Metode alternative de soluționare a litigiilor în anumite situații PDF

Preview

Summary

Litigiile este un subiect foarte delicat în ziua de azi iar soluționarea litigiilor ar fi un proces foarte utilizat și in ziua de azi și care sunt metodele...

Description

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Drept Anul universitar 2017-2018 Semestrul I/II I. Informaţii generale despre curs Titlul disciplinei: Metode alternative de soluționare a litigiilor Tipul disciplinei (impusă, opţională, facultativă): facultativă II. Informaţii despre coordonatorul de disciplină Nume şi titlul ştiinţific: Judecător dr. Lorena TARLION Contact e-mail: [email protected] Program consultaţii: conform pagină web

III. Condiţionări şi cunoştinţe pre-rechizite Înscrierea la curs este con diţionată de parcurgere a cursului de drept civil, drept penal IV. Obiectivele și competențele asigurate (identice cu cele menționate în Fișa Disciplinei) 1. Obiective: 1.1. Obiectiv general Prezentarea, succintă, pentru a asigura o posibilitate de cunoaştere de către studenţi, a conceptului umbrelă de justiție restaurativă (RJ), a diferențelor față de justiția retributivă, a principiilor de funcționare a instituției. Prezentarea obiectului disciplinei, a definiţiei şi caracterelor acesteia, a evoluţiei istorice internaționale și naționale ca modalitate alternativă de soluționare a conflictelor. Prezentarea cadrului juridic național și internațional, a diferențelor de abordare între sistemele cu tradiție în domeniu și sistemul juridic român. 1.2. Obiective specifice La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:  Prezinte principalele modele conceptuale de justiție restaurativă, principalele metode de soluționare alternativă a litigiilor,  Descrie specificul conceptului de justiție restaurativă pentru sistemul național, precum și avantajele și reținerilșe în a apela la metode alternative de soluționare a conflictelor/litigiilor,  Explice necesitatea abordării multidisciplinare a soluționării alternative a conflictelor,  Aplice normele de drept substanțial și procesual și să soluționeze corect spețe.

1

2. Competențe: 2.1. Competențe profesionale C1. Capacitatea de a prezenta principalele practici, modele, programe ale justiției restaurative. C2. Capacitatea de a prezenta principalele diferențe între justiția restaurativă și justiția retributivă. C3. Capacitatea de a înțelege și identifica modalitatea optimă de soluționare a diferitelor litigii în funcție de tipul procesului, de faza procesuală în care se desfășoară C4. Capacitatea de a identifica corect problemele de drept pe care le ridică o situație de fapt supusă metodelor alternativre de soluționare, normele materiale și procedurale aplicabile în cauză. 2.2. Competențe transversale CT1. Dezvoltarea capacității de comunicare și argumentare, inclusiv în contradictoriu CT2. Identificarea de abilități proprii necesare soluționării alternative a unui conflict CT3. Identificarea nevoilor de formare pe diferite categorii de conflicte V. Structura cursului – pe unități de învățare, cu indicarea duratei de parcurgere (identice cu cele menționate în Fișa Disciplinei) Unitatea de învățare 1: Noțiuni generale asupra conceptului de Justiție restarativă. Avantajele justiției restaurative – 2 ore Unitatea de învățare 2: Programe de justiție restaurativă. Consacrarea modelului justiţiei restaurative în documentele elaborate la nivel național și internaţional – 2 ore Unitatea de învățare 3: Probațiunea – instituție socio – juridică alternativă. Asistența victimelor infracțiunilor – 2 ore Unitatea de învățare 4: Elemente de dinamică și analiză a conflictului - 2 ore Unitatea de învățare 5: Medierea. Etapele procesului de mediere – 2 ore Unitatea de învățare 6: Comunicarea. Etica în mediere. Rolul și calitățile mediatorului – 2 ore Unitatea de învățare 7: Medierea penală. Distincțiile dintre mediere și împăcarea părților. Momentul încheierii acordului de mediere – 2 ore Unitatea de învățare 8: Medierea civilă – 2 ore Unitatea de învățare 9: Negocierea. Concilierea. Tehnici și tactici – 2 ore Unitatea de învățare 10: Intituția arbitrajului – 2 ore Unitatea de învățare 11: Formele arbitrajului – 2 ore 2

Unitatea de învățare 12: Regulile de procedură arbitrală (I) – 2 ore Unitatea de învățare 13: Regulile de procedură arbitrală (II) – 2 ore Unitatea de învățare 14: Perspective asupra optimizării folosirii metodelor alternative de soluționare a litigiilor – 2 ore VI. Numărul și formatul lucrărilor de verificare pe parcurs Evaluare formativă 1 – Spețe Evaluare formativă 2 – Spețe VII. Metodele și instrumentele de evaluare - Evaluare finală – examen oral: 50% - Evaluare formativă continuă: 50% VIII. Bibliografie obligatorie și resurse suplimentare Codul penal și Codul de procedură penală Codul civil și Codul de procedură civilă Balahur, Doina: Pluralismul socio-juridic şi reglementarea probaţiunii: standarde legislative universale şi europene – Manualul Consilierului de reintegrare socială și supraveghere (https://andreivocila.wordpress.com/2010/09/20/manualul-consilierului-de-reintegrare-sociala-sisupraveghere/ accesat la data de 25 septembrie 2017) Formare de mediatori – Human Toolkit 2008. Legea nr. 192/2006, publicată în M.O. nr. 441/22 mai 2006; http://criminologie.org.ro/wp-content/uploads/2015/08/Programe-de-justitie-restaurativa-in-lumeacontemporana-Studiu.pdf (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2007-eficienta-si-echitatea-justitiei/108-07recomandarea-nr-87-18-privind-simplificarea-justiiei-penale- (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://criminologie.org.ro/wp-content/uploads/2015/08/Programe-de-justitie-restaurativa-in-lumeacontemporana-Studiu.pdf (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2007-eficienta-si-echitatea-justitiei/108-07recomandarea-nr-87-18-privind-simplificarea-justiiei-penale- (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2007-eficienta-si-echitatea-justitiei/112-11recomandarea-nr-9512-privind-administrarea-justiiei-penale- (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.cristidanilet.ro/continut/adr/coe/335-recomandarea-nr-98-1 (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.cristidanilet.ro/continut/adr/coe/336-recomandarea-nr-99-19-privind-medierea-in-materiepenal (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://www.blog.mediatoru.ro/recomandarea-nr-2001-9-privind-caile-alternative-de-solutionare-alitigiilor-dintre-autoritatile-administrative-si-persoanele-private/ (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://srsg.violenceagainstchildren.org/sites/default/files/documents/UN%20Resolutions/ECOSOC%2 0resolution%202002-12.pdf (accesat la data de 25 septembrie 2017) http://srsg.violenceagainstchildren.org/sites/default/files/documents/UN%20Resolutions/ECOSOC%2 0resolution%202002-12.pdf (accesat la data de 25 septembrie 2017) 3

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012L0029&from=RO (accesat la data de 25 septembrie 2017) https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0ahUKEwiZnYPeh8 bYAhXFXiwKHVJsBHMQFggnMAA&url=https%3A%2F%2Fwww.cmediere.ro%2Fdownload%2F 8%2Fcodul-de-etica-si-deontologie-profesionala-amediatorilor&usg=AOvVaw3mc0i6GNfitSgqPdNpUzWd (accesat la data de 25 septembrie 2017) https://www.juridice.ro/336835/impacarea-penala-si-acordul-de-mediere-penala-note-si-conditiidistinctive.html (accesat la 29 septembrie 2017) https://www.juridice.ro/246446/medierea-in-contextul-noului-cod-de-procedura-civila.html http://www.scritub.com/economie/STRATEGII-TEHNICI-SI-TACTICI-D73149.php (accesat la data de 27 septembrie 2017)

4

Unitatea de învăţare 1. Noțiuni generale asupra conceptului de Justiție restarativă. Avantajele justiției restaurative

1.1. Introducere Unitatea de învățare nr. 1 prezintă conceptul de justiție restaurativă în opoziție cu conceptul de justiție retributivă. 1.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare, studentul va fi capabil: - să definească justiția restaurativa; - să puncteze diferențele între justiția restauirativă și cea retributivă; - să identifice particularităţile materiei.

