2. Rezultatul extraordinar (REX) REX = VEX - CEX REX2009 = 0 REX2010 = 0 Se constata ca in cei doi ani consecutivi rezultatul extraordinar este egal cu 0, lipsa acestuia reflectandu-se in agalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut.

D. Nivelul global

1. Rezultatul curent (RC) RC = REXP + RF RC2009 = 168878 + (- 115000) = 53879 RC2010 = 139280 + (84028) = 55282 Rezultatul curent a crescut cu 1403 in 2010 spre deosebire de 2009, crestere datorata decalajului indicilor de dinamica: IRexp > IRfin. Faptul ca rezultatul curent este pozitiv denota o situatie buna pentru intreprinderea productiva deoarece aceasta degaja rentabilitate din activitatea ei 2. Rezultatul brut total (RBT) RBT = RBEXP + RBF + RBEX

RBT2009 = 188879 + ( - 115000) + 0 = 73879 RBT2010 = 139290 + ( - 84028) + 0 = 55262 3. Rezultatul brut al exercitiului (RBE) RBE = RE + RF + REX = RC + REX -

RBE reprezinta rezultatul exploatarii

-

RF reprezinta rezultatul financiar

-

REX reprezinta rezultatul extraordinar

-

RC reprezinta rezultatul curent RBE2009 = 53879 + 0 = 53879 RBE2010 = 55282 + 0 = 55282

4. Rezultatul net al exercitiului RNE = RBE – IP -

IP reprezinta impozitul pe profit

RNE2009 = 53879 – 30985 = 22894 RNE2010 = 55282 – 24181 = 31101 In cei doi ani consecutivi, 2009 si 2010 entitatea inregistreaza un rezultat net pozitiv ceea ce inseamna ca activitatea acesteia a fost rentabila in tot acest timp ba chiar exprima o rentabilitate ce se poate mentine si in viitor. 5. Capacitatea de autofinantare (CAF) CAF = RBEX + Veniturile financiare – Cheltuieli financiare + Veniturile extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit = RBEXP + RE + REX – Impozit pe profit CAF2009 = 188879 + ( - 115000) + 0 – 30985 = 42894 CAF2010 = 139290 + ( - 84028) + 0 – 24181 = 31081 Atat in 2009 cat si in 2010 se constata o capacitate de finantare pozitiva ceea ce semnifica ca societatea are potential financiar de crestere economica cat si beneficiaza de o sursa interna de finantare generata de activitatea industriala si comerciala. 6. Autofinantarea (AF) Autofinantarea = CAF – Div -

Div reprezinta dividentele varsate Autofinantarea2009 = 42894 – 14356 = 28538 Autofinantarea2010 = 31081 – 18139 = 12942

1.3. Analiza ratelor de profitabilitate

a) Analiza ratelor profitabilitatii comerciale 1. Rata marjei brute a profitului (RMRBE)

RMRBE = x 100 R MRBE2009 = x 100 = 0,59 % RMRBE2010 = x 100 = 0,65 %\

Nivelul acestui indicator exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit iar un nivel in crestere a acestuia, dupa cum se observa in tendinta ascendenta, evidentiaza o situatie favorabila intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a practica o politica de preturi eficienta si abilitatea ei de a tine sub control costurile. 2. Rata marjei nete a profitului (RMNRNE)

RMNRNE = x 100 RMNRNE2009 = x 100 = 0, 25 % RMNRNE2010 = x 100 = 0, 36 % Ca si in cazul ratei marje brute a profitului, majorarea ratei marjei nete a profitului are aceeasi semnificatie ca si in cazul anterior. 3. Rata marjei brute a profitului din exploatare ( RMBREX)

RMBREX = x 100 RMBREX2009 = x 100 = 2,09 % RMBREX2010 = x 100 = 1,64 % Aceasta marja indica eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial insa desi cu o valoare oarecare redusa in 2010 fata de anul 2009 nivelul acestei rate este independent de politica de finantare, indicand capacitatea activitatii de exploatare de a degaja profit. 4. Rata marjei comerciale (RMC)

RMC = x 100 RMC2009 = x 100 = 39,43 %

RMC2010 = x 100 = 53,22 % Cresterea ratei marjei comerciale din anul 2009 in 2010 cu 13,79 evidentiaza faptul ca intreprinderea promoveaza o politica de preturi inalte, cu ocuparea pe piata a unei pozitii concurentiale favorabile. 5. Rata marjei bruta de autofinantare (Raf)

