Social Media în instituțiile de învățământ superior (cazul Universitatea Babeș-Bolyai și platforma Facebook) PDF

Preview

Summary

Texte și discipline în dialog Perspective comparatiste și comunicaționale Editori: Alina Țenescu Carmen Popescu Editura Universitaria Craiova, 2019   n   nă  9 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Texte şi discipline în dialog : perspective comparatist...

Description

Texte și discipline în dialog Perspective comparatiste și comunicaționale

Editori: Alina Țenescu Carmen Popescu

Editura Universitaria Craiova, 2019

  n   nă  9

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Texte şi discipline în dialog : perspective comparatiste şi comunicaţionale / ed.: Alina Ţenescu, Carmen Popescu. - Craiova : Universitaria ; Cluj-Napoca: Presa universitară clujeană, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-14-1526-7 ISBN 978-606-37-0592-2 I. Ţenescu, Alina (ed.) II. Popescu, Carmen (ed.) 82.09

Pentru conținutul articolelor, responsabilitatea revine autorilor

Cuprins Introducere Carmen Popescu, Alina Țenescu ................................................................................ 9 Partea I. Identitate şi comparatism Transformarea identității religioase în modernitate Dina Barcari ............................................................................................................. 17 Drum: cronotop și metaforă conceptuală în Baltagul și Mara Florica Bădoiu .......................................................................................................... 22 Aspecte ale imaginarului în opera Doinei Ruști Georgeta Pompilia Costianu (Chifu) .........................................................................31 Ziua mâniei de Ștefan Agopian: despre destrămarea convențiilor romanului istoric Nelia Ioana (Copilu) . ............................................................................................... 39 Scriitorul în cuplu. Soţia (im)perfectă Ana-Maria Cornilă-Norocea ................................................................................... 44 Psalmul arghezian - Rugăciunea conștiinței moderne Mioara Drăguț (Iana) ......................................................................... ...... 51 Nicodim de la Tismana și primele manifestări de literatură religioasă Agnes Terezia Erich ................................................................................................. 59 Despre Povestea unui om leneș de Ion Creangă Tatiana-Ana Fluieraru ............................................................................................. 63 Stoner: universitarul şi deziluziile sale Maria-Cristina Gelep ................................................................................................ 76 Identitate creatoare în discursul diaristic postmodern. Zen. Jurnal 2004-2010 de Mircea Cărtărescu Viorica Gligor (Cîlțaru) .......................................................................................... 83 Mircea Cărtărescu: arhetipurile sinelui Carmen Fecioru Mihai ...............................................................................90 Ipostaze ale corporalității în poezia Domnicăi Drumea și a Sinei Queyras Maria Viviana Niță (Bobic) ..................................................................................99 Inocenții de Ioana Pârvulescu, între excentrarea ființei și mitul „eternei reîntoarceri” Liliana Păunescu .................................................................................................... 105

5

Social Morality. A Psychological Perspective on Jane Austen’s Emma May H. Srayisah Alkubaisi, Abdulrazzaq Muhsin S. Alrubaiy............................... 114 La umbra cărților în floare. Azar Nafisi – o conștiință mărturisitoare Viorica Stăvaru ....................................................................................................... 122 Aspecte intertextuale și imagologice în romanul Magicianul din Lhasa de David Michie Marinică Tiberiu Șchiopu ....................................................................................... 130 „Puterea limbii” și „limbajul puterii”. Hameleonul cantemirian și Sanbalatul biblic: schiță comparativă Ștefan Şuteu ............................................................................................................ 137 Analiza discursului în Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind Niculina-Iuliana Vîrtej ............................................................................................ 143 Absurdity as a Key Message to Modern Troubles Amer Ali Dahham Wateefi ...................................................................................... 152 Dramatic Monologue in Thomas Hardy Amer Ali Dahham Wateefi, Hayder Kadhim Jerri .................................................. 159 Partea a II-a. Comunicare și practici discursive Toponime provenite din apelative ce denumesc căi de comunicație în Câmpia Blahniței Diana Loredana Arbănaşi ...................................................................................... 167 Schola Graeca e Latina din Târgovişte Maria Andreea Fanea ............................................................................................. 176 Modelarea matematică a fenomenelor prin sisteme dinamice Aurelia Florea ........................................................................................................ 179 Obiceiuri tradiţionale din Basarabia Cristina Furtună ..................................................................................................... 183 Images emblématiques et (co)-appartenance à travers les guides touristiques web Rodica-Doina Georgescu ........................................................................................ 188 Modelarea evoluției culturale și muzicologia cognitivă Ioan Ștefan Haplea ................................................................................................. 197 Receptarea energo-fito-terapeutică activă în praxisul Călușului Mihaela Marin (Călinescu) ................................................................................... 204 Produire et reproduire le discours théâtral Dana Mateescu (Mitru) ......................................................................................... 212 Les besoins communicatifs dans l’enseignement du FLE aux étudiants de la section d’éducation physique et de sport Daniela Scorțan ...................................................................................................... 218 6