1.3. Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore. 1.4. Conținutul unității de învățare Noțiuni generale Nemulţumirile victimelor faţă de sistemul penal retributiv, neatingerea scopului pedepsei vizând reducerea riscului de recidivă, importanţa crescândă acordată victimei în procesul penal, costurile mari implicate de derularea procedurilor judiciare, supraîncărcarea instanţelor au determinat evoluţia ideilor de justiţie restaurativă (RJ). Astfel, victima a obţinut o poziţie activă în procesul de soluţionare a conflictelor deduse judecăţii, rolul infractorului fiind de asumare a responsabilităţii şi de reparare a prejudiciului cauzat. În timp ce sistemul clasic de justiţie, are la bază ideea că, orice infracţiune produce atingere statului, modelul RJ se bazează pe ideea că o infracţiune este mai întâi un conflict între persoane care cauzează neajunsuri, prejudicii victimei, comunităţii şi infractorului însuşi. Concept Conceptul de justiţie restaurativă (RJ) are o multitudine de înţelesuri, putând fi considerat chiar un concept umbrelă, care acoperă multe practici, modele, programe. De multe ori RJ este percepută ca o reîntoarcere la practici tradiţionale. Alteori este considerată a fi o instituţie nouă, o strategie viabilă care poate contribui la reforma sistemului modern de justiţie. În cadrul procesului penal retributiv, aplicarea unei pedepse, a unei sancţiuni, nu presupune şi o conştientizare din partea infractorului a răului produs prin actul ilicit, şi o asumare a responsabilităţii faptelor sale. Cel mult, acesta, pe parcursul procesului, a militat şi a făcut ce a considerat necesar pentru a primi o pedeapsă mai mică. Victima este ignorată. Având în vedere necesitatea identificării unor răspunsuri adecvate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, în unele ţări s-a urmărit găsirea unor soluţii corespunzătoare pentru diminuarea acesteia. Un posibil răspuns l-a constituit introducerea în sistemele de drept ale unor state a noţiunii de justiţie restaurativă, ca metodă alternativă de soluţionare a conflictelor.

5

Reafirmarea RJ s-a manifestat prin creşterea numărului programelor de justiţie restaurativă în mai multe ţări. Astfel, a devenit în unele legislaţii parte integrantă a acestora (spre exemplu, în România, munca neremunerată în folosul comunităţii nu este prevăzută de sine stătător, ci este reglementată ca obligaţie de supraveghere – a se vedea în acest sens dispoziţiile art. 103 alin. 3 cod penal). În alte ţări s -a afirmat ca o alternativă faţă de sistemul justiţiei penale oficiale. Primele forme ale RJ au fost întâlnite în cadrul unor comunităţi indigene amerindienii, aborigenii australieni, populaţia din Noua Zeenlandă – care îşi rezolvau diferitele conflicte apărute prin negociere şi înţelegere. Strategii tradiţionale de rezolvarea conflictelor s-au întâlnit şi în România. Sunt de amintit în acest sens „practicile de mediere” realizate prin intermediul sfatului bătrânilor. Aceste practici au dispărut însă odată cu apariţia sistemelor oficiale, statale de justiţie retributivă. Justiţia retributivă este concentrată pe principiul conform căruia cel mai important în actul de justiţie este de a stabili vinovăţia infractorului ţi de a-i aplica acestuia sancţiuni proporţionale cu gravitatea faptei comise, cu prejudiciile aduse victimei şi comunităţii. Actul ilicit este o încălcare a normei sociale şi juridice şi este îndreptat împotriva statului. RJ se bazează pe ideea tradiţională conform căreia cei ce victimizează o persoană trebuie să îşi asume responsabilitatea faptei comise, să restabilească echilibrul, să acopere pierderile sau prejudiciile aduse acelei persoane şi întregii comunităţi. Este acordată importanţă tipurilor de relaţii sociale afectate şi ce trebuie făcut pentru a repara aceste relaţii. Scopul RJ este de a vindeca traumele, rănile sufleteşti şi de a compensa, de a acoperi prejudiciile. Pedeapsa întâlnită în sistemul retributiv este tradusă prin efortul infractorului de conştientizare a afectării de către el a unor relaţii sociale, prin asumarea responsabilităţii actelor lui. Spre deosebire de justiţia retributivă, unde accentul este pus pe pedeapsa şi pe izolarea infractorului de societate prin aplicarea unei pedepse privative de libertate sau a unei măsuri educative restrictive de libertate, RJ propune identificarea metodelor prin care acesta să fie reabilitat şi reintegrat armonios în societate. Acest tip de justiţie se concentrează pe reparaţia daunelor şi a prejudiciilor aduse victimei de agresor, pentru ca acesta să îşi asume direct răspunderea pentru fapta comisa. Ea accentuează importanţa creşterii rolului victimelor si a membrilor comunităţii, făcând infractorii direct responsabili, reparând pagubele materiale şi emoţionale ale victimei şi oferind oportunităţi pentru comunicare, negociere şi soluţionarea problemei. Din cele mai sus prezentate, rezultă că RJ se axează pe responsabilitate, voluntariat, sinceritate, spirit comunitar, reparaţie, evitarea discriminărilor, remediere şi preventie timpurie. Aceste concepte, care definesc RJ, trasează, scot în evidenţă principiile de funcţionare a instituţiei, şi anume: -

