Romania ca factor stabilizitor in Europa Centrala si de Est PDF

Preview

Summary

Eseu...

Description

Romania ca factor stabilizitor in Europa Centrala si de Est

Romania, de-a lungul a celor 158 de ani de existenta, a reprezentat un actor important in cadrul continentului european. Prin pozitionare sa geografica (cental-estica) ,a reprezentat pentru o perioada buna de timp o “arena de lupta” si o zona de interes a marilor puteri vecine, cum ar fi Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Tarist (mai tarziu URSS, acum Rusia), Imperiul Otoman sau Germania Nazista. Situatia Romaniei a fost, inca de la infaptuirea Micii Uniri de la 1859 pana aproape de zilele noastre, una delicata, principalul tel fiind pastratrea status-quo-ului regional si supravietuirea statala. La acestea s-a adaugat dorinta de inglobare a tuturor romanilor intr-un singur stat national, infaptuita partial in momentul de fata. Asadar, discutia din cadrul acestei lucrari se va concentra pe o scurta analiza a modul in care statul roman s-a dezvoltat si a actionat pe plan extern, facand o paralela intre perioada interbelica si cea din prezent, pornind de la pozitionarea acesteia dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial pana la instaurarea comunismului in Europa Centrala si de Est, terminand cu situatia din prezent, ca membra EU si NATO. In cadrul evenimentelor selectate voi incerca sa subliniez, la fel cum am afirmat si in paragraful de mai sus, rolul important al Romaniei in regiunea central-estica in ceea ce priveste pastrarea stabilitatii, precum si dorinta unei relatii stranse cu valorile occidentului. Primul dintre dei doi autori alesi pentru intelegerea problemei de cercetare este Grigore Gafencu, diplomat si om politic roman. Subiectul principal al articolului “Eastern Countries and the European Order”, este Europa si modul in care acesta a evoluat, discutia centranduse in mod special asupra Romaniei1. In viziunea cestuia, inca de la infaptuirea statului roman modern, acesta a cautat sa-si traseze liniile de politica externa in conformitate cu spiritul colaborarii europene2, infaptuirea insasi a statului fiind rodul unei intelegeri internationale a marilor puteri occidentale 3. Izbucnirea Primului Razboi Mondial a reprezentat un moment de cotitura pentru tanarul stat, fiind pus in delicata pozitie de a alege una dintre cele doua tabere, Antanta sau Puterile Centrale. In aceasta situatie, Romania a ales partea in care se regaseau statele capabile se 1 Gafencu, “Eastern Countries and the European Order,” 160. 2 Ibid., 167. 3 Ibid.

restaureze echilibrul si ordinea europeana, la care se adauga princiipe europene si anume Antanta. 4 Finalul razboiului si castigurile teritoriale realizate Romania ca urmare a Tratatelor de Pace de la Versailles (1919-1920), aparitia Ligii Natiunilor si modificarea contextului international, au transformat statul roman intr-un actor regional cu o influeta considerabila. Principiile Ligii Natiunilor au repezentat o garantie a pacii si libertatii pentru puterile mici si medii ale Europei, in special pentru tarile Europei de Est, principiul securitatii colective fiind aparat din rasputeri de acestea.5 Din pacate, dupa o perioada de oarecare stabilitate, Liga Natiunilor n-a putut face fata ascensiunii extremismului si nemultumirii celor doua “imperii”, Reich-ului German si a URSSului, tarile din Centrul si Estul Europei fiind lasate singure in fata celor doua, sitemul de aliante creat cu Franta fiind dezmebrat usor.6 In aceasta situatie, Romania a fost nevoita sa aleaga tabara Axei, in special in urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940 (Diktatul de la Viena si Ultimatumul URSS)7. “Intoarcerea armelor” in 23 august 1944 a fost un gest politic si militar facut din propie initiativa, insa ca urmare a acestui eveniment s-a gasit impreuna cu celelate state din Est intr-o zona de ocupatie reseasca in care nimic din ceea ce a fost inainte de inceperea razboiului, fiind lipsita de libertatea de a-si alege propria pozitie.8 Asadar, din acest moment, Europa de Est nu mai depinde de colaborarea cu Puterile Occidenta ci de o singura putere, URSS9. Tratatul de la Paris nu a stipulat nicio garantie a suveranitatii si independentei Romaniei dupa incheierea razboiului, fiind practic lasata in voia URSS-ului.10 Proiectul Organizatiei Natiunilor Unite este prezentat ca fiind unul interesant, trezind speranta in statele est-europene, in special in urma problemelor economice aparute in acea perioada, dupa razboi.11 Ideea de unitate europeana este, de asemenea, puternic prezenta in finalul articolului, concepte precum balanta de putere sau chiar cel ce colaborare internationala fiind vazute depasite, astfel Europa trebuie sa-si caute expresia politica intr-o federatie de state,12