A Cognitive-Semantic Approach to Gin Advertising Discourse Alina Țenescu.......................................................................................................... 223 Social Media în instituțiile de învățământ superior (cazul Universitatea Babeș-Bolyai și platforma Facebook) Ruxandra Ursache .................................................................................................. 228 Formes du préconstruit dans le discours de vulgarisation scientifique : l’allusion et le proverbe Maria-Mădălina Urzică Poiană ............................................................................. 236 Contributors / Contributeurs .......................................................................................... 245

7

Social Media în instituțiile de învățământ superior (cazul Universitatea Babeș-Bolyai și platforma Facebook) Ruxandra Ursache

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

1. Introducere Brandingul este un fenomen tot mai des întâlnit în instituțiile de învățământ superior în ultimii ani. Luând în considerare provocările pe care acesta le presupune, un aspect important de menționat este faptul că, poate, universitățile sunt instituții prea complexe pentru a încerca să se impună, în cazul lor, o idee de unitate în ceea ce privește organizația, idee față de care cadrele universitare opun, de cele mai multe ori, rezistență. Brandingul instituțional se bazează și se creează pe însăși ideea de unitate care vine, în primul rând, din interiorul organizației. Brandingul este catalogat ca fiind un concept de management care a câștigat popularitate și în învățământul superior. Au apărut termeni noi în vocabularul uzual din universități, din sfera brandingului, cum ar fi comunicarea corporativă, identitate, imagine, ceea ce au determinat universitățile să fie mai conștiente de importanța valorilor pe care le promovează. Brandingul este împrumutat din mediul business și presupune procesul de promovare al atributelor unei organizații. Astfel, organizația trebuie să fie definită foarte clar, cine este, ce promovează, care îi sunt valorile și caracteristicile. Nu este suficient ca cei din top management să cunoască aceste valori, ci fiecare angajat trebuie să se identifice cu brandul și cu valorile lui. Este important ca brandul să transmită o plusvaloare și o încărcătură emoțională puternică pentru a reuși să satisfacă nevoile consumatorilor și pentru a se putea diferenția de concurență. Studii făcute pe universități din Norvegia au demonstrat că universitățile nu sunt organizații cu o identitate unitară și că părerile sunt foarte diferite, inclusiv felul în care membrii universităților percep valorile acestora. Brandingul presupune și impune un anumit grad de control asupra membrilor organizației în crearea noțiunii de unitate, aspect în care cadrele universitare opun rezistență pentru că acestea se desprind greu de valorile și de mijloacele tradiționale de conduită și promovare. Ceea ce au evidențiat studiile este faptul că universitățile pot fi prea complexe pentru a fi posibilă crearea unei identități unitare a organizației. Din acest motiv, brandingul într-o instituție de învățământ superior ar trebui să înceteze în a impune această unitate și, în schimb, să se adapteze particularităților organizației. Brandingul într-o astfel de organizație este unul hibrid, deoarece pe de-o parte este „business”, pe de alta este „biserică”. Într-o astfel de instituție se dorește atât atragerea de studenți (consumatori), dezvoltarea economică, element specific unei afaceri, cât și educarea studenților și protejarea unor credințe și a unor valori tradiționale (Wæraas, Solbakk 2009: 449-459). Aceste particularități și o asemenea flexibilitate trebuie considerate a fi un avantaj, iar o organizație de tipul unei universități nu ar trebui îngrădită într-o definiție standard, pentru că și cerințele, în ceea ce o privește, venite din mediul înconjurător, sunt diferite și complexe. În plus, valoarea unei universități constă, mai ales, în capacitatea de a păstra valorile unice.

