Introducere in sistemul mass media Coman PDF

Preview

Summary

2 INTRODUCERE ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA Seria Collegium. Media este coordonat\ de Mihai Coman. © 1999, 2004, 2007 by Editura POLIROM www.polirom.ro Editura POLIROM Ia[i, B-dul Carol I nr. 4, P.O. Box 266, 700506 Bucure[ti, B-dul I.C. Br\tianu nr. 6, et. 7, ap. 33; O.P. 37, P.O. Box 1-728, 030174 Descr...

Description

2

INTRODUCERE ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA

Seria Collegium. Media este coordonat\ de Mihai Coman.

© 1999, 2004, 2007 by Editura POLIROM www.polirom.ro Editura POLIROM Ia[i, B-dul Carol I nr. 4, P.O. Box 266, 700506 Bucure[ti, B-dul I.C. Br\tianu nr. 6, et. 7, ap. 33; O.P. 37, P.O. Box 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României : COMAN, MIHAI Introducere `n sistemul mass-media / Mihai Coman. – Ed. a 3-a rev. – Ia[i : Polirom, 2007 Bibliogr.

ISBN : 978-973-46-0811-9 070 659.3

Printed in ROMANIA

3

Mihai Coman

Edi]ia a III-a rev\zut\ [i ad\ugit\

POLIROM 2007

4

INTRODUCERE ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA

Mihai Coman ([email protected]) s-a n\scut la F\g\ra[ în 1953 ; este absolvent al Facult\]ii de Litere (1976) [i doctor în filologie (1985). Primul decan al Facult\]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii, primul coordonator de doctorat în [tiin]ele comunic\rii, creator al seriei „Collegium. Media” [i al colec]iei „Media. Studii [i eseuri” ale Editurii Polirom (aproape 40 de volume publicate din 1997). Este considerat fondator al înv\]\mântului de jurnalism [i comunicare în România. Pân\ în 1989, s-a dedicat cercet\rilor de antropologie cultural\ consacrate folclorului românesc. A publicat 7 volume de studii de mitologie, între care o vast\ sintez\ referitoare la mitologia animalier\ (1986, 1988, reeditat\ sub titlul Bestiarul mitologic român, în 1995). Alte studii de mitologie au ap\rut în publica]iile Ethnologie française, Études indo-européennes, Kurier. Dup\ 1989, a publicat volumul de referin]\ Introducere în sistemul mass-media (Polirom, 1999, 2004) [i a coordonat cele dou\ volume ale Manualului de jurnalism (Polirom, vol. I, 1997, 2001; vol. II, 1999, 2004), devenit cartea de c\p\tâi pentru genera]ii succesive de tineri jurnali[ti. În aceast\ perioad\ a început s\ elaboreze cadrele teoretice [i analitice ale antropologiei mass-media, prin studii publicate în revistele Réseaux, MédiasPouvoirs ori Communication sau în volume colective (Roger Tessier [ed.], La transition en Roumanie – communication et qualité de la vie, Presse de l’Université du Québec, Montréal, 1995; Bernard Miège, Gaëtan Tremblay [ed.], 2001 Bogues: globalisme et pluralisme. Tome 1. TIC et société, Les Presses de l’Université Laval, Laval, 2003; INA, Télévision, mémoire et identités nationales, L’Harmattan, Paris, 2003). În 2003, ca o sintez\ a acestor investiga]ii, a publicat la Presses Universitaires de Grenoble lucrarea Pour une anthropologie des médias. În 2005 a lansat, împreun\ cu Eric Rothenbuhler, volumul Media Anthropology la editura Sage, lucrare devenit\ surs\ autorizat\ pentru noua disciplin\, antropologia mass-media. A publicat, de asemenea, numeroase studii [tiin]ifice în reviste [i volume colective din str\in\tate consacrate transform\rilor mass-mediei din ]\rile post-comuniste, sintetizate în volumele Mass media în România post-comunist\ (Polirom, 2003) [i Media and Journalism in Romania (2006, Vistas, Berlin), acesta din urm\ scris împreun\ cu Peter Gross. Este membru în organiza]ii interna]ionale de prestigiu (AEJMC, EJTA, IAMCR, AAA, ORBICOM) [i în comitetul de redac]ie al unor reviste de specialitate (Réseaux, Communication, Journalism Studies, Hermès).