infracţiunea este un conflict între persoane, în urma căruia sunt prejudiciaţi: victima, comunitatea şi chiar infractorul; practicile de justiţie restaurativă presupun existenţa unui acord liber consimţit asupra naturii prejudiciului, cuantumului acestuia, modului de remediere; sistemul justiţiei restaurative permite participarea activă a victimelor, a infractorilor şi a comunităţii, în detrimentul rolului autorităţii statale.

RJ, prin modul de aplicare, asigură atât repararea prejudiciului cauzat victimei, cât şi contactul infractorului cu comunitatea. Această legătură îi permite delincventului să vadă consecinţele faptelor lui din perspectiva celor vătămaţi. Punerea acestuia faţă în faţă cu cei 6

vătămaţi (atât direct, cât şi indirect – membrii familiei extinse, spre exemplu) reprezintă o adevărată terapie socială care trezeşte sentimentul responsabilităţii. Pe de altă parte, tocmai această confruntare victimă – infractor a dat naştere la o serie de critici, printre care punerea sub semnul întrebării a eficacităţii şi eficienţei acesteia faţă de sancţiunile retributive. De asemenea, s-a considerat că, relaţionarea victimei cu infractorul poate conduce şi la o recunoaşterea greşelii şi la o asumare a responsabilităţii doar la suprafaţă, urmărindu-se o eludare a normelor penale severe. Mai mult, infractorul, deşi şi-a manifestat acordul de a participa la un program restaurativ, în realitate urmăreşte o expunere a motivaţiilor proprii ce au condus la comiterea faptei penale. Această împrejurare poate conduce la situaţia în care victima este din nou victimizată, la apariţia victimizării secundare. Nu în ultimul rând, alte critici ţin de lipsa de echilibru între sancţiune şi gravitatea faptei, de faptul că aceste practici restaurative nu descurajează. Spre exemplu, în unele cazuri – infracţiuni grave precum violul – RJ nu poate face şi repara aproape nimic, victima confruntându-se în continuare cu emoţii negative, teamă, depresie, anxietate. Una din definiţiile RJ, care a încercat să acopere toate aceste critici, care a dobândit notorietate, este cea elaborată de Tony Marshall (1997). A fost adoptată ca definiţie de lucru pentru Rezoluţia celui de al X – lea Congres al Naţiunilor Unite cu privire la Prevenirea Infracţionalităţii şi justiţie penală (Viena, 2000) şi are următorul conţinut: „RJ reprezintă un demers de rezolvare a problemelor generate de infracţiune, prin implicarea tuturor celor afectaţi de comiterea ei şi cu participarea activă a instituţiilor abilitate de lege să se ocupe de infracţiuni”. Marshall consideră că RJ nu este o practică, ci un set de principii care ar putea orienta practica grupurilor care se ocupă de problemele infracţionalităţii. RJ are următoarele obiective principale: -

-

să răspundă oricărei nevoi – materiale, emoţionale, sociale - a victimei (directe şi indirecte, adică inclusiv a celor apropiaţi victimei,care pot fi şi ei afectaţi) urmare a comiterii infracţiunii; să aibă ca rezultat reintegrarea infractorului şi, prin aceasta, să prevină recidiva; să-i determine pe infractori să-şi asume responsabilitatea faptelor lor; reducerea costurilor implicate de sistemul judiciar tradiţional, evitarea supraîncărcării instanţelor şi asigurarea celerităţii în procese.

