CURS 2 - Prof. Jean Andrei PDF

Preview

Summary

Prof. Jean Andrei...

Description

ISDR-Curs II FORMAREA STATULUI TRAC SI DREPTUL TRAC. Formarea statelor trace reprezinta saltul calitativ de la democratia militara la organizarea politica determinat de o serie de transformari economice si sociale pe care societatea traca le-a suferit. PE PLAN ECONOMIC. Avem in vedere progresele realizate in cadrul celei de-a doua varste a fierului care au dus la dezvoltarea, la cresterea productivitatii muncii, a productiei si a schimbului de marfuri, la intensificarea comertului si a circulatiei monetare, tracii incepand sa bata monede proprii in ateliere locale, monede care circulau in paralel cu cele grecesti. PE PLAN SOCIAL. Asistam la o adancire a stratificarii sociale, oglindita adeologic?? In diferentele dintre locuintele si mormintele celor bogati si cele ale paturii sarace a populatiei. Aceasta stratificare sociala a dus la constituirea aristocratiei gentilico-tribale, care acapareaza pamanturile obstilor, prazile de razboi, dobandind o pozitie dominanta in cadrul societatii. Pe de alta parte asistam la o slabire a legaturilor gentilice la nivelul obstilor, a.i. apartenenta individului la colectivitate nu se mai face in raport la rudenia de sange, ci in raport de teritoriul locuit. Sunt intrunite astfel cele 2 criterii de distinctie intre societatea gentilica si cea organizata politic:  

CRITERIUL STRATIFICARII SOCIALE CRITERIUL TERITORIAL

Acestia sunt factorii interni care au determinat aparitia statului trac. FACTORI EXTERNI:  

Slabirea puterii celtilor si ??? in luptele cu romanii Cresterea pericolului expansiunii romane, statul roman incepand cu sfarsitul sec 2 i.Hr declanseaza ofensiva vs spatiul trac, cucerind Regatul Pontului, apoi Grecia, Macedonia si Regatul trac al Odrizilor, ajungand la linia Dunarii. In acest context se constituie cel mai important dintre statele trace, cel condus de BUREBISTA, despre care Strabon arata ca a pus capat razboaielor interne care ii divizau si ii slabeau pe traci si i-a facut pe acestia sa asculte de poruncile sale, intemeind o mare stapanire de care se temeau toti vecinii, inclusive romanii, aflati in plina expansiune militara.

Intemeierea statului trac de catre BUREBISTA cu ajutorul marelui preot DECENEU s-a realizat printr-o serie de reforme:  

POLITICA. Unificarea pe cale pasnica sau cu forta armelor a triburilor trace. RELIGIOASA. Unificarea credintelor disparate ale triburilor trace intr-un sistem politeist unic.



ADMINISTRATIVA. Mutarea centrului de putere al statului trac din campia munteana (greu de aparat) in zona Muntiilor Orastie, prin construirea cetatii SARMIZEGETUSA, care devine capitala noului stat trac.

Marturia lui Strabon este completata de alte izvoare: o Inscripita de la mormantul lui Acornion din Dionisopolis, in care se arata ca BUREBISTA ajunsese cel mai mare dintre regii traci, stapanind toate tinuturile de dincolo si de dincoace de Dunare. Ca urmare a victoriilor militare, statul trac se intindea pe un imens areal geografic: N: Carpatii Padurosi S: Muntii Balcani E: Gurile Bugului V: Dunarea Mijlocie ORGANELE CENTRALE Puterea suprema o exercita regele, care era varful nobilimii si al ierarhiei aparatului de stat. Insa regalitatea la traci, desi ereditara, nu presupunea principiul primogeniturii. Marele Preot – juca rolul unui vicerege, a carui putere religioasa complete puterea laica a regelui. IORDANES si DIOCASIUS spuneau ca la traci marii preoti aveau o putere aproape regala. Aceasta putere se explica prin aceea ca regii traci si aristocratia statului trac acreditau ideea originii divine a legilor, iar preotii, singurii care stapaneau si erau in masura sa interpreteze vointa zeilor, aveau principalele atributiuni judecatoresti. Marele Preot era judecatorul suprem, desi acest aspect a ramas obiect de controversa in literature istoric. Curte a Regelui. – compusa din sfetnici ai acestuia, executanti ai poruncilor regale. Acest aparat de stat, la nivel central, cunostea o anumita ierarhizare, dovada ca Acornio era primul sfetnic al lui BUREBISTA, Vezinas era primul sfetnic al lui DECEBAL si totodata, era organizat dupa modelul statelor elenistice.

ORGANIZAREA LOCALA A STATULUI TRAC.

