302974013 Grile Comportamentul Consumatorului PDF

Preview

Summary

Grile Comportamentul Consumatorului – specializarea Marketing In cadrul procesului decizional de cumparare, cea de-a a treia faza se refera la: A. evaluarea post-cumparare; B. cautarea de informatii si identificarea alternativelor; C. evaluarea mentala a variantelor considerate; D. formularea intent...

Description

Grile Comportamentul Consumatorului – specializarea Marketing 1.

In cadrul procesului decizional de cumparare, cea de-a a treia faza se refera la:

A. B. C. D.

evaluarea post-cumparare; cautarea de informatii si identificarea alternativelor; evaluarea mentala a variantelor considerate; formularea intentiei de cumparare;

2.

Deciziile programate se caracterizeaza prin:

A. B. C. D.

au implicatii financiare si psihologice; se refera la situatii noi; au un caracter repetitiv; se iau in cazul unor produse complexe;

3. Gradul de cuprindere si amploarea procesului de evaluare mentala a alternativelor depinde de unul din urmatorii factori: A. B. C. D.

condițiile economice generale; costul luarii unei decizii incorecte; numarul si densitatea populației; epuizarea stocului de produse la consumator.

4.

În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabilește standarde minime:

A. B. C. D.

numai pentru anumite atribute dominante; pentru toate atributele considerate; pentru un singur atribut; nici una din variantele de mai sus.

5.

Modalitățile ce au dobândit constanță în timp referitoare la anumite produse/servicii reprezintă:

A. B. C. D.

atitudinile; intențiile de cumpărare; preferințele de cumpărare; obiceiurile de consum.

6. Schimbarea observabilă / neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorită efectelor experienței care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat reprezintă: A. B. C. D.

Percepția; Motivația; Învățarea; Personalitatea;

7.

Familia este cel mai tipic exemplu de:

A. grup modal; B. grup de apartenență; C. grup de referință;

D. nici una din variantele de mai sus. 8. Predispozițiile învățate de a reacționa cu consecvență față de un obiect / clasă de obiecte, într-un mod favorabil/nefavorabil reprezintă: A. B. C. D.

Percepția; Motivația; Atitudinea; Învățarea.

9.

Clasa socială poate fi operaționalizată prin următoarele caracteristici:

A. B. C. D.

Ocupația; Veniturile; Nivelul de educatie; Toate variantele de mai sus.

10. Deciziile neprogramate se caracterizează prin: A. B. C. D.

au un caracter repetitiv; sunt decizii de rutină; se refera la situații noi; se iau în cazul unor produse de uz curent.

11. Dispoziția favorabilă/nefavorabilă față de un anumit obiect social reprezintă: A. B. C. D.

dimensiunea cognitivă a atitudinii; dimensiunea conativă a atitudinii; dimensiunea afectivă a atitudinii; nici una din variantele de mai sus.

12. Procesul prin care consumatorul recepționează, selectează, organizează și interpretează stimuli din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație reprezintă: A. B. C. D.

Atitudinea; Învățarea; Motivația; Percepția.

13. În sens restrâns, comportamentul consumatorului cuprinde: A. B. C. D.

Conduita companiilor în cazul achiziționării de bunuri industriale; Conduita oamenilor în cazul cumpărării și/sau a consumului de bunuri materiale și servicii; Conduita utilizatorului final, inclusiv comportamentul alegătorilor; Comportamentul companiilor în cazul utilizării bunurilor industriale achiziționate.

14. În conformitate cu Philip Kotler, comportamentul consumatorului: A. Apare ca o „ieșire”, respectiv ca un rezultat al unor „intrări” recepționate și „prelucrate” de mintea umană; B. Este un comportament strict rațional, prin care consumatorul urmărește maximarea utilității; C. Se bazează pe un consumator pasiv, un consumator care este obiectul manipulării mediului extern; D. Nici una din variantele de mai sus. 15. Procesele elementare ce compun comportamentul consumatorului sunt: A. B. C. D.

Percepția, motivația, satisfacție, comportamentul efectiv; Motivația, satisfacția, învățarea, comportamentul efectiv; Percepția, informația, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv; Percepția, satisfacția, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv.

16. Legăturile dintre percepția și învățare pot fi înțelese (conform lui Wertheimer) prin următoarele două clase de învățare: A. B. C. D.

