Metoda Electre - metoda folosita in management PDF

Preview

Summary

Download Metoda Electre - metoda folosita in management PDF

Description

TEHNICI MANAGERIALE METODE DE FUNDAMENTARE ŞI OPTIMIZARE A DECIZIILOR ÎN CONDIŢII DE CERTITUDINE METODA ELECTRE Etape metodologice: I. Calcularea sau întocmirea tabloului utilităţilor – se foloseşte metoda utilităţii globale Presupunem următorul tablou al utilităţilor:

V1 V2 V3 V4

K1 = 0,05 C1 1 0 0,50 1

K2 = 0,35 C2 0,60 1 0,40 0

K3 = 0,15 C3 1 0,33 0,67 0

K4 = 0,25 C4 0 0,04 0,24 1

K5 = 0,20 C5 1 0 0,33 0,67

II. Calcularea indicatorilor de concordanţă notaţi C(Vg,Vh) C(Vg,Vh) = indicatorul/coeficientul de concordanţă dintre varianta V g şi varianta V h Vg, Vh = variante decizionale

Indicatorii de concordanţă arată cu cât o variantă Vg depăşeşte o variantă Vh şi se calculează după formula: C(Vg,Vh) =

⋯ ⋯

, Ugj ≥ Uhj

Kj = coeficientul de importanţă al criteriului j K1+K2+K3+⋯+Ki+⋯+Kn = suma tuturor coeficienţilor de importanţă (întotdeauna egală cu 1) Ugj = utilitatea variantei g după criteriul j Uhj = utilitatea variantei h după criteriul j

ΣKj se calculează doar dacă utilitatea variantei g după criteriul j (Ugj) este mai mare sau egală

cu utilitatea variantei h după criteriul j (Uhj).

V1 0,60 0,25 0,30

V1 V2 V3 V4 C(V1,V2) =

C(Vg,Vh) - p V2 0,40 0,65 0,50

V3 0,75 0,35 0,50

V4 0,75 0,50 0,50 -

= 0,40

C(V1,V3) = 0,05+0,35+0,15+0,20 = 0,75

1

C(V1,V4) = 0,05+0,35+0,15+0,20 = 0,75 C(V2,V1) = 0,35+0,25 = 0,60 C(V2,V3) = 0,35 C(V2,V4) = 0,35+0,15 = 0,50 C(V3,V1) = 0,25 C(V3,V2) = 0,05+0,15+0,25+0,20 = 0,65 C(V3,V4) = 0,35+0,15 = 0,50 C(V4,V1) = 0,05+0,25 = 0,30 C(V4,V2) = 0,05+0,25+0,20 = 0,50 C(V4,V3) = 0,05+0,25+0,20 = 0,50

III.

Calcularea indicatorilor de discordanţă notaţi D(Vg,Vh)

D(Vg,Vh) = indicatorul/coeficientul de discordanţă dintre varianta V g şi varianta Vh Vg, Vh = variante decizionale

Indicatorii de discordanţă arată cu cât o variantă Vg este depăşită de o variantă Vh şi se calculează după formulele: D(Vg,Vh) = {

V1 V2 V3 V4

V1 1 0,67 1

D(Vg,Vh) - q V2 0,40 0,60 1

V3 0,24 0,50 0,67

V4 1 1 0,76 -

D(V1,V2) = max│0,60 -1; 0-0,04│ = max│-0,40; -0,04│= max (0,40; 0,04) = 0,40 D(V1,V3) = max│0-0,24│= 0,24 D(V1,V4) = max│0-1│= 1 D(V2,V1) = max│0-1; 0,33-1; 0-1│= 1 D(V2,V3) = max│0-0,50; 0,33-0,67; 0,04-0,24; 0-0,33│= 0,50 D(V2,V4) = max│0-1; 0,04-1; 0-0,67│= 1 D(V3,V1) = max│0,50-1; 0,40-0,60; 0,67-1; 0,33-1│= 0,67 D(V3,V2) = max│0,40-1│= 0,60 D(V3,V4) = max│0,50-1; 0,24-1; 0,33-0,67│= 0,76 D(V4,V1) = max│0 -0,60; 0-1; 0,67-1│= 1 D(V4,V2) = max│0-1; 0-0,33│= 1 D(V4,V3) = max│0-0,40; 0-0,67│= 0,67

2

IV.

