Coridoarele PAN- Europene PDF

Preview

Summary

Facultatea de Relaţii Economice InternaţionaleCORIDOARELE PAN-EUROPENE-CORIDORUL V-Facultatea de Relaţii Economice InternaţionaleCoridoarele pan-europene reprezintă un sistem de drumuri din Europa centrală și de est. Au fost stabilite la Conferința a II-a pan-europeană privind transportul din Creta,...

Description

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

CORIDOARELE PAN-EUROPENE -CORIDORUL V-

1

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Coridoarele pan-europene reprezintă un sistem de drumuri din Europa centrală și de est. Au fost stabilite la Conferința a II-a pan-europeană privind transportul din Creta, în martie 1994, cu adăugiri în Conferința a III-a din Helsinki, petrecută în 1997. Astfel, independent de poziția fizico-geografică a drumurilor care fac parte din această structură, ele se mai numesc coridoare cretane sau helsinkeze. Infrastructura de transport este fundamentală pentru buna funcționare a pieței interne, pentru mobilitatea persoanelor și mărfurilor și pentru coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii Europene. Cele 27 tari membre ale Uniunii Europene cuprind 5.000.000 km de drumuri asfaltate, dintre care 65.100 km sunt autostrăzi, 212.800 km linii de cale ferată, 110.458 km electrificate și 42.709 km căi navigabile interioare. Investiția totală în infrastructura de transport în perioada 2000-2006 a fost de 859 miliarde EURO. La începutul secolului XXI, sistemele europene de transport se confruntă cu un dezechilibru modal grav,care a favorizat dezvoltarea celor mai poluante și congestionate moduri de transport. Aceasta necesită o schimbare de strategie în politica comună de transport, care pune utilizatorii în centrul sistemului, garantându-și dreptul la un transport eficient, sigur, accesibil și ecologic. Aeroporturile, porturile maritime și fluviale și terminalele majore servesc ca noduri între modurile de-a lungul acestor interconexiuni pe distanțe lungi între țările din Europa Centrală și de Est. Rețeaua de transport pan-europeană este formată din următoarele componente: 

Rețeaua de transport transeuropeană pe teritoriul Uniunii Europene (TEN);



Rețeaua TINA (Evaluarea nevoilor infrastructurii de transport), care este compusă din cele zece coridoare și componentele suplimentare ale rețelei din țările candidate la aderare;



Cele zece coridoare de transport pan-europene situate în țările candidate la aderare, în INS (noile state independente) și nu numai;



Cele patru zone pan-europene de transport (PETrA) care acoperă zonele maritime



Legăturile euro-asiatice, în special TRACECA (Coridorul de transport Europa Caucaz Asia).

2

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Europa are nevoie de o „rețea de bază” de coridoare, care să conțină volume mari și consolidate de trafic de mărfuri și pasageri cu eficiență ridicată și emisii reduse, datorită utilizării extinse a modurilor mai eficiente în combinații multimodale și aplicării la scară largă a tehnologiilor avansate și a infrastructurii de aprovizionare pentru combustibili curati. În ciuda extinderii UE, există încă divergențe majore în ceea ce privește infrastructura de transport între părțile estice și vestice ale UE, care trebuie abordate. Continentul european trebuie să fie unit și în ceea ce privește infrastructura. Sunt necesare surse de finanțare diversificate atât din surse publice cât și private. Este necesară o mai bună coordonare a fondurilor structurale și de coeziune cu obiectivele politicii în domeniul transporturilor, iar statele membre trebuie să se asigure că planificarea lor bugetară dispune de fonduri naționale suficiente, precum și capacități suficiente de planificare și implementare a proiectelor. Noile instrumente de finanțare, de exemplu inițiativa UE privind obligațiunile pentru finanțarea proiectelor, pot sprijini finanțarea parteneriatelor public-privat (PPP) la o scară mai largă.

Coridorul V 3

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Este o legătură de transport multimodal care circulă din sud-vest în Slovenia către nord-est în Ucraina. Linia principal a coridorului V leaga Venezia (Italia) si Trieste (Italia) catre Ljubljana (Slovenia) si Budapest (Ungaria) cu Lviv (Ucraina). Pe lângă această linie, există trei ramuri în porturile de pe Marea Adriatică și o ramură care conectează Coridorul V cu Coridorul IV de la Bratislava.   

Ramura A: Bratislava — Žilina — Košice — Ujhorod Ramura B: Rijeka — Zagreb — Budapesta Ramura C: Ploče — Sarajevo — Osijek — Budapesta

Coridorul Marea Baltică - Marea Adriatică este una dintre cele mai importante axe transeuropene rutiere și feroviare. El leagă Marea Baltică de Marea Adriatică, trecând prin zonele industrializate dintre sudul Poloniei (Silezia Superioară), Viena și Bratislava, prin regiunea estică a Alpilor și prin nordul Italiei. Acest coridor cuprinde proiecte feroviare importante, cum sunt tunelul de bază Semmering și linia de cale ferată Koralm din Austria, precum și secțiunile transfrontaliere dintre PL, CZ și SK. Coridorul Baltic-Adriatic este o inițiativă europeană de a crea un coridor de cale ferată de mare capacitate pe axa nord-sud a continentului european si de a crește competivitatea transportului feroviar față de cel rutier și de a realiza potențialul dezvoltării pieței transportului de pasageri în zonă. Acesta urmează să conecteze Gdansk de pe malul Mării Baltice cu Bologna și Marea Adriatică. Linia traversează Polonia, Cehia, Slovacia, Austria și Italia, legând regiuni puternic industrializate cum ar fi Varșovia și Bazinul Carbonifer al Sileziei Superioare, Viena, sud-estul Austriei și nordul Italiei. Inițiativa s-a dezvoltat de la proiectul nr. 23 al Rețelei trans-europene de transport (TEN-T) pentru o linie de cale ferată Gdansk-Viena inițiat în 2003. Transportând anual o cantitate de 24 milioane tone, Coridorul Baltic-Adriatic este considerat printre cele mai importante linii transalpine din Europa. Acesta este un eveniment important pentru Kiel ca hub logistic. Trenul este legatura ideala pentru transportul rapid de marfa intre Marea Balica si estul Marii Mediterane. Destinatiile trenului – Kiel si Trieste – sunt puncte de plecare egale pentru linii de feribot eficiente catre Scandinavia si catre Turcia. Legatura feroviara directa a fost lansata de compania de logistica EKOL. Stena Line, care transporta marfurile din si catre Sweden cu navele sale, a parteneriat proiectul inca de la inceput si a contribuit decisiv la realizarea sa. Noul tren direct va reloca traficul de pe rutier pe feroviar in cadrul unui proiect pilot pe coridorul TEN-T european dintre Marea Adriatica si Marea Baltica”, a declarat Dirk Claus, Directorul Executiv al Portului Kiel. 4

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale

TX Logistik este responsabila si administreaza intregul lant de transport al legaturii Trieste – Gothenburg pentru furnizorul de servicii de logistica turc, Ekol. Primul tren a plecat din Trieste la 25 ianuarie 2017 si a ajuns in Kiel la 26 ianuarie. Acest tren este format din 16 vagoane duble cu cutie fixa si poate transporta 32 de unitati de incarcare. Cutiile mobile si containerele sunt acceptate. Pentru inceput, legatura feroviara va fi operata o data pe saptamana in ambele directii. Timpul de calatorie pentru o distanta de 1.360 km este de 26 de ore. Marfurile sunt transportate din Kiel catre beneficiarii lor din Germania de Nord, Danemarca, Suedia si Norvegia.Dupa o etapa de proba de mai multe saptamani, trenul va opera servicii regulate imediat dupa Paste. In functie de cerere, programul poate fi ulterior extins la doua sosiri si plecari pe saptamana pentru fiecare destinatie. În 2009 declarația pentru implementarea Coridorului Baltic-Adriatic a fost semnată de 14 țări europene. Lucrările de construcție au demarat în 2008 cu prima fază a liniei austriece de cale ferată Koralm, între Graz și Klagenfurt, inclusiv tunelul Koralm de 33 km lungime, cel mai mare element de infrastructură al liniei. Inaugurarea acestei linii este preconizată pentru anul 2022. În aprilie 2012 a început construcția Tunelului de bază Semmering care ocolește pantele pasului cu același nume. Conform planului acesta urmează să fie deschis în 2024[3]. În urma rezoluției de la 19 octombrie 2011 Coridorul Baltic-Adriatic a fost conectat la proiectul TEN-T Rail Baltica de la Varșovia spre Helsinki via Kaunas, Riga și Tallinn (inclusiv un tunel propus între Helsinki și Tallinn). Ministrul italian al infrastructurii și transportului, Corrado Passera, a reconfirmat la 24 aprilie 2012 într-o discuție cu membra Parlamentului European, Debora Serrachiani, angajamentul guvernului italian de a extinde Coridorul Baltic-Adriatic până la Ancona, la 325 km sud de Veneția. Partenerii de afaceri din patru tari europene au colaborat timp de mai multe luni pentru realizarea acestui proiect.

Bibliografie: 5

Academia de Studii Economice Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale



https://clubferoviar.ro/a-fost-lansat-serviciul-de-marfa-pe-coridorul-baltic-adriatic/



https://ro.wikipedia.org/wiki/Coridorul_Baltic-Adriatic#cite_note-4



https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/MEMO_13_897



https://revistapolis.ro/falia-strategica-marea-neagra-marea-baltica/



https://ro.wikipedia.org/wiki/Coridoare_pan-europene



Informaţii curs “Transporturi”

6...