5

Cuprins Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Partea I Sistemul mass-media Comunicare, societate ºi culturã de masã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Cei trei M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Caracteristicile comunicãrii de masã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Tipologia instituþiilor de presã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Dimensiunea economicã a sistemului mass-media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Caracteristicile produselor mass-media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Investiþii, costuri ºi strategii ale profitului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Trustizarea ºi asocierea în reþele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mass-media ºi piaþa dualã a produselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Finanþarea alternativã a presei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

43 46 50 58 70

Industriile culturale în lumea modernã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 De la dimensiunea politicã la dimensiunea economicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Caracteristicile industriilor culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Cererea, producþia ºi distribuþia mãrfurilor culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Funcþii, roluri ºi efecte: noþiuni introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Funcþiile socio-culturale ale mass-mediei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Tipologii ºi terminologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Funcþia de informare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Funcþia de interpretare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Funcþia de legãturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 Funcþia de culturalizare (educare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Funcþia de divertisment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Rolul presei în societate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Libertate sau control? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Modelul autoritarist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 Modelul comunist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Modelul liberal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Modelul serviciului public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

6

INTRODUCERE ÎN SISTEMUL MASS-MEDIA

Efecte ale comunicãrii de masã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Forme de exercitare a influenþei mass-mediei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Teoriile efectelor puternice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 Teoriile efectelor limitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Teoriile efectelor slabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172 Mass-media ºi schimbarea socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 „The media is the message” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Comunicare ºi dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186 Imperialism cultural, globalism ºi „glocalism” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190 Mass-media ºi viaþa politicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199 De la spaþiul public la opinia publicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199 Presa ca a patra putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208 Un teritoriu al luptelor neîntrerupte: comunicarea politicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216 Când Puterea ascultã de Presã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Partea a II-a Profesia de jurnalist Statutul profesional al jurnalistului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 Un câmp profesional eterogen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 Obstacole în definirea profesiei de jurnalist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 Profesie, profesionalism, profesionalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242 Jurnaliºti, non-jurnaliºti ºi supra-jurnaliºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252 Zone Exotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 Organizarea activitãþii în instituþiile de presã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 Profesie ºi birocraþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 Birocraþiile nebirocratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 Diviziunea muncii în instituþiile de presã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 Reporterul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276 Editorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279 Cooperare ºi conflict . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282 Procedurile de rutinã în jurnalism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295 „Pãzitorii de porþi” ºi mecanismul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295 Criterii de identificare a „evenimentelor” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302 Criterii de selectare a informaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 Proceduri de rutinã în situaþii de non-rutinã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 Cultura profesionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Culturã profesionalã ºi culturã organizaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Jurnaliºtii ca elitã a societãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 Valori ºi roluri profesionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327 Reprezentãri profesionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 330 Fantasmele jurnalismului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345

7

Cuvânt înainte În 1999 am crezut cã terminarea acestei cãrþi va însemna, pentru mine, încheierea unei etape de viaþã. Timp de aproape 10 ani am fost devotat iniþierii ºi dezvoltãrii învãþãmântului jurnalistic modern în România. Timp de 10 ani am pus între paranteze prioritãþile mele de cercetãtor în antropologia culturalã: am lãsat deoparte mitologia folcloricã, nu am publicat nici o carte nouã ºi am trãit numai pentru învãþãmântul jurnalistic. Am avut ºansa sã mi se încredinþeze, la începutul lui 1990, misiunea de a crea prima facultate de jurnalism din România post-comunistã. Am avut ºansa sã-mi împlinesc un vis – cariera academic㠖 ºi sã rãspund unei provocãri a istoriei. Am avut, de asemenea, ºansa de a începe aceastã construcþie de la zero, clãdind o instituþie academicã în conformitate atât cu standardele ºi tipologia facultãþilor de profil din þãrile occidentale, cât ºi cu idealurile mele despre lumea universitarã. Iar apoi, ca membru al Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã încã de la crearea sa, în 1993, sã construiesc standardele de valoare pentru întregul sistem românesc de învãþãmânt universitar în domeniile jurnalismului ºi comunicãrii. De asemenea, prin cele aproape 40 de cãrþi de profil apãrute din 1997 în seria „Collegium. Media” a editurii Polirom, traduceri ºi manuale scrise de profesori ºi jurnaliºti români de prestigiu, cãrþi nãscute dintr-o competiþie fertilã a ideilor cu Silviu Lupescu, directorul editurii, am reuºit sã acoperim golul „istoric” creat de cei peste 150 de ani de dezvoltare a presei autohtone, în care nu apãruse nici un fel de lucrare de tip manual ºi nici chiar de investigaþie ºtiinþific㠖 în accepþia modernã a termenului. În momentul publicãrii volumului Introducere în sistemul mass-media (devenit, pentru generaþii successive de studenþi, „ISMM-ul”) începusem o altã aventurã intelectualã, aceea a definirii, conceptualizãrii ºi promovãrii unei noi discipline ºtiinþifice – antropologia mass-media. În aceºti ani am reuºit sã-mi asociez numele unui alt „început” ºi, prin cartea apãrutã în Franþa (Pour une anthropologie des médias, Presses Universitaires de Grenoble, 2003), prin coordonarea împreunã cu Erich Rothenbuhler a volumului Media Anthropology (Sage, 2005), prin numeroase articole ºi conferinþe, sã devin pãrtaº la eforturile de pionierat legate de construirea acestui nou câmp ºtiinþific. Credeam c㠄ISMM-ul” va rãmâne la locul lui, în forma datã de ediþia a II-a din 2004. Dar manualele, spre deosebire de cãrþile ºtiinþifice, nu pot niciodatã sã devin㠄clasice”. Mereu apar noi teorii, noi tehnologii sau noi practici profesionale. ªi, sã nu uitãm, noi studenþi, cu alt orizont de aºteptare, alte valori ºi alt limbaj. Aºa încât, din nou, am lãsat deoparte uneltele de antropolog (ºi ºantierul unui volum de iniþiere în studiul mitului ºi al ritului) pentru a aduce la zi acest manual.