4 Ibid. 5 Ibid. 6 Ibid., 168. 7 Ibid. 8 Ibid., 169. 9 Ibid., 170. 10 Ibid., 174. 11 Ibid., 176. 12 Ibid., 176–77.

federatie care are ca principal scop pacea, eliminarea barierelor care divizeaza Europa si Lumea, in general. Al doilea articol este intitulat “The Romanian paradigm of regional security”, semnat de Sandor Toth. In cadrul acestui articol, este prezentata importanta strategica si geopolitica a Romaniei, ca urmare a aderarii acesteia la structurile euro-atlantice (NATO si UE). Practic, acesta este impartit in patru parti: Introducere, Mediul de securitate, Paradigma romaneasca a seciritatii regionale si Chestiunea Marii Negre. In introducere, autorul mentioneaza stransa legatura geografica a Romaniei cu Muntii Carpati, Dunarea si Marea Neagra13, la care se adauga noile amenintari si provocari de securitate aparute in ultima perioada de timp.14 De asemenea, este subliniata importanta accesului la Marea Neagra, fiind frontiera estica atat a NATO cat si a UE, cel mai apropiat teritoriu de crizele recente precum cea din Orientul Mijlociu15, la care o putem adauga una care nu se regaseste in articol, cea din Crimeea. Asadar, Romania trebuie sa joace un rol contructiv la nivel regional, fiind un punct de conexiuni intre diferite culturi, ciilizatii si mai ales al diferitor interese economice. 16 In cea de-a doua parte, care trateaza pe scurt mediul de securitate, se aduce in discutie rapida schimbare a acestuia, globalizarea fiind principalul fenomen care influenteaza securitatea, creand in acelasi timp atat oportunitati cat si mai multe riscuri sau amenintari. 17 Fiind o tara aflata pe o arie geografica care corespunde atat cu Europa Centrala, Estica si de Sud-Est, inca exista tensiuni de ordin religios, teritorial, etnic, separatiste sau dispute ce tin de granite. De asemenea, nu reprezinta numai o zona de interes militar ci si una de interes economic, daca este adusa in discutie problema rutelor energetice care traverseaza regiunea.18 Asadar, in opinia autorului, aderarea la NATO si la UE au schimbat definitiv situatia geopolitica a Romaniei, facandu-si aparitia noi riscuri si amenintari.19

13 Toth, “The Romanian Paradigm of Regional Security,” 385. 14 Ibid. 15 Ibid., 386. 16 Ibid. 17 Ibid. 18 Ibid. 19 Ibid., 387.