Raf2009 = x 100 = 0, 47 % Raf2010 = x 100 = 0, 36 % Rata marjei bruta de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea din incasari pentru mentinerea sau dezvoltarea activitatii prin noi investitii, dar si capacitatea firmei de remunerare a actionarilor.

b) Analiza ratelor de rentabilitate

1. Rata rentabilitatii capitalului propriu (ROE) ROE = x 100 ROE2009 = x 100 = 1,33 % ROE2010 = x 100 = 1, 21 % Aceasta rata reflecta eficienta cu care administratorii firmei utilizeaza capitalurile ce apartin actionarilor. Aceasta inregistreaza in anii 2009 si 2010 valori satisfacatoare pentru actionarii rentabilitatii firmei care trebuie sa se situeaza deasupra nivelului altor randamente aferente titlurilor de pe piata financiara. 2. Rata rentabilitatii capitalului angajat sau a capitalului permanent (RCPM)

RCPM = x 100 RCPM2009 = x 100 = 2,05 % RCPM2010 = x 100 = 3,21 % Indicatorul reflecta capacitatea capitalului permanent de a produce profit iar spre deosebire de 2009, anul 2019 inregistreaza o usoara crestere. c) Analiza ratelor rentabilitatii economice

1. Rata rentabilitatii economice (RRE) RRE = x 100

RRE2009 = x 100 = 0,90 % RRE2010 = x 100 = 0,68 % Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta capitalului economic al intreprinderii. Acest indicator trebuie sa fie superior ratei inflatiei pentru ca intreprinderea sa isi poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii, pentru mentinerea activului cat si trebuie sa depaseasca rata medie a dobanzii la capitalurile imprumutate, astfel incat actionarii sa beneficieze de efectul de parghie financiara a indatorarii intreprinderii. Rata rentabilitatii economice este cu atat mai mare cu cat rata marjei de exploatare va fi mai insemnata si rata de rotatie a activului total va fi mai mare. 2. Rata rentabilitatii activelor (ROA) ROA = x 100 ROA2009 = x 100 = 0,38 % ROA2010 = x 100 = 0,38 % Rata rentabilitatii activelor inregistreaza atat in 2009 cat si in 2010 valori egale ceea ce denota un echilibru ce s-a mentinut intre rezultatul net al exercitiului si totalul activelor din bilantul entitatii. 3. Rata rentabilitatii cheltuielilor (RRC) RRC = x 100 RRC2009 = x 100 = 0,23 % RRC2010 = x 100 = 0,37 % Rata rentabilitatii cheltuielilor pune in evidenta eficienta consului total de resurse reflectat prin totalul cheltuielilor, anul 2010 depasind pe 2009 cu 0,14 %.

1.4.

Analiza fluxurilor de trezorerie

1.4.1 Definitie Prin fluxurile de trezorerie sau de numerar intelegem intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar pe parcursul unui exercitiu financiar. Numerarul cuprinde

disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care suny supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. 1.4.2. Obiective Situatia fluxurilor de numerar prezinta interes atat in cazul necesitatilor interne, manageriale cat si pentru utilizatori externi precum cele ce urmeaza: 

Managementul utilizeaza „Situatia fluxurilor de trezorerie” pentru a determina gradul de lichiditate al entitatii, pentru a stabili politica de dividente si pentru a planifica nevoile de investitii si finantare. Potrivit specialistilor din acest domeniu „pentru orice manager, cash-flow-ul trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare care sa mentina firma in afaceri.”



Pentru utilizatorii externi documentul este util pentru a determina capacitatea entitatii de a-si gestiona datoriile, de a plati dividentele si dobanzi. De asemenea acest document explica diferentele dintre profitul net reflectat prin Contul de Profit si Pierdere si fluxurile nete de lichiditati generate de activitatea de exploatare si mai mult prezinta efectele monetare si nemonetare ale activitatilor de investitii si de finantare desfasurate in decursul unui exercitiu financiar.

In ambele cazuri avantajele Situatiei fluxurilor de numerar sunt majore: 

Informatiile sunt necesare la stabilirea capacitatii unei intreprinderi de a genera numerar si echivalente de numerar pe cele trei categorii de activitati: exploatare, investitii,finantare.



Se da posibilitatea dezvoltarii unor modele de evaluare si comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitor intreprinderilor.



Sporeste gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferite intreprinderi deoarece se elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente.

1.4.3. Prezentare Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate in actitati de exploatare, investitii si finantare. Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitii si finantare. Fluxurile de numerar provenite

din activitatea de exploatare sunt derivate in primul rand din principalele activitati produca...