8

CUVÂNT ÎNAINTE

În bibliografia de specialitate întâlnim numeroase lucrãri, semnate de cercetãtori de renume sau de cadre didactice de prestigiu, lucrãri ce au ca scop iniþierea studenþilor, a celor care practicã diverse profesii din sfera comunicãrii mediate sau a publicului larg în angrenajele sistemului mass-media. Multe dintre aceste cãrþi au dobândit o anume „celebritate”, comparabilã cu cea a marilor tratate din istoria literaturii, medicinã, drept, sociologie etc. Ele au cunoscut numeroase reeditãri – spre exemplu, la sfârºtul secolului trecut, Médias et société de F. Balle ajunsese la a noua ediþie, iar Introduction to Mass Communication de W.K. Agee, P.H. Ault, E. Emery la a unsprezecea ediþie numai în SUA (fiind tradusã în Franþa, Spania, Portugalia, India, China); în fiecare an, lista cãrþilor de iniþiere în sistemul comunicãrii de masã se îmbogãþeºte cu noi titluri, fãrã ca acest lucru sã astâmpere setea de informare a publicului. Mass-media influenþeazã funcþionarea celorlalte sisteme ale societãþii ºi este, la rândul ei, determinatã de acestea. Întâlnirea cu fenomenele economice duce nu numai la o prezenþã activã a presei în viaþa financiar-bancarã, în dezvoltarea industriei sau în promovarea produselor, ci ºi la o economie a mass-media, cu ritmuri ºi dimensiuni specifice; acelaºi lucru se petrece ºi la intersecþia mass-media cu viaþa politicã, cu procesele sociale, cu evoluþiile tehnologiilor sau cu creaþia culturalã. Din cauza acestor permanente interferenþe, lista fenomenelor care apar la interfaþa dintre diversele sisteme ale societãþii ºi sistemul mass-media ºi, totodatã, lista lucrãrilor de specialitate care ar trebui citite nu se închid niciodatã. Situaþie fascinantã, de pierdere la nesfârºit într-o bibliografie care creºte fãrã oprire, aducând mereu în prim-plan nu numai lucrãri de analizã a acestor întrepãtrunderi, ci ºi (sau mai ales) noi teorii, noi abordãri metodologice ºi, inevitabil, reorganizãri ale cunoºtinþelor deja existente. De-a lungul anilor, predând cursurile de profil, am descoperit cã educaþia filologicã ºi cunoºtinþele din domeniul antropologiei culturale nu-mi erau suficiente pentru a crea un curs serios în sfera comunicãrii de masã. Am început sã citesc, mai întâi textele de referinþã ale unor autori de manuale frecvent evocate – Balle, Cayroll, Bernard, Farrar, Agee et alii, Hiebert et alii, Dominick etc. –, apoi cãrþile unor specialiºti deja clasici în acest domeniu – Miège, Flichy, Mattelart, Lipmann, McQuail, Katz, Carey etc. –, iar apoi, pe mãsurã ce perspectivele se clarificau, alte ºi alte lucrãri, din ce în ce mai specializate. Mai târziu am început sã fiu implicat în activitatea ºi funcþionarea organizaþiilor internaþionale de profil (European Journalism Training Association, Journet, Orbicom, Theophraste, Association for Education in Journalism and Mass Communication, International Communication Association etc.); astfel, am beneficiat de lungi ºi incitante discuþii cu alþi specialiºti, am vãzut cum funcþioneazã ºcolile occidentale de jurnalism ºi cum se predau diversele materii de profil, am þinut conferinþe ºi am lucrat ca visiting professor cu studenþi din Franþa, Canada, Germania ºi SUA. Aceste experienþe mi-au îmbogãþit ºi nuanþat cunoºtinþele ºi mi-au permis sã înþeleg mai bine ce trebuie preluat, ce trebuie adaptat ºi ce trebuie creat de la început. Din aceastã cauzã, cartea de faþã s-a plãmãdit greu ºi încet: în 1995 avea forma unor note de curs (multiplicate sub egida Universitãþii Bucureºti); în anul urmãtor, ea lua conturul unei prezentãri (parþiale) a sistemului mass-media ºi era tipãritã, sub titlul Din culisele celei de-a patra puteri, la editura Carro. În anii care au urmat, am dezvoltat noi direcþii de cercetare, în special în ceea ce priveºte relaþiile dintre mass-media ºi sferele economicului, politicului ºi culturii. Totodatã,