Paradigma romaneasca a securitatii regionale reprezinta a treia parte a articolului sunt prezentate perspectivele diplomatiei romanesti, chiar inainte de aderarea la NATO, cum ar fi mentinerea echilibrata a relatiilor bilaterale cu statele din Sud-Estul Europei, pozitia geostrategica importanta (Dunarea, accesul la Marea Neagra), contributia la securitate prin realul potential de a face mai puternic flacul sudic al NATO.20 Aceste argumente fac din Romania fac din Romania unul dintre cei mai importanti actori din regiune care pot garanta securitatea regionala, fiind in acelasi timp interesata si de democratizarea, dezvoltarea economica si integrarea europeana a statelor din proximitatea sa. 21Asadar, urmand noua paradigma de securitate, Romania va avea rolul de a armoniza statele din Sud-Estul Europei, sprijinindu-se pe trei “stalpi” si anume imbunatatirea responsabilitatii regionale pentru securitate, cooperare regionala activa si suportul NATO-UE.22 Chestiunea Marii Negre este ultimul subiect atins in cadrul articolului. Dupa prezentarea a catorva date geografice si a unei scurte istorii a perioadei de cand Romania are iesire la aceasta, este subliniata importanta accesului la gurile Dunarii si locatia acesteia intr-o zona de contact intre spatiul Euroatlantic si cel Eurasiatic.23 Ca membru NATO si EU, Romania prezinta un real interes sa aiba in vecinatatea sa tari stabile, democratice si stabile pentru a construi un climat de securitate si prosperitate in zona Marii Negre 24 In urma analizei celor doua articole, se detaseaza in mod clar dorinta Romaniei, atat in trecut cat si in prezent, de a pastra un climat favorabil pacii si stabilitatii in regiune. Conceptul de securitate colectiva este probabil cel mai important, promovat fiind atat in perioada Interbelica prin intermediul Ligii Natiunilor, Romania fiind un actor puternic implicat in mentinerea starii impuse de catre Sistemul de la Versailles, cat si in contextul actual, unde atasamentul fata de valorile NATO si UE este unul ridicat. Avand in vedere pozitia geografica si implicit cea geopolitica, securitatea regionala a reprezentat un element cheie in cadrul politicii externe romanesti, lucru datorat istoriei relatiilor bilaterale cu statele din regiune, in special dupa Primul Razboi Mondial, cand Romania s-a vazut incercuita de state care aveau revendicari teritoriale. Chiar si in prezent, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca revizionismul nu a disparut ci din 20 Ibid. 21 Ibid. 22 Ibid. 23 Ibid., 388. 24 Ibid., 389.

contra, se afla intr-o crestere din ce in ce mai periculoasa, iar acest lucru se intampla aproape sau chiar la granitele noastre. Un alt factor important in reprezinta norma internationala. Romania, fiind in cel mai bun caz considerata o putere regionala. De asemenea, trebuie subliniat atasamentul fata de valorile europene si in special fata de cele occidentale, existand tendinta, facand abstractie de la perioada comunista in care atat politica externa si cea interna au fost trasate o buna perioada de timp de catre Moscova, de o dezvoltare a relatiilor (diplmatice, economice, culturale etc.) cu state precum Franta, Anglia sau Statele Unite, neglijand pe cele cu vecinii, cum este cazul Ungariei sau al Bulgariei. In mentalul colectiv romanesc a existat intotdeauna o dorinta de a “ajunge din urma” Occidentul, inca de la infaptuirea statului national modern roman, dorinta care este prezenta si in prezent. Ideea de unitate europeana reprezinta si ea un concept cheie, fiind invocata in primul articol si subinteleasa in al doilea, prin statutul de membru UE al Romaniei si prin cresterea importantei ca actor, in special in actualul context al crizei prin care trece UE, Romania fiind unul dintre statele din partea central-estica europeana in care gradul de euroscepticism este unul dintre cele mai scazute. Asadar, in urma analizarii celor doua articole, reiese faptul ca Romania a reprezentat si inca reprezinta un actor relevant in stabilizarea si metinerea echilibrului in regiune, fiind un partener important in actuala constructie europeana si nord-atlantica prin prisma pozitionarii sale geografice in contextul international actual, avand in vedere incertitudinea viitorului Relatiilor Internationale.

Bibliografie: Gafencu, Grigore. “Eastern Countries and the European Order.” International Affairs 23, no. 2 (April 1947): 160– 77. doi:10.2307/3018885. Toth, Sandor. “The Romanian Paradigm of Regional Security.” AARMS 7, No. 2 (2008): 385–90....