Potrivit lui SUIDAS, in Tracia, inainte de instaurarea dominatie romane erau unii mai mari peste treburile agricole, iar altii, din jurul regelui, erau impartiti la paza cetatilor. Existau 2 categorii de dregatori locali: cu atributiuni ADMINISTRATIVE ( supravegheau activitatea din agricultura si percepeau tributul pe care comunitatile locale il datorau statului) si CONDUCATORII MILITARI AI CETATILOR, dovada ca statul trac avea un vast sistem de aparare, in cadrul caruia se aflau cetatile din zona Mtilor Orastie. ESENTA SI FORMA STATULUI TRAC. Din punct de vedere al esentei lor, statele trace erau state sclavagiste incepatoare, care aveau particularitati care le apropiau de statele din Orient, bazate pe modul de productie tributal sau asiatic. Datorita perioadei istorice scurte, in care aceste state s-au constituit si au existat ( nu mai mult de un secol) Stratificarea sociala a populatiei in cadrul statului trac a fost mentionata de catre autori antici, precum: o DIOCRISOSTOMUL o DIOCASUS o IORDANES. Au transmis si denumirile claselor sociale in statul trac:  

TARABOSTES sau PILEATI- aristocratie COMATI sau CAPILATI – oamenii de rand

Toti factorii de conducere erau recrutatii din randul tarabostes. In ceea ce priveste relatiile de productie sclavagiste, ele erau sporadice, neevoluate, avand un caracter patriarhal. Spre deosebire de Grecia si Roma Antica, unde sclavagismul a atins nivelul clasic, in statele trace, baza productiei nu o reprezenta munca sclavilor, ci munca oamenilor saraci, dar liberi, constituiti in obstile satesti sau teritoriale. In al doilea rand, alaturi de proprietatea privata a tarabostilor, exista pe scara larga proprietatea comuna devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale. In al treilea rand, la fel ca in statele din orient, in statul trac, regele detinea monopolul exploatarii Muntilor Apuseni (aur). In ceea ce priveste FORMA statului trac, el era o MONARHIE, cu un pronuntat caracter militar, trasaturi specifice tuturor statelor Antichitatii. Strabon denumeste stapanirea lui BUREBISTA ca fiind IMPERIU. O inscriptie descoperita in Siria denumeste spanirea lui DECEBAL- REGAT. Insusi imparatul Domitian i-a recunoscut lui Decebal titul de rege, acordandu-i personal diadema regala, fiind rege al unui regat clientenar al Romei.

DREPTUL TRAC Concomitent cu formarea statului, s-a format si dreptul trac, constituit din normele juridice, care au luat locul vechilor obiceieuri nejuridice din perioada democratiei militare. Dreptul trac s-a constituit pe trei cai: 1. Unele dintre vechile obiceiuri nejuridice, anume cele care erau favorabile si utile clasei dominante au fost preluate si sanctionate de stat, devenind cutume juridice. 2. In conditiile economice si sociale noi, corespunzatoare organizarii de tip politic a societatii, apar noi reguli de conduita cu caracter cutumiar, corespunzatoare noilor cerinte ale vietii economice si sociale, instituite de catre stat ca obiceiuri juridice. 3. Elaborearea unui sistem de legi scrise de catre BUREBISTA, sistem care nu ne-a parvenit pe cale directa, dar pe care unii autori antici il mentioneaza. STRABON si IORDANES afirma ca legile tracilor au fost adoptate in vremea regelui Burebista, care pretindea ca iau fost inspirate de zei si care s-au transmis din generatie in generatie, pana in secolul 6 d.Hr. Prin aceste legi nu s-a facut o codificare? a obiceiurilor juridice, asa cum s-a intamplat la romani cu legea celor 12 table, ci s-au introdus norme de drept noi, intrucat istoricii mentionati arata ca aceste legi contin porunci ale regelui. In mod deliberat, regele trac BUREBISTA a pretins ca legile i-au fost inspirate de zei pentru a dubla autoritatea de stat cu autoritatea religioasa in procesul respectarii legilor. PRINCIPALELE INSTITUTII ALE DREPTULUI TRAC. 

INSTITUTIA PROPRIETATII. Tracii au conoscut doua forme de proprietate, pe cea PRIVATA, a aristocratiei si COMUNA DEVALMASA, a obstilor satesti sau teritoriale.