CUVÂNT ÎNAINTE

9

am adâncit zonele deja investigate ºi am încercat sã gãsesc modalitãþi de prezentare mai directe, mai simple, mai accesibile. În sistemul complex ºi labirintic al comunicãrii de masã (care pune în miºcare capitaluri imense, echipamente tehnice sofisticate ºi resurse umane uriaºe, care are ca beneficiari ai produselor sale miliarde de oameni, care ocupã o poziþie vitalã în agrenajul politic al oricãrei societãþi), nimic nu poate fi simplu ºi de la sine înþeles. Mass-media a devenit, în lumea modernã, un fel de centru gravitaþional în raport cu care se poziþioneazã toate celelalte segmente ale societãþii – sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sistemele ºi subsistemele sociale. Cei care fac presa (proprietari, reporteri, editori, prezentatori, animatori, producãtori etc.) sunt, frecvent, persoane influente, vedete sau personalitãþi ale vieþii culturale ºi ºtiinþifice. În plus, se spune adesea cã presa este o „a patra putere”: dacã acest lucru este adevãrat, atunci nu trebuie uitat faptul cã o Putere nu este simplã în exerciþiul ei ºi nu poate fi redusã la (ori explicatã prin) banalitãþi care þin de experienþa comunã. O Putere cere o ºtiinþã a exercitãrii ºi o alta, complementarã, a analizãrii ºi interpretãrii ei. Varietatea ºi mobilitatea fenomenelor comunicãrii de masã (care, de la programul de radio de dimineaþã pânã la serialul de searã, de la ziarul ori revista preferatã pânã la CD-ul ascultat în intimitate, de la carte pânã la Internet, ne invadeazã, insidios, fiecare clipã de viaþã) impun aceste produse ºi servicii ca lucruri cotidiene, banale, parc㠄de la sine înþelese”; evidenþa lor ascunde astfel complexitatea sistemului care le stã în spate, creând impresia cã tot ceea ce se întâmplã în mass-media este simplu ºi natural, cã aceste lucruri nu cer, pentru a fi înþelese, analize amãnunþite, studii, teorii ºi concepte specifice. Din nefericire, aceasta este numai o iluzie, o pãgubitoare iluzie. Cartea aceasta, ca ºi numeroasele lucrãri similare din bibliografia strãinã încearcã sã dezvãluie modul în care funcþioneazã sistemul mass-media, atât în angrenajele sale proprii, cât ºi în interferenþele sale cu celelalte sisteme ale societãþii. Fiind o „introducere” în acest domeniu, propunându-ºi deci sã ordoneze un ansamblu variat de cunoºtinþe, sã le prezinte în mod clar, coerent, accesibil, lucrarea de faþã este marcatã, în mod inevitabil, de o intenþionalitate didacticã. În esenþa lui, orice act de împãrtãºire a unor informaþii, aparent inaccesibile, sperã sã declanºeze un proces de descoper...