John Braithwaite consideră că ne aflăm în prezenţa RJ atunci când „este restituită proprietatea, reparat răul comis, refăcut sentimentul de siguranţă, demnitatea, democraţia deliberativă, când este refăcută armonia întemeiată pe sentimentul că s -a făcut dreptate şi când sunt restabilite relaţiile sociale de sprijin.” Acelaşi autor precizează că rostul RJ este de a implica victima, infractorul, persoanele de sprijin şi, mai larg, membrii comunităţii în refacerea relaţiilor sociale afectate de comiterea faptei penale. O denumeşte ceremonia reintegrării. Consideră, de asemenea, că nu se poate vorbi de RJ dacă nu se realizează reparaţia materială a prejudiciului cauzat victimei, recuperarea emoţional afectivă a victimei, precum şi a sentimentelor sale de siguranţă, demnitate şi stimă de sine. În egală măsură, reintegrarea în comunitate a persoanei care a comis o infracţiune este importantă. Sistemul retributiv asigură oare reintegrarea infractorului în societate? Daniel van Ness defineşte RJ „ca teorie a justiţiei, centrată pe repararea răului produs sau relevat de comportamentul infracţional; ea este cel mai bine realizată prin procese de cooperare şi incluziune”.

7

Pentru Howard Zehr şi Harry Mika, „justiţia restaurativă încearcă să vindece şi să îndrepte răul produs”. Infracţiunea apare ca un „prejudiciu produs persoanelor, relaţiilor personale, prejudiciu care creează obligaţii şi responsabilităţi”. Doina Balahur vede RJ ca „o instituţie socio – juridică de rezolvare alternativă a conflictelor, centrată pe refacerea relaţiilor micro – sociale afectate de conflict, prin intermediul unor practici participative, precum şi al unor principii şi valorii menite să dezvolte tolerarea în spaţiul micro – social pluralist.” Ceea ce este comun diferitelor definiţii elaborate pentru conceptul de RJ este aceea că, justiţia restaurativă se bazează pe programe care urmăresc împăcarea între victimă şi infractor şi identificarea unor soluţii adecvate, de reparare a prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii. RJ propune o schimbare de optică faţă de sistemul clasic de justiţie, pornind astfel de la premisa unei abordări participative în rezolvarea conflictelor şi a reparării răului produs. Noua filosofie penală pleacă de la premisa că toate părţile trebuie să fie implicate în răspunsul la infracţiune, respectiv victima, infractorul, precum şi comunitatea. În cadrul acestei filosofii penale, răspunderea se întemeiază pe înţelegerea de către infractor a răului produs prin fapta sa ilicită, acceptarea răspunderii şi repararea pagubei produse. Acest sistem încurajează implicarea directă a victimei şi infractorului în rezolvarea conflictului, prin dialog şi negociere, în prezenţa şi cu asistenţa unei părţi neutre. Prin urmare, una din caracteristicile conceptului de justiţie restaurativă constă tocmai în faptul că infractorul şi victima sunt încurajaţi spre o implicare directă în rezolvarea conflictului prin dialog şi negociere. Cu toate că există o serie întreagă de practici diferite, în funcţie de ţară şi de prevederi legislative avute la dispoziţie, toate programele în domeniul justiţiei restaurative se bazează pe medierea victimă - infractor. Fie că sunt numite mediere sau reconciliere, fie că sunt sau nu impuse infractorilor, fie că se încheie sau nu cu o înţelegere sau un contract între cele două părţi, acţiunile derulate în acest sens formează conţinutul noţiunii de justiţie restaurativă. O analiză sumară comparativă pune în evidenţă tocmai trăsăturile specifice fiecărui sistem de justiţie tradiţional şi restaurativ: Justiţie retributivă Victimele sunt ignorate, rolul central fiind ocupat de către infractor; de multe ori, această ignoranţă conduce la o nouă victimizare

Justiţie restaurativă Procesul de justiţie este orientat sp...