Proprietatea privata este atestata de CRYPTON care mentioneaza ca in statul trac existau mari proprietari de pamanturi si vite. Alte izvoare antice precizeaza ca vanzarea sclavilor pe pietele imperiului Roman era o practica frecventa la triburile trace. De aici rezulta ca obiectul proprietatii private il reprezentau pamantul, vitele si sclavii, iar titularii acestei forme de proprietate erau TARABOSTII. Proprietatea comuna devalmasa. Fizionomia acesteia pot fi deduse din odele poetului Horatiu. Potrivit acestora, pamanturile obstilor nu erau impartite, ci se aflau in proprietatea comuna devalmasa a membrilor lor impreuna cu recoltele stranse de pe aceste terenuri. In al doilea rand, cultivarea acestor terenuri se realiza in sistemul asolamentului, in sensul ca pamantul de cultura era impartit in loturi, atribuite familiilor din obste prin tragere la sorti, anual, iar in anul urmator se proceda la o redistribuire a loturilor de cultura intre membrii obstei, tot prin acest sistem.









INSTITUTIA CASATORIEI. Herodot spune ca la traci, aceasta se facea printr-un contract de cumparare a sotiei de la parintii acesteia de catre sot. Tot el spune ca femeia, in cadrul casatoriei, se afla intr-o stare de inferioritate fata de barbat. In acelasi sens, poetul Ovidiu vorbeste despre muncile grele pe care sotia se indeplinea in cadrul gospodariei. Poetul Horatiu se refera si el la familia traca si arata ca tracii erau monogami si o respectau cu strasnicie. Tot el vorbeste despre practica zestrei, pe care romanii o numeau dota??, dar precizeaza ca principala zestre a femeii trace nu consta in bunuri, ci in virtutea ei. (dreptul penal) Principalele institutii vizeaza apararea statului si a proprietatii private. Mentiuni concrete cu privire la drept penal exista numai in privinta adulterului, despre care Horatiu spunea ca este pedepsit cu MOARTEA. (dreptul procesual) Desi dpdv formal, atributiile infaptuirii justitiei au fost preluate de organelle specializate ale statului, in anumite situatii, cu precadere in cazurile de vatamare corporala, a continuat sa se aplice vechiul sistem al razbunarii private sau al razbunarii sangelui. Organizarea activitatii de judecata a fost una dintre preocuparile centrale ale statului trac. IORDANES referindu-se la COMOSICUS, unul dintre regii traci, arata ca acesta se ocupa de organizarea si judecarea proceselor, avand calitatea de judecator supreme. Pe de alta parte, stim ca acest COMOSICUS era si rege si mare preot, prin urmare exista o controversa in literature de specialitate in legatura cu raspunsul la intrebarea daca acesta era judecator supreme in calitate de rege sau de mare preot. Poetul Ovidiu atesta si el utilizarea duelului judiciar ca mijloc de transare a litigiilor. (dreptul international) Autorii antici semnaleaza rolul deosebit de important pe care preotii traci il aveau in cadrul ceremonialului care insotea incheierea tratatelor cu alte state, asemanator cu rolul pe care preotii romani il aveau in aceeasi materie.

ORGANIZAREA DE STAT A PROVINCIILOR ROMANE CONSTITUITE PE TERITORIUL CUCERIT DE LA TRACI. ( Ne referim la acele provincii care erau organizate pe teritoriul trac ce reprezinta actualul teritoriu al Romaniei. ) Teritoriile trace de la N Dunarii au fost ultimele teritorii cucerite de romani.

Desi romanii au cucerit cea mai mare parte a teritoriului locuit de traci la N de Dunare, au ramas o serie de teritorii locuite in continuare de traci liberi, si anume Crisana, Maramuresul, N si E Moldovei. Nu tot teritoriul trac de la N Dunarii cucerit de romani a fost inclus dpdv administrativ in provincia romana Dacia, a.i Muntenia, coltul S-E al Transilvaniei si S Moldovei au fost incluse dpdv administrativ in provincial romana Moesia Inferioara. In ceea ce priveste provincia Dacia, ea a suferit de-a lungul ocupatiei romane, mai multe reorganizari succesive: 



106-117 (pana la moartea lui Traian) Dacia s-a mentinut ca o provincie unitara, care cuprindea Transilvania fara coltul S-E, Banatul si Oltenia. Noul imparat, Adrian, abandoneaza S Moldovei si cea mai mare parte din campia munteana, care erau greu de aparat, si imparte teritoriul de la N Dunarii, aflat in stapanirea romana, in doua provincii: DACIA INFERIOARA, cuprinzand coltul S-E al Transilvaniei si Oltenia si DACIA SUPERIOARA, cuprinzand Banatul si restul Transilvaniei. In anul 124, imp Adrian desprinde din DS teritoriul …. formand DACIA POROLISENSIS. imp Marc Aureliu, care contopeste in 168, DS cu DI, formand DACIA APULENSIS, iar in 169, desprinde din DA, Banatul, formand DACIA MALVENSIS....