Învățarea comportamentală și cognitivă; Memorizare și introspecție; Memorizare și informare repetată; Învățare comportamentală și introspecție.

17. Atitudinea – predispoziția învățată a consumatorului de a reacționa cu consecvență față de un anumit obiect – este considerată o construcție multidimensională formată din următoarele dimensiuni: A. B. C. D.

Dimensiunea cognitivă, afectivă și conativă; Dimensiunea cognitivă, afectivă și rațională; Dimensiunea afectivă, rațională și emoțională; Dimensiunea afectivă, emoțională și conativă.

18. Dimensiunea cognitivă a atitudinii consumatorului presupune: A. B. C. D.

Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect; Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză; Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod față de obiectul considerat; Nici una din variantele de mai sus.

19. Dimensiunea conativă a atitudinii consumatorului presupune: A. Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect; B. Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză; C. Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod față de obiectul considerat; D. Nici una din variantele de mai sus.

20. Recunoașterea unei probleme de consum (identificarea unei nevoi nesatisfăcute) este datorată următoarelor cauze: A. B. C. D. E.

Epuizarea sau uzarea stocului de produse aflate în folosința consumatorului; Creșterea nevoilor existente, schimbarea acestora și apariția unor noi nevoi; Schimbarea statutului demografic și/sau economic; Apariția unor noi tehnologii pentru realizarea de produse și prestarea de servicii; Obținerea unor informații cu privire la produse și servicii noi.

1 (A,B,D,E) 2 (A,B,C,D,E)

3 (B,C,D)

4 (A,B,C,D)

21. Pe măsura ce experiența de cumpărare și consum a consumatorului crește, căutarea sa de informații: A. B. C. D.

Crește; Scade; Rămâne la fel; Nici una din variantele de mai sus.

22. A treia etapă a procesului decizional de cumpărare este: A. B. C. D.

Identificarea alternativelor de consum; Decizia de cumpărare; Identificarea problemei de consum; Căutarea de informații.

23. Regulile de decizie cu privire la alegerea unei mărci (denumite și reguli euristice) se clasifică în: A. B. C. D.

Regula lexicografică și regula conjuctivă; Regula conjunctivă și regula disjunctivă; Reguli bazate pe un model compensator și reguli bazate pe un model necompensator; Regula lexicografică și regula disjunctivă.

24. Regulile de decizie bazate pe un model compensator se împart în: A. B. C. D.

Regula conjunctivă și regula disjunctivă; Regula lexicografică și regula aditivă simplă; Regula lexicografică și regula aditivă complexă; Regula aditivă simplă și regula aditivă complexă.

25. Rezultatul ultimei etape a procesului decizional de cumpărare (evaluarea post-cumpărare) poate genera următoarea stare în rândul consumatorilor: A. B. C. D.

Insatisfacție; Satisfacție superioară; Satisfacție fragilă; Toate variantele de mai sus.

26. Factorii situaționali (ca și categorie de factori observabili ce influențează comportamentul consumatorului) sunt înțeleși ca fiind: A. B. C. D.

Factori specifici momentului și locului în care se manifestă comportamentul consumatorului; Factori specifici companiilor; Factori specifici consumatorului; Niciuna din variantele de mai sus.

27. Caracteristicile inputurilor senzoriale ce influențează selecția perceptuală a consumatorului sunt: A. B. C. D.

Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă sau auditivă, gradul de noutate; Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă și auditivă, momentul; Culoarea, mărimea, poziția, gradul de învățare, gradul de noutate; Culoarea, mărimea, motivația, gradul de noutate.

28. În funcție de originea lor, motivele de cumpărare pot fi împărțite în: A. B. C. D.

Motive primare și inferioare; Motive inferioare și superioare; Motive biologice și psihologice; Motive vitale și modulare.

29. Grupul social reprezintă o variabilă de natură exogenă ce influeanțează comportamentul consumatorului, acesta se împarte în următoarele categorii: A. B. C. D.

Grup de apartenență și grup de referință; Grup formal și grup informal; Grup aspirațional și grup disociativ; Grupa de apartenență și grup formal.

30. Funcțiile grupului de referință sunt: A. B. C. D.

Funcția informațională, normativă și predictivă; Funcția informațională, comparativă și predictivă; Funcția informațională, comparativă și normativă; Funcția inforamațională, comparativă și evaluativă.

31. Cultura (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca fiind: A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp; B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de aceleași valori, interese și comportamente; C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii; D. Niciuna din variantele de mai sus.

32. Clasa socială (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca fiind: A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp; B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de aceleași valori, interese și comportamente; C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii; D. Niciuna din variantele de mai sus. 33. Atitudinile consumatorului față de un obiect devin instabile în cazul în care: A. B. C. D.

Se produce o ruptură între dimensiunile ei formatoare; Se produce o ruptură a legăturii atitudine – comportament efectiv de cumpărare; Atitudinile consumatorului față de un obiect sunt stabile în timp, ele nu pot fi modificate; Niciuna din variantele de mai sus.

34. Intențiile de cumpărare se definesc ca: A. O probabilitate obiectivă și necondiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; B. O probabilitate obiectivă și condiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; C. O probabilitate subiectivă, condițională, de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp; D. O probabilitate subiectivă și necondiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp. 35. Decizia de cumpărare (ulterioară ca etapă intenției de cumpărare) depinde de: A. B. C. D.

Puterea de cumpărare și oferta companiei; Voința de cumpărare și puterea de cumpărare; Calitatea percepută a ofertei companiei și puterea de cumpărare; Calitatea și valoarea percepută a ofertei.

36. Cercetările de tip longitudinal ale intențiilor de cumpărare permit: A. B. C. D.

Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective; Nedeterminarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale intenției de cumpărare; Utilizarea a eșantioane diferite (ca dimensiune și componență) în studiul intențiilor de cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus.

37. Cercetările de tip transversal ale intențiilor de cumpărare permit: A. B. C. D.

Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective; Determinarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale intenției de cumpărare; Utilizarea unui panel în studiul intențiilor de cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus.

38. În general, durata efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale intențiilor de cumpărare este de: A. B. C. D.

O săptămână; O lună; Trei luni; Un an.

39. Periodicitate efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale intențiilor de cumpărare pentru bunuri de uz îndelungat trebuie să țină cont de: A. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care intenția de cumpărare a devenit explicită; B. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care s-a luat decizia de cumpărare; C. Intensitatea nevoii de consum/cumpărare; D. Niciuna din variantele de mai sus. 40. Motivația este definită ca: A. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin învățare în spațiul interior al consumatorului; B. Un model obiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin învățare în spațiul interior al consumatorului; C. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și tranferată prin atitudine în spațiul interior al consumatorului; D. Niciuna din variantele de mai sus. 41. La baza declanșării procesului motivației se află: A. B. C. D.

Atitudinea consumatorului; Nevoia consumatorului; Intenția de cumpărare a consumatorului; Factori externi consumatorului.

42. Nevoile psihogenice diferă de nevoile biogenice prin faptul că primele: A. B. C. D.

Sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică; Sunt rezultatul subconștientului uman; Sunt expresia unor tensiune de natură psihologică; Niciuna din variantele de mai sus.

43. Modelarea comportamentului consumatorului are la bază: A. B. C. D.

Modele deterministe și stohastice; Modele aleatorii și stohastice; Modele predictive și analitice; Modele grafice și deterministe.

44. Grupurile de apartenență ale consumatorilor pot fi: A. B. C. D.

Formale și informale; Doar formale; Doar informale; Niciun din variantele de mai sus.

45. În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabilește standarde minime: A. B. C. D.

Numai pentru anumite atribute dominante Pentru toate atributele considerate Pentru un singur atribut Niciuna din variantele de mai sus

46. Atitudinile se formează într-un proces de: A. B. C. D.

Dedublare a personalității; Învățare; Cumpărare; Niciuna din variantele de mai sus.

47. Regula conjunctivă de decizie presupune stabilirea de către consumator a unor standarde: A. B. C. D.

Minime pentru câteva atribute considerate; Minime pentru toate atributele considerate; Maxime pentru câteva atribute considerate; Maxime pentru toate atributele considerate.

48. O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării externe de informații este reprezentată de: A. B. C. D.

Memorie; Experiențele anterioare; Grupul social; Niciuna din variantele de mai sus.

49. O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării interne de informații este reprezentată de: A. B. C. D.

Memorie; Grupul de referință; Grupul social; Familie.

50. Care din următoarele surse nu reprezintă o sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării externe de informații: A. B. C. D.

Memoria; Grupul social; Grupul de referință; Clasa socială....