228

Universitățile vor fi percepute cu atât mai originale, cu cât au mai multe identități. E nevoie de a evita capcana conformității la o singură identitate impusă. Lucrarea de față își propune să scoată în evidență care sunt cele mai importante elemente în strategia de comunicare a universităților pe plaftorma Facebook, cu trimitere la cazul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca, care este una dintre cele mai prestigioase universități din România. În orice tip de promovare online sau offline, fie prin mijloace tradiționale sau adaptate vremurilor actuale, sunt importante studierea și cunoșterea publicului sau a publicurilor țintă, observarea nevoilor acestora și concentrarea pe a crea o experiență placută a utitizatorului în interacțiune cu brandul. 2. Concepte în literatură După cum amintește Wally Olins, brandingul se referea, până în anii `80, la bunurile de consum care se aflau în supermarketuri, când unicul public țintă era consumatorul. Astăzi brandingul a devenit o activitate mult mai complexă, un instrument de marketing, design, de management, comunicare și resurse umane și care face strategia organizației vizibilă pentru toate publicurile ei (Olins 2009: 20-22). Brandingul a devenit un mecanism folosit de o organizație pentru a se diferenția față de concurență. Brandingul în sine se referă la ideea de a crea o experiență plăcută în rândul consumatorului în momentul în care acesta folosește produsul / serviciul promovat. Există multiple avantaje pentru o instituție de învățământ pentru a se folosi de branding, cu atât mai mult cu cât există o piață concurențială puternică în acest domeniu. Universitățile se pot diferenția față de concurență prin facilitățile oferite studenților, prin rezultatele academice sau prin locația geografică. Studenții sunt cei care compară brandurile între ele, împreună cu toate caracteristicile acestora și le oferă un nivel al importanței, în funcție de care ei fac una sau alta dintre alegeri. Opinia părinților și a membrilor familiei este foarte importantă în luarea decizie, deci brandul trebuie să ajungă și la aceștia și să promoveze valori comune cu ei. Un alt criteriu de alegere este oportunitatea de dezvoltare profesională și experiența oferită. Studiile demonstrează că există numeroși studenți care au avut prieteni ce au studiat la aceeași universitate și au primit recomandări de la aceștia. Printre criteriile evidențiate ca fiind prioritare în luarea deciziei de a studia la o anumită universitate sunt existența specializării dorite, costurile pe care le presupune școlarizarea, faptul că au vizitat universitatea înainte și au fost plăcut impresionați, părerea celor apropiați despre respectiva universitate, mărimea și localizarea acesteia, existența unui campus atrăgător, interacțiunea plăcută cu oameni din interior, care au fost percepuți prietenoși, deschiși și disponibili (Stephenson, Heckert, Yerger 2016: 489-503). Mediul online este principala sursă de informare pentru studenți și pentru viitorii studenți și, din acest motiv, social media reprezintă o parte esențială în strategia de comunicare a unui brand (Rutter, Roper, Lettice 2016: 3097). Brandingul în univesități este foarte asemănător cu cel corporatist, deoarece avem de-a face cu mai multe publicuri țintă, pe de-o parte, și, în plus, în ambele situații este încurajată interacțiunea și activitatea permanentă în social media, nu doar promovarea specifică prin programe de marketing tradiționale. În ambele situații se dorește crearea de comunități online cu valori comune, orientate spre nevoile consumatorilor și se pune accentul pe legăturile emoționale formate între publicurile țintă și organizație. Se urmărește activarea sentimentului de apartenență la organizație prin crearea de impact în social media și încurajarea interacțiunilor. Este dovedit deja faptul că universitățile se folosesc de social media în acțiunile lor de recrutare a studenților, însă beneficiul cel mai mare este atunci când acestea folosesc social media într-un mod interactiv. Un alt aspect important în ceea ce privește comportamentul

