METODICA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIŢĂ PDF

Preview

Summary

METODICA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIŢĂ Conf. Univ. Dr. Constantin PETROVICI Scopul unităţii de curs: Să realizeze în practica educaţională unitatea dintre intuiţie si logică şi să exerseze strategii specifice în predarea noţiunilor pregătitoare pentru introducerea conceptelor de număr natura...

Description

METODICAăACTIVIT

ILORăMATEMATICEăÎNăGR DINI Conf. Univ. Dr. Constantin PETROVICI

Scopulăunit ii de curs: S ă realizezeă înă practicaă educa ional ă unitateaă dintreă intui ieă siă logic ă şiă s ă exersezeă strategiiă specifice în predareaăno iunilorăpreg titoareăpentru introducerea conceptelor deănum rănaturală şiădeăopera ie.ă Obiective opera ionale: - S ăoperezeăcuăstrategiiăspecificeăpred rii-înv riiăno iuniiădeănum rănaturalăsiăaăopera iiloră deăadunareăşiăsc dereăcuănumereănaturaleăînăconcentrulă0-10. - S ăproiectezeăactivit iămatematiceăînăînv mântulăpreşcolar,ădinăperspectivaăform rii unor comportamente,ăabilit i,ădeprinderi, priceperi şiăcapacit iălaăpreşcolari. - S ăproiectezeăactivit iădidacticeăcentrateăpeăjocădidacticămatematic. - S ăutilizezeăeficientămaterialeădidacticeăvariateăpentruăpredareaăno iunilorămatematice.ăă - S ăproiectezeăşiăs ăapliceăprobeădeăevaluareăpentruăactivit ileămatematice. - S ăutilizezeălimbajulămatematicăspecificăşiăs ăseăexