Monumente istorice din municipiul Călărași PDF

Preview

Summary

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI Monumente istorice din municipiul Călărași ISBN 978-973-8241-62-6 1 Monumente istorice din municipiul Călărași PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI Monumente istorice din municipiul Călărași Muzeul Municipal Călărași 2 ISBN...

Description

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI

Monumente istorice din municipiul Călărași

ISBN 978-973-8241-62-6

1

Monumente istorice din municipiul Călărași

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI

Monumente istorice din municipiul Călărași

Muzeul Municipal Călărași

2

ISBN 978-973-8241-62-6

Coordonator lucrare: Florin RĂDULESCU Foto: Florin RĂDULESCU Coperta: Florin RĂDULESCU

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (C.N.C.S.I.S) © Editura Agora Călăraşi - România Str. Bucureşti, nr. 254-256 Tel./Fax: (+40) 0242 311 295 E-mail: [email protected]

3

Monumente istorice din municipiul Călărași

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI MUZEUL MUNICIPAL CĂLĂRAȘI

Monumente istorice din municipiul Călărași

Muzeul Municipal Călărași

Mulțumiri celor care au făcut posibilă apariția acestui volum.

4

5

Monumente istorice din municipiul Călărași

O CARTE NECESARĂ, PENTRU CĂLĂRAŞI! Monumentele istorice reprezintă, pretutindeni în lume şi, din fericire, în ultima vreme şi în România, un obiectiv extrem de important. Pentru păstrarea tezaurului şi istoriei, dar şi pentru generarea unei atenţii mult mai mari pentru protecţia lor. În Călăraşi, preocuparea pentru protecţia monumentelor istorice a fost şi este una importantă. Iar cele câteva restaurări reuşite au dovedit acest lucru. La nivelul judeţului Călăraşi a fost editată, în urmă cu mai mulţi ani, o carte care cuprinde toate monumentele istorice, din judeţ. Dar şi date importante pentru cei care ajung, la un moment dat al vieţii lor, în zona de protecţie a patrimoniului. Toate precizările legislative, toate documentele necesare, pentru uşurarea activităţilor celui care trebuie să realizeze o acţiune de protecţie a unui monument istoric. Municipiul Călăraşi, din nefericire, nu a avut, niciodată, o carte reprezentativă, în acest sens! În condiţiile în care, totuşi, în municipiul reşedinţă de judeţ există o serie de obiective importante, de clădiri reprezentative, unele cu adevărat emblematice, la nivel naţional! Clădirea Prefecturii din Călăraşi ar putea rivaliza, oricând, cu orice clădire emblematică din Occident! Şi am făcut acest experiment, nu o dată, arătând fotografia ei şi întrebându-i dacă îşi imaginează din ce ţară era acea clădire? Majoritatea răspunsurilor au fost - „Din Franţa!“, dar nu au lipsit nici Germania… Italia… Austria… Spunându-le că este o clădire de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din Călăraşi, toţi au fost impresionaţi şi s-au interesat cum de a putut fi ridicată o asemenea clădire, atunci? Şi cum este ea păstrată, astăzi? Aici având, deja, o anumită problemă - clădirea fiind în restaurare şi astăzi… Şi mai sunt clădiri reprezentative, monumente istorice în municipiul Călăraşi. Asupra cărora şi-a croit interesul întemeietorul Muzeului Municipal Călăraşi, Florin Rădulescu. Cel care şi-a dovedit pasiunea pentru monumentele istorice, pentru protecţia lor,

Muzeul Municipal Călărași

6 pentru punerea lor în valoare, de multe ori, de-a lungul carierei sale. Acum, prin această carte, se realizează şi un moment important, antologic, pentru existenţa unor asemenea documente care rămân. Pe de altă parte, însă, cetăţeanului obişnuit, societăţilor comerciale, instituţiilor publice li se pune la dispoziţie acel document de care aveau nevoie prin care să fie şi informaţi (profesionist) în legătură cu tot ceea ce trebuie să ştie atunci când vine vorba despre monumentele istorice, dar şi să cunoască totul despre cum arată documentaţia oficială în cazul în care acţionează, în domeniul monumentelor istorice. Nu în ultimul rând, această carte este benefică pentru oricine vrea să cunoască mai multe despre Călăraşi. Şi care, pe această cale, poate descoperi universuri de valoare coborâte, de undeva, din negura timpurilor. Şi păstrate, în realitate, chiar acum. Şi aduse, pentru eternitate, prin tiparul cărţii, ca un act necesar fiecărui om care doreşte să ştie cât mai multe lucruri despre Călăraşi! prof. dr. Sorin Danciu

7

Monumente istorice din municipiul Călărași

LISTELE MONUMENTELOR ȘI CĂLĂRAȘIUL Municipiul Călărași este un oraș tânăr din punct de vedere urbanistic și arhitectural. Chiar dacă primul plan al orașului a fost desenat în 1851, cele mai vechi construcții care mai există azi sunt din perioada 1880-1900. Excepția este Catedrala Sfântul Nicolae (reconstruită în 1836) în jurul căreia există târgul Călărașilor. Din această cauză în primele liste ale monumentelor istorice, inclusiv în cea promovată prin HCM 1160 din 1955, nu există nici un monument situat în Municipiul Călărași, ci doar monumente din teritoriul administrativ al județului Călărași. Construcțiile existente nu aveau vechimea și importanța necesară pentru a fi menționate. Timpul a trecut, iar acum călărăşenii se pot mândri cu clădiri proiectate de Ion N. Socolescu (Palatul Comunal, acum Muzeul Municipal), Alexandru Săvulescu (Palatul Administrativ), Georges Cristinel (Hala de carne) și construite de un antreprenor italian stabilit la Călărași Giuseppe Cicconi (Palatul Administrativ, Cazarma Pompierilor, Școala de fete). În urma apariției Decretului 91 din 5 februarie 1990, pentru asigurarea evidenţei, protejării, conservării, restaurării şi punerii în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice prin care este reînființată după 22 de ani Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (CNMASI) este aprobată și transmisă autorităților județene și locale prima Listă a monumentelor istorice a județului Călărași. Lista, care cuprinde și imobile din Municipiul Călărași, a fost realizată sub coordonarea Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice. Această listă cuprindea 78 de monumente și împărțea monumentele în patru categorii, care se vor păstra și în următoarele liste: arheologie, arhitectură, for public, funerare/memoriale. Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice la Articolul 60 certifică faptul că Lista cuprinzând monumentele, ansamblurile şi siturile istorice, aprobată de Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice în anii 1991-1992, cu modificările şi completările ulterioare, este valabilă și rămâne în vigoare. Prin această lege se stabilește un termen de 3 ani pentru actualizarea Listei de către

Muzeul Municipal Călărași

8 Institutul Naţional al Patrimoniului în urma informaţiilor primite de la direcțiile județene pentru cultură. Acest termen a fost respectat în anul 2004 fiind promovat Ordinul nr. 2.314 din 8 iulie 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute care a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 16 iulie 2004. Municipiul Călărași figura cu 78 de poziții. Numărul mare de monumente din țară care trebuiau verificate fiind foarte mare și personalul implicat fiind redus ca număr, lista a avut nevoie de o corectură rapidă care s-a materializat în anul 2005 prin Ordinul nr. 2.182 din 1 iulie 2005 pentru aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 - modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute - modificări şi completări. Ordinul și Lista au fost publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 10 noiembrie 2005. A fost stabilit un termen de 5 ani pentru o nouă verificare și publicare, lucru care s-a și întâmplat prin intermediul Ordinului nr. 2.361 din 12 iulie 2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute. Ordinul și lista au fost publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 1 octombrie 2010. Datorită a două două declasări de monumente Municipiul Călărași a rămas cu 76 de poziții. În anul 2015 a fost îndeplinit un nou termen de 5 ani și astfel a apărut Ordinul nr. 2.828 din 24 decembrie 2015 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, care a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 15 februarie 2016. Urmare a strămutării bisericii de lemn cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Sălciva, Hunedoara, numărul monumentelor din Municipiul Călărași a crescut la 77. În ultimii ani au fost începute mai multe dosare de declasare nefinalizate, încă, din mai multe motive. Pentru introducerea de noi poziții în Listă nu au fost constatate intenții chiar dacă există în oraș câteva clădiri care îndeplinesc criteriile și ar întruni punctajul necesar. Problemele sunt în altă parte. Drepturile proprietarilor sunt

1. Catedrala Sfântul Nicolae. A fost reconstruită aproape în întregime în anul 1836 după ce a fost afectată puternic de cutremurul din februarie 1829. Fondurile care au făcut posibilă reconstruirea au provenit de la oamenii cu stare din localitate dar și de la sora unui general rus Prosoroswschi, mort în luptele rușilor cu turcii, de la Silistra.

CMYK

Monumente istorice din municipiul Călărași 9 în dezechilibru cu obligațiile pe care le au. În urma intrării în vigoare a noului Cod fiscal au fost abrogate articole din Legea 422/2001 prin care proprietarii de monumente istorice nu datorau impozit pe clădirea monument istoric și pe terenul ocupat de aceasta (mai puțin pe suprafețele folosite pentru activități economice). Acum, scutirea sau reducerea impozitului poate fi hotărâtă de consiliul local. Această descentralizare a deciziei poate avea un efect benefic asupra patrimoniului construit dacă autoritatea locală va gestiona corect fenomenul. Restricțiile, relativ normale pentru această categorie de imobile, se datorează unui pachet de legi care nu a fost adus la zi, dar și faptului că autoritățile locale nu au văzut în aceste imobile oportunitățile pe care le oferă. Sper ca timpul să producă efectele necesare. Am menționat mai devreme că există clădiri care ar întruni criteriile și ar putea fi declarate monumente istorice:

10

2. Unitatea militară din Măgureni. Comandamentul primei unități militare de pe teritoriul Călărașiului a fost construit în anul 1880 iar infirmeria din spatele acestuia în anul 1883.

3. Casa situată pe strada Dobrogei la nr. 10. A fost construită în anul 1881. Anul este scris pe frontispiciu. A stat ruină peste 20 de ani și a fost restaurată de curând noul proprietar redându-i eleganța, prin lucrările efectuate.

CMYK

Muzeul Municipal Călărași

Monumente istorice din municipiul Călărași

4.Căpitănia Portului Călărași. Conform Monografiei Municipiului Călărași a fost construită după planuri întocmite de Anghel Saligny. O altă informație interesantă este aceea că în această clădire a lucrat Eugeniu P.Botez cunoscut sub numele Jean Bart, autorul romanului Europolis.

5. Turnul de apă. Este format din două structuri - una metalică la interior care susține bazinul de apă și una din beton armat are o acoperă pe prima. A fost construit de firma Wolf din București la începutul secolului XX și poate fi înscris cu succes pe lista patrimoniului industrial.

CMYK

11

12

6. Casa Dragomir. Proprietarul a demonstrat că a înțeles foarte bine ce înseamnă o casă veche și cum trebuie să ai grijă de ea. A refăcut tâmplăria după modelul celei vechi, a păstrat și refăcut elementele decorative și nu în ultimul rând a îmbrăcat-o în culori curate, deschise, luminoase, prelungindu-i existența.

7. Cinematograful Victoria. Clădirea a fost construită în anii 1903-1904 ca teatru comunal. Nicolae Țiripan consemnează în Monografia Municipiului Călărași notează următoarele: ... la 24

CMYK

Muzeul Municipal Călărași

În perioada 1915-1925 frumoasa fațadă a fost afectată de un incendiu, ca apoi în 1940 unul dintre cele mai mari cutremure resimțite în România să-și pună amprenta asupra intregii clădiri. Nu este de neglijat nici vecinătatea apelor Borcei, care a contribuit și contribuie la creșterea umidității din zidărie. În interiorul acestui volum veți găsi imagini cu degradări întâlnite la clădiri vechi, fotografii ale monumentelor istorice din Municipiul Călărași. Numărul curent care însoțește fotografie fiecărui monumen reprezintă poziția ocupată de acesta în ultima Listă a monumentelor istorice publicată în anul 2016. De asemenea veți găsi un capitol cu prevedri legislative și un capitol cu formulare necesare proprietarilor de monumente istorice sau proprietarilor din zona de protecție a monumentelor istorice, precum și un dicționar de termeni. Florin Rădulescu

CMYK

Monumente istorice din municipiul Călărași 13 februarie 1905, era prezentă la Călăraşi, în noua sală a Parcului comunal, Marea Trupă Lirică Română de operă şi operetă, din Bucureşti, cu opereta în trei acte “Vânt de primăvară”. Cu ocazia spectacolului s-a produs şi debutul lui P. Ghimpeţeanu, bariton al Teatrului Naţional.

Muzeul Municipal Călărași

14

PROBLEME ÎNTÂLNITE LA CLĂDIRILE VECHI Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române apa este un lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul dintre învelișurile Pământului. Apa este și lichidul fără de care nu ar exista viață pe Pământ, dar în același timp este și inamicul principal al construcțiilor. Acțiunea apei asupra clădirilor este una dăunătoare și distructivă în timp. Căile de pătrundere directă sunt multiple - învelitori, jgheaburi, burlane, ferestre, tencuieli, defecțiuni la instalații de apă potabilă, de canalizare, de încălzire, intervenții la incendii, de evacuare a condensului de la aparatele de aer condiționat sau inexistența unei hidroizolații (atunci când au fost construite nu era necesară). Căile insesizabile direct, prin care apa ne produce probleme clădirii, sunt la fel de multe - principiul capilarității (umiditatea solului din jurul construcției - datorită presiunii pe care o exercită corpul clădirii asupra solului dar și a higroscopicității zidăriei), ne circularea aerului (tâmplărie, modernă” din pvc sau metal care închide ermetic spațiul locuit), umiditatea produsă de locuitorii casei (corpul uman, aburi din gătit și baie), umiditatea întreținută de plantele existente la interior, umiditatea datorată condensului provocat de folosirea inadecvată a unor materiale (vopseluri, termoizolări, tencuieli) și nu în ultimul rând defecțiunile instalațiilor din imediata apropiere a clădirii prin care circulă apa. Umiditatea este cea care produce cele mai multe degradări ale elementelor unei construcții. Nereparate sau nesesizate la timp cele de mai sus duc la degradări care necesită cheltuieli din ce în ce mai mari. Micile reparații de întreținere sunt la îndemâna proprietarului. Dacă analizăm pe verticală, pornind de sus în jos, problemele pe care le întâlnim la o construcție, identificăm următoarele (imaginile se găsesc în Documentarul fotografic):

Monumente istorice din municipiul Călărași 15 Acoperișul este o componentă foarte importantă a clădirii, dacă acesta are defecțiuni toată clădirea suferă. O învelitoare perforată (foto 01) permite degradarea lemnului șarpantei (foto 02) și mai departe a tot ce se află pe traseul de scurgere al apei. Acoperișurile monumentelor istorice din Călărași și ale altor clădiri vechi, datorită perioadei în care au fost construite (18801910), au o caracteristică aparte - se termină cu un șorț din tablă (foto 03), care se prinde sub învelitoarea șarpantei și trece pe sub jgheab îmbrăcând cornișa casei (foto 04). Această parte nu devine vizibilă decât prin degradările pe care le produc infiltrațiile asupra cornișei și/sau elementelor decorative aflate dedesubt (foto 05, 06). Mai târziu această problemă a fost rezolvată prin remodelarea șarpantei și extinderea ei așa cum o știm astăzi cu sageac (foto 07). Prelungirile acoperișului sunt jgheaburile și burlanele, dacă acestea au pierderi pe traseu și nu colectează și evacuează apă cât mai departe de clădire avem noi surse de infiltrare a apei în zidărie și în alte elemente ale construcției. De asemenea jgheaburile și burlanele ajung să nu funcționeze corect datorită depunerilor de natura frunzelor, prafului, mizeriei de la păsări. Dacă aveți probleme cu învelitoarea verificați și interveniți local pentru stoparea infiltrației și anunțați Direcția Județeană pentru Cultură pentru a vă consilia. Planșee/tavane/pardoseli - acestea pot fi compuse din lemn și zidărie și diferite materiale de finisare. Principalul factor de distrugere rămâne apa (foto 08) la care se poate adăuga proasta întreținere, focul, insectele și omul care distruge cel mai mult (foto 09). În imaginea 11 se poate observa cum desprinderea din foto 10 a fost ancorată de astereala planșeului. Dacă observați fisuri puternice și desprinderi de tencuială contactați Direcția Județeană pentru Cultură pentru a vă îndruma. Același lucru este recomandat dacă planșeul vă dă senzația de balans. Pereți - principalele căi prin care apa poate ajunge la pereți este execuția defectuoasă a lucrărilor de montare a

Muzeul Municipal Călărași

16 învelitorii la intersecțiile planurilor verticale cu cele orizontale (coșuri de fum, calcane), la întâlnirea a două pante (coamă sau dolie), ne protejarea căilor de evacuare a fumului sau a căilor de aerisire. Aceste infiltrații duc la apariţia igrasiei, la desprinderea stratului de finisare sau a stratului de pictură (foto 12). O proastă execuție a coșurilor de fum duce la supraîncălzirea peretelui și la afumarea acestuia (foto 13). La exterior infiltrarea apei se face direct prin fisurile existente în stratul de tencuială, frecventa expunere și neintervenirea la timp ducând la situații de genul celor din fotografia 14. Această situație poate apare și dacă la tencuială pe bază de văr cu nisip se intervine cu tencuială pe bază de ciment (foto 15). Nu încercați să folosiţi materiale despre care nu știți cum se comportă în timp, consultați funcționarul de la Direcția Județeană pentru Cultură care se ocupă de monumentele istorice. Ferestre/uși - Neîngrijirea periodică a ferestrelor din lemn poate duce la situații ca cea din fotografiile 16 și 17. Chiar și în aceste situații este de preferat să se monteze o fereastră/ ușă cu tâmplăria din lemn. Dacă fereastra/ușa din lemn pe care o avem ne nemulțumește, înainte de a lua hotărârea definitivă de schimbare trebuie să vedem dacă schimbarea este singura soluție. Dacă lemnul este este ușor afectat de intemperii dar și încărcat de straturi de vopsea, dacă acest strat este afectat de acțiunea comună a soarelui și intemperiilor, dacă are îmbinările rigide sau se pot rigidiza, dacă piesele de metal sunt fixe sau se pot fixa mai bine și dacă lemnul nu s-a curbat atât de puternic încât să semene cu doagele de butoi, atunci fereastra/ușa poate fi recuperată. Straturile de vopsea se pot îndepărta cu un decapant sau cu o suflantă cu aer cald atât de pe partea mobilă cât și de pe toc. Rigidizarea îmbinărilor se poate face cu ajutorul unor cepi noi, piese metalice sau chiar un adeziv puternic. Lemnul curățat și șlefuit se impregnează cu lacuri, sau vopseluri speciale. Acolo unde există ochiuri de sticlă lemnul se impregnează cu un

Monumente istorice din municipiul Călărași 17 strat suplimentar pentru a putea folosi un chit siliconic, cu rol de garnitură, care împiedică intrarea apei. Lipirea sticlei duce la rigidizarea întregului ansamblu. Dacă ați ajuns totuși la concluzia că fereastra/ușa trebuie schimbată - contactați Direcția Județeană pentru Cultură pentru a vă consilia în demersurile care urmează. Elemente decorative - în funcție de materialul din care sunt realizate aceste elemente întâlnim diferite tipuri de degradări. Cele mai des întâlnite sunt elementele decorative din ipsos. Fiind un material higroscopic este foarte des afectat de acțiunea apei din atmosferă. De ...