Alegerea variantei optime

O variantă este optimă dacă surclasează prima toate celelalte variante. O variantă Vg surclasează o variantă Vh dacă se îndeplinesc simultan următoarele condiţii: ( ) { ( ) p şi q sunt valori alese de decident în intervalul [0,1] (sunt egale cu 1). De regulă, se porneşte de la

{

, după care se diminuează p şi se majorează q până alegem varianta optimă.

{

=> nu avem varianta optimă

Principala limită a acestei metode este dată de gradul mare de subiectivitate în alegerea valorilor lui p şi q.

V1 * {

V4 * V1 *

{

V4 * V1 *

{

V4 *

* V2 * V3 * V2 * V3 * V2 * V3

Vopt = V3 pentru că surclasează prima toate celelalte variante

3

TEMĂ: 3/250 Managementul de vârf al unei societăţi comerciale trebuie să decidă asupra uneia din cele 4 variante de optimizare a structurii de fabricaţie, propuse de specialişti. Informaţii sintetizate sunt prezentate în tabelul alăturat. Tabelul consecinţelor decizionale Variante decizionale

V1 V2 V3 V4

Profit (mil. u.b.)

Grad de utilizare a capacităţii de producţie (%)

Productivitatea muncii (mil. u.b.)

Volumul investiţiilor (mil. u.b.)

1530 1340 1290 1425

50 52 64 61

20,6 40,8 32,0 41,2

920 900 890 860

Coeficienţii de importanţă ai criteriilor decizionale sunt: K1 = 0,10; K2 = 0,35; K3 = 0,25 şi K4 = 0,30. Pentru valorile {

care este varianta optimă?

I. Calcularea sau întocmirea tabloului utilităţilor 1. Identificarea naturii criteriilor decizionale: C1 - max; C2 – max; C3 – max; C4 – min 2. Elaborarea tabloului utilităţilor K1 = 0,10

K 2 = 0,35

C1 1 0,20 0 0,56

C2 0 0,14 1 0,78

V1 V2 V3 V4

=

U21 = U22 =

= 0,20 = 0,14

=

U23 =

=

U24 =

=

C3 0 0,98 0,55 1

= 0,33

U34 =

C4 0 0,33 0,50 1

= 0,78

= =

U33 =

K4 = 0,30

= 0,56

=

U41 = U42 =

= 0,98

K 3 = 0,25

=

II. Calcularea indicatorilor de concordanţă: C(Vg,Vh) =

= 0,55 = 0,50 ⋯ ⋯

, Ugj ≥ Uhj

C(Vg,Vh) - p V1 V2 V3 V4

V1 0,90 0,90 0,90

V2 0,10 0,65 1

V3 0,10 0,35 0,65

V4 0,10 0 0,35 4

C(V1,V2) =

= 0,10

C(V1,V3) = 0,10 C(V1,V4) = 0,10 C(V2,V1) = 0,35+0,25+0,30 = 0,90 C(V2,V3) = 0,10+0,25 = 0,35 C(V2,V4) = 0 C(V3,V1) = 0,35+0,25+0,30 = 0,90 C(V3,V2) = 0,35+0,30 = 0,65 C(V3,V4) = 0,35 C(V4,V1) = 0,35+0,25+0,30 = 0,90 C(V4,V2) = 0,10+0,35+0,25+0,30 = 1 C(V4,V3) = 0,10+0,25+0,30= 0,65

III.

Calcularea indicatorilor de discordanţă: D(Vg,Vh) = { D(Vg,Vh) - q V2 0,98 0,43 0

V1 0,80 1 0,44

V1 V2 V3 V4

V3 1 0,86 0,22

V4 1 0,67 0,56 -

D(V1,V2) = max│0-0,14; 0-0,98; 0-0,33│ = 0,98 D(V1,V3) = max│0 -1; 0-0,55; 0-0,50│= 1 D(V1,V4) = max│0-0,78; 0-1; 0-1│= 1 D(V2,V1) = max│0,20-1│= 0,80 D(V2,V3) = max│0,14-1; 0,33-0,50│= 0,86 D(V2,V4) = max│0,20-0,56; 0,14-0,78; 0,98-1; 0,33-1│= 0,67 D(V3,V1) = max│0-1│= 1 D(V3,V2) = max│0-0,20; 0,55-0,98│= 0,43 D(V3,V4) = max│0-0,56; 0,55-1; 0,50-1│= 0,56 D(V4,V1) = max│0,56 -1│= 0,44 D(V4,V2) = 0 D(V4,V3) = max│0,78-1│= 0,22

IV.

Alegerea variantei optime: { V1 *

{

V4 *

(

(

)

)

* V2 * V3

Vopt = V4 pentru că surclasează prima toate celelalte variante 5...