Evoluția Protecției Consumatorului în România PDF

Preview

Summary

Download Evoluția Protecției Consumatorului în România PDF

Description

Curprins

Introducere............................................................................................................................................... 1 Aspecte conceptuale privind protectia consumatorului ........................................................................... 3 Populația .............................................................................................................................................. 6 Dezvoltarea economică ....................................................................................................................... 6 Nivelul de educație .............................................................................................................................. 8 Prezentarea protecției consumatorilor în România ................................................................................ 10 Evoluția protecției consumatorilor în România ..................................................................................... 17 PIAȚA SERVICIILOR ..................................................................................................................... 19 PIAȚA BUNURILOR ALIMENTARE ............................................................................................ 26 PIAȚA BUNURILOR NEALIMENTARE ....................................................................................... 31 Modificări majore ale legislației pe piața serviciilor ......................................................................... 38 Protecția Consumatorului în 2016 ..................................................................................................... 45 Concluzii ............................................................................................................................................... 50 Bibliografie ............................................................................................................................................ 51

Introducere Protecția Consumatorului prezintă o importanță majoră pentru societatea actuală atât la nivel mondial cât și pentru România. Într-o societate în continuă dezvoltare, prezența Protecției Consumatorilor este mai mult decât una simbolică și are o importanță deosebită în protejarea abuzurilor făcute de către agenții economici. Consumatorul este o componentă indispensabilă pentu desfășurarea activității pieței. Astfel, din nevoia de siguranță au luat naștere primele drepturi fundamentale ale societății consumeriste și au apărut agenții apărării consumatorilor – instituția Protecției Consumatorului. Astăzi sistemul protecției consumatorului s-a răspândit în mai toate stetele lumi, adoptând drepturile fundamentale prezentate prima dată de către J.F.Kennedy și politici comune între statele membre S.U.A și U.E. La nivelul României, sistemul protecției consumatorului are încă o istorie tânără. Sistemul comunist, puternic înrădăcinat în viața cotidiană a consumatorului român până în iarna anului 1989, nu a permis dezvoltarea sistemului de protecție a consumatorului său. Până atunci, în România nu a existat un sistem al drepturilor consumatorilor din cauza monopolului pe care îl avea statul asupra activităților economice. Considerăm importantă prezența unui sistem de protecție dedicat consumatorului, deoarece odată cu căderea vechiului sistem, nu putem spune că și cultura a fost înlăturată. Agentul economic român, care încă împărtășea cultura comunistă s-a adaptat cu greutate noilor drepturi acordate consumatorilor. Odată conștient de puterea pe care o deține, după căderea sistemului comunist, consumatorul român și-a manifestat dorința cu privire la siguranța sa în calitate de participant la viața economică. Astfel a luat naștere Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului. După înființarea Agenției Naționale și ale Oficiilor pentru Protecția Consumatorului, România a evoluat foarte mult în ceea ce privește siguranța consumatorilor, iar odată cu aderarea țării la organismele și instițutiile internaționale, aceste drepturi au început să fie aplicate și mai mult datorită presiunii venite din partea acestor instituții. De asemenea, domeniul Protecției Consumatorului, este unul dinamic deoarece piața și consumatorul sunt două subiecte de extremă actualitate și cu o sensibilitate aparte. Cum piața 1

produselor și serviciilor este în continuă creștere și dezvoltare pe diferite domenii, la fel consumatorul simte dorința să fie protejat în fiecare domeniu al pieței. Putem spune că și Legislatia română cu privire la protecția consumatorului va mai suferi modificări în timp, având în vedere că România este o țară în curs de dezvoltare. Protecția consumatorului va ajunge, probabil, unul dintre cele mai importante domenii, datorită globalizării la care suntem supuși. Acest domeniu va ajunge să controleze orice ramură a economiei atât la nivel național cât și internațional, iar cei care nu vor respecta cu strictețe drepturile consumatorilor nu vor putea activa în economia mondială. Prezenta lucrare își propune să analizeze în ce fel a evoluat Protecția Consumatorului în România de la căderea regimului comunist pâna în ziua de azi.

2

Aspecte conceptuale privind protectia consumatorului Într-o economie de piaţă funcţională, respectarea normelor privind concurenţa asigură progresul economic, apărarea interesului consumatorilor şi competitivitatea produselor şi serviciilor în cadrul economiei respective dar şi faţă de produsele de pe alte pieţe.1 „Consumatorismul” este un termen inventat pentru a defini o categorie specifică de analiză ce studiază fenomenul apărut odată cu dezvoltarea producţiei de masă şi a expansiunii consumurilor. Consumatorismul american a avut în J.F. Kennedy un mare susţinător; prin proclamarea celor cinci drepturi fundamentale ale consumatorului. În Europa a fost necesar să se aştepte anii ’50 pentru a putea vedea guvernul englez implicat pe acest front; guvernul englez, urmat de cel danez, a considerat necesar să dea consumatorilor posibilitatea de a simţi propria voce, creând un organism de protecţie, numit „Consumery Advisory Council”. În aceeaşi perioadă, urmărind exemplul Danemarcei şi al Angliei, Franţa, Elveţia, Belgia, Germania şi Olanda, cu excepţia Italiei, recunosc importanţa socială a acestei probleme şi înfiinţează împreună organisme administrative de control în favoarea consumatorilor, ce formau substratul pentru dezvoltarea ulterioară a unei legislaţii mult mai ample. Societăţile capitaliste avansate au condus în paralel la formarea unor structuri monopoliste şi oligopoliste, la descoperirea de noi figuri, diferite de categoriile sociale tradiţionale şi purtătoare de noi interese şi drepturi: consumatorul. În acelaşi timp, consumul a achiziţionat o relevanţă socială crescută ca mijloc de formare individuală, conform unui raţionament potrivit căruia produsele tind să reflecte un nou sistem de valori. În ultimii ani s-a schimbat raportul dintre consumator şi companie, printr-o creştere conştientă a rolului consumatorului în comparaţie cu cel de-al 2-lea; noul consumator este mult mai exigent, selectiv şi matur.2 Creşterea autonomiei sale faţă de cei care vând bunuri şi servicii este în acelaşi timp cauza şi efectul unei sensibilităţi majore faţă de calitate, de fidelitatea faţă de marcă – puternic 1

L. Maierean - Protecţia Consumatorului Prin Politica De Concurenţă La Nivel Comunitar, Revista de investigare a criminalitatii; Bucharest 5.1 (2012): 182-189 2 I. Bostan, A. Burciu, V. Grosu – Consumatorismul Şi Politicile Privind Protecţia Consumatorului În Spaţiul Comunita, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 4(545), pp. 17-32

3

redimensionată, şi de o mai mare sensibilitate faţă de preţ, care numai este văzut ca o variabilă independentă, ci ca un element asupra căruia presiunea consumatorului poate avea influenţe. Acolo însă unde reorganizarea pieţei a condus la reducerea eficacităţii de alegere a consumatorilor, s-a simţit nevoia de a da naştere la organizaţii care să promoveze un reechilibru al raporturilor de forţă dintre producători şi consumatori, conducând la crearea acelui fenomen social definit drept „consumatorism”. Aşadar, prin consumatorism înţelegem acel ansamblu de ideologii cu privire la activismul social, la grupurile de presiune (asociaţii de consumatori) şi în general acel curent care încearcă să crească drepturile şi puterea consumatorilor în raport cu entităţile. Din perspectiva istoriei consumatorismului, arătăm că în activitatea Comunităţii Europene o atenţie specială pentru protecţia consumatorilor s-a dezvoltat la începutul anilor ’70, când şefii de stat şi de guverne din cele nouă state membre ale UE s-au întrunit la Paris în octombrie 1972, în vederea stabilirii unor decizii practice, invitând şi reprezentanţii instituţiilor comunitare să definească un program de acţiune capabil să consolideze coordonatele de acţiune în favoarea protecţiei consumatorului. Consumul îmbracă mai multe forme şi interpretări, una din acestea referindu-se la apariţia de noi „status” – purtători de nevoi, drepturi şi interese comune. Consumatorul este persoana care consumă bunuri și produse, în general, persoane care consumă bunuri rezultate din producție.3 Rolul consumatorului în cunoştinţă de cauză şi activ poate fi foarte important, mai ales într-o optică de dezvoltare sustenabilă şi solidară.4 În literatura de specialitate, se afirmă că, aşa cum în politică democraţia constă în asigurarea drepturilor alegătorilor, în economie, o asemene democraţie înseamnă asigurarea drepturilor consumatorilor, posibilitatea acestora de a aleg, de a se informa, de a fi despăgubit, de a avea un mediu înconjurător sănătos, dreptul la securitate.5 În momentul de faţă la nivelul Uniunii Europene trăiesc peste 370 milioane de consumatori. Datorita rolului pe care aceştia îl joacă pe plan economic cât şi politic, statele membre au adoptat politici proiectate sa protejeze interesele acestora. 3

https://dexonline.ro/definitie/consumator I. Bostan, A. Burciu, V. Grosu – Consumatorismul Şi Politicile Privind Protecţia Consumatorului În Spaţiul Comunitar, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 4(545), pp. 17-32 5 G. A. Haralambrie – Strategia U.E. Privind Protecţia Consumatorilor, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești

4

4

Protecţia consumatorului a fost introdusă în Tratatul asupra Comunităţii Europene prin Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sănătatea, securitatea, interesele economice şi legale, precum şi dreptul la informare al consumatorilor. Istoria protecţiei consumatorului începe cu Rezoluţia Consiliului din 14 aprilie 1975, cu privire la programul iniţial pentru protecţia şi informarea consumatorului, rezoluţie urmată de un program de acţiune în domeniul politicii consumatorului. Politica de protecţie a consumatorilor se găseşte din ce în ce mai mult în centrul principalelor provocări cu care se confruntă cetăţenii, economia şi societăţile. Complexitatea pieţelor cu amănuntul creşte rolul consumatorilor. Datorită acestui lucru consumatorii au acum puteri mai mari în ceea ce priveşte administrarea propriilor afaceri. Protecţia consumatorilor reprezintă un ansamblu de dispoziţii privind iniţiativa publică sau privată, destinat să asigure şi să amelioreze continuu respectarea intereselor consumatorilor. Protecția consumatorului mai este definită și ca una din coordonatele principale ale politicilor sociale promovate de către guvernul oricarui stat. Totodată, ea trebuie, datorită importanței pe care o prezintă, să se constituie într-o politică de sine stătătoare cu obiective, priorități și instrumente proprii. În ceea ce privește legislația pe care o implică organizarea procesului de protecție a consumatorilor, aceasta trebuie să aiba în vedere realitățile concrete din fiecare țară, principiile de drept și practica juridică din țările respective, cât și o serie de prevederi ale acordurilor și convențiilor internaționale în materie de drept, politici comerciale și protecția consumatorilor. Principalele probleme cu care se confruntă practica juridică sunt legate de dificultatea creării unor mijloace cu adevărat eficace care să acționeze pentru asigurarea unui echilibru de forțe în cadrul relației ofertant-consumator.6 Dreptul consumaţiei este, în fine, un drept esenţialmente imperativ (de pe poziţia profesioniştilor comerţului, cărora li se impune), el este, prin natura sa, un sistem normativ de ordine publică(un supradrept), izvorând din ceea ce astăzi putem deja numi „ordine publică de protecţie”. 7

6 R. T. D. Troanţă – Protecţia Consumatorului În Uniunea Europeana și în România, EIRP Proceedings, Vol 1 (2006) 7

J. Goicovici – Protecția Consumatorului, Suport de Curs, ulm.md

5

Prezentarea țării România este un stat european cu sistem politic semi-prezidențial și este membră a mai multor organizații internaționale, printre care: ONU (1955), Uniunea Latină (1980) CoE (1993), OIF, OSCE (2003), Uniunea Europeană (2007) și a unor instituții economice, precum: Grupul Băncii Mondiale, FMI (1972) și BERD (1991).

Populația In România, legislația pentru protecția consumatorilor se adresează unui număr de 20,1 mil. locuitori (conform recensământului din 2011). Majoritară este grupa de vârstă 15-64 ani cu un procent de 69,7% din total și populația urbană cu un procent de 55,2% î n defavoarea populației rurale. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, populația stabilă a României la 1 septembrie 2016 a fost estimată la 19,3 mil. persoane în scădere cu 3,7 mil. persoane față de anul de bază din perioada analizată – 1989.

Dezvoltarea economică România este un stat cu un nivel de dezvoltare economică relativ scăzut, având în vedere că PIB-ul Uniunii Europene este de 3 ori mai mare decât PIB-ul României (Comisia Națională de Prognoză) Dezvoltarea economică (ilustrată prin indicatorul Produsului Intern Brut) influențează în mod direct legislația pentru protecția consumatorului. Dacă Produsul Intern Brut/per capita este mare, evident puterea de cumpărare crește și se deschid alte noi ramuri în economia actuală în care consumatorii au nevoie de protecție. Spre exemplu, în 1997 și-a făcut apariția în România brand-ul de telefonie mobilă Connex. Din acel moment, consumatorii au avut nevoie de apărare împotriva clauzelor abuzive din contractele de telefonie, valorilor nejustificate a facturii, refuzul de reziliere al contractului, ș.a.m.d. De asemenea, odată cu creșterea puterii de cumpărare, agenții economici au tendința să producă mai mult, în acest fel apărând pe piață bunuri care nu corespund cerințelor clienților în ceea ce privește calitatea. Prin dezvoltarea economică a României, s-au format noi legături economice între state, favorizându-se astfel importul/exportul și fiind astfel necesare noi modificări în legislația pentru protecția consumatorului. România a cunoscut o dezvoltare economică mare începând cu anul 2002,

6

când cel mai probabil cultura comunistă începuse să se piardă. Economia României a continuat să crească până în 2008 – anul de criză mondială. Evoluția Produsului Intern Brut al României este ilustrată în Tabelul 1 – Produsul Intern Brut al României, respectiv, Figura 1 – Dezvoltarea economică a României în funcție de Produsul Intern Brut. Cu excepția perioadei de criză mondială, Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere continuă. În prezent – 2015 - Produsul Intern Brut a crescut de 4,29 ori față de anul de bază din perioada analizată.