229

universităților în mediul online este rata de răspuns la mesajele primite. Instituțiile care au o rată de răspuns ridicată la aceste mesaje au și un engagement mai mare. 1 De asemenea, univesitățile care interacționează mai mult cu urmăritorii din mediul online au performanțe mai ridicate în ceea ce privește procesul de atragere și de recrutare a noilor studenți. În cazul în care un student se adresează unei universități în mediul online și aceasta nu îi oferă niciun răspuns, este posibil ca viitorul student să ia decizia de a nu mai studia la universitatea respectivă (ibidem: 3101). Simplul fapt de a oferi un răspus poate influența percepția asupra brandului. Acesta este un element important în cazul în care un student este nehotărât în alegerea între două sau mai multe universități, iar interacțiunea din social media și răspunderea la mesaje în mediul online pot reprezenta factorii decisivi în luarea deciziei finale. Generația Millenials așteaptă interacțiune directă și rapidă, astfel universitățile sunt nevoite să renunțe la metodele tradiționale de marketing și să se adepteze tehnicilor împrumutate din mediul corporatist. Atașamentul studenților față de instituția la care studiază s-a demonstrat că este deosebit de important în motivația acestora și în rezultatele pe care le au, având în vedere că mulți dintre ei sunt plictisiți, nemotivați și neimplicați, cel puțin așa percep unele dintre cadrele didactice (Appleton, Christenson, Furlong 2008: 369-370). Chiar dacă legile modelează sistemul de învățământ, studenții sunt cei care modelează mediul academic și mediul social academic. În activitatea universităților, efortul acestora trebuie să fie direcționat atât spre atragerea noilor studenți, cât și spre menținerea celor existenți în instituție. În ceea ce privește conținutul care ar trebui inclus pe o pagină de Facebook a unei universități, cu scopul atragerii și a menținerii studenților, studiile făcute pe univesități din U.S.A demonstrează faptul că studenții doresc să afle, în principal, de pe paginile de Facebook ale universităților felul în care s-ar putea adapta mai ușor la viața de student, care sunt activitățile lor zilnice sau care ar fi viața lor socială ca student la universitatea pe care doresc să o urmeze. Luând în calcul aceste fapte, universitățile ar trebui să dezvolte o campanie de informare în mediul online care să furnizeze viitorilor studenți aceste date, dar și să balanseze cu interesele celorlalte publicuri țintă, adică părinții, alumnii, mass-media, alți urmăritori și ceilalți membri ai comunității. Generația Milenialls (cei născuți între 1980 și 1999) a crescut odată cu tehnologia și recunoaște că intră pe platformele de social media de mai multe ori pe zi, mediul online reprezentând principala lor sursă de informare. Ultima generație de Millenials este în primul an de facultate, iar universitățile sunt nevoite să își adapteze strategia de comunicare înspre aceștia, cu scopul de ai menține în sistemul de învățământ superior. Este generația care are o rată de absolvire a facultății mai mare decât generațiile anterioare. Pe aceștia, universitățile trebuie să-i fidelizeze, întrucât studenții care au o legătură mai strânsă cu instituția la care studiază se dovedește că au și rezultate mai bune. În consecință, universitățile trebuie să ia în considerare și aspectele nonacademice din viața acestor studenți și să le acorde importanța cuvenită rezolvării nevoilor lor. Comunicarea cu studenții reprezintă factorul cel mai important în retenția acestora în universitate (Peruta, Scields 2017: 131-132). Engagement-ul în social media, ca metodă de fidelizare a studenților, este definit ca orice modalitate prin care un vizitator din comunitatea online generează vreo acțiune de citire a unei postări sau de reacție față de aceasta, fie prin simplul click, sau like, comment 2 sau share3 sau orice altă formă de interacțiune din mediul online care presupune vreun angajament din partea vizitatorului online. Engagement-ul este, așadar, o formă de a demostra în mediul online loialitatea și angajamentul față de brand. Cele mai întâlnite forme de angajament pe Facebook pe care Peruta și Shields le menționează și le explică în lucrarea lor sunt:

Engagement (engl.) = interacțiuni. comment (engl.) = comentariu. 3 share (engl.) = distribuire.

1

2

230

click: acesta presupune cel mai mic efort și are scopul de a ajuta utilizatorul să citească o postare mai lungă, până la capăt sau de a-l direcționa, prin intermediul link-urilor, spre un site sau altă platformă online;  like: sunt acele tipuri de interacțiuni care generează o apreciere referitoare la postarea făcută, în partea de jos a conținutului;  share: sunt acele tipuri de interacțiuni care generează o distribuire a postării, prin apăsarea butonului „share” de sub această postare;  comentariile: acestea presupun formularea unor păreri personale din partea vizitatorului ca răspuns la citirea conținutului. Paginile de Facebook au, în mod normal, un reach organic1 de cel mult 1,5% din totalul fanilor, conform datelor din 2014, iar algoritmii Facebook sunt mereu în proces de modificare, astfel încât reach-ul organic este tot mai greu de obținut. Din dorința de a extinde publicul la care să ajungă conținutul dintr-o postarea, există pe Facebook posibilitatea de a finanța o postare și astfel se poate extinde atât reach-ul, cât și engagement-ul. În pus, în acest caz, există posibilitatea de a seta exact publicul țintă la care se dorește să se ajungă prin postarea plătită, intervalul de vârstă și numărul de zile în care să fie evidențiată postarea (ibidem: 133). În ceea ce privește tipurile de interacțiuni online, fiecare presupune un efort diferit din partea cititorului și din această cauză unele pot fi considerate mai valoroase decât altele în ceea ce privește comunitatea online. Click-urile, spre exemplu, nu prespun niciun fel de angajament din partea cititorului, iar like-urile presupun cel mai mic efort și, din această c...