An 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Produs Intern Brut anual (USD) 41.450.779.109 38.299.106.120 28.998.684.211 25.121.666.667 26.362.894.737 30.074.440.483 37.662.075.750 37.182.938.696 35.838.588.170 41.976.002.704 36.183.003.978 37.438.527.800 40.716.836.998 46.174.557.556 59.867.801.205 76.216.441.462 99.697.566.668 123.533.036.668 171.536.685.396 208.181.626.901 167.422.949.529 167.998.080.493 185.362.855.081 171.664.638.717 191.549.024.911 199.324.435.686 177.954.489.852

Ritm de creștere Ri/1 0,92 0,70 0,61 0,64 0,73 0,91 0,90 0,86 1,01 0,87 0,90 0,98 1,11 1,44 1,84 2,41 2,98 4,14 5,02 4,04 4,05 4,47 4,14 4,62 4,81 4,29

Ritm de creștere Ri/i-1 0,92 0,76 0,87 1,05 1,14 1,25 0,99 0,96 1,17 0,86 1,03 1,09 1,13 1,30 1,27 1,31 1,24 1,39 1,21 0,80 1,00 1,10 0,93 1,12 1,04 0,89

Tabelul 1 – Produsul Intern Brut al României8 8

Prelucrare proprie pe baza datelor extrase de pe portalul World Bank Metadata

7

Evoluția Produsului Intern Brut în România (1989 - 2014) 250,000,000,000 200,000,000,000 150,000,000,000 100,000,000,000 50,000,000,000 1985

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

Figura 1 - Dezvoltarea economică a României in funcție de Produsul Intern Brut

Nivelul de educație În ceea ce privește nivelul de educație, este relevant să vorbim despre acesta ca fiind un factor de influență asupra dezvoltării protecției consumatorului. În primul rând, consumatorii educați își cunosc drepturile și știu când să le exercite. Consumatorii educați sunt consumatorii care nu pot fi mințiți. La polul opus sunt consumatorii cu un nivel scăzut de educație, predominant din mediul rural care, nu înțeleg pe deplin conceptul de modernizare. În mare parte, ei își procură singuri bunurile de care au nevoie iar când apelează la agenți economici, drepturile lor de consumatori nu prezintă interes pentru ei. Nivelul de educație din România, precum și evoluția acestuia este reprezentat de gradul de cuprindere în învățământ ilustrat în Figura 2 – Gradul de cuprindere în învățământ a populației cu vârsta școlară (%)

Gradul de cuprindere in învățământ a populației de vârsta școlară (%) (1990 - 2015) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

1985

1990

1995

2000

2005

2010

2015

2020

Figura 2 – Gradul de cuprindere în învățământ a populației cu vârsta școlară (%)9

9

Prelucrare proprie pe baza datelor extrase de pe portalul Institutului Național de Statistică

8

Nivelul de educație în România a înregistrat per total o creștere de 10 puncte procentuale (din 1990 – anul de bază din perioada analizată până în prezent, 2015), însă acest lucru nu este suficient, având în vedere că ne situăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința procentului din populație cu un nivel ridicat de educație (Eurostat, 2016). Consumatorul educat este motorul economiei actuale. Un consumator care nu își cunoaște drepturile trebuie să fie instruit și prelucrat să acționeze ca atare astfel încât, să nu fie încurajate abuzurile din partea agenților economici.

9

Prezentarea protecției consumatorilor în România Activitatea derulată de Protectia Consumatorilor în cadrul unor organizații specializate au ca obiectiv protejarea consumatorului de bunuri și servicii. Începand cu anii 1990, în România au funcţionat mai multe organizații guvernamentale şi non-guvernamentale pentru protejarea consumatorilor. Pe baza H.G. nr. 805/1990, s-a organizat Direcţia Generală a Protecţiei Consumatorilor, în cadrul Departamentului Reglementării Comerţului şi Turismului, din Ministerul Comerţului şi Turismului. Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (A.N.P.C) este instituţia subordonată de către Guvernul României, care exercită rolul de control efectiv al respectării normelor legale de protecţie a consumatorilor din România. Numeroase instituţii care vizează protecţia consumatorului au atribuţii în acest sens, printre care menţionăm: Poliţia SanitarVeterinară, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, Direcţia Generală a Vămilor, Oficiul Concurenţei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului etc. România a exprimat un interes continuu pentru apropierea de mentalitatea europeană după anul 1989. Astfel, la 1 februarie 1993, România a semnat Acordul de Asociere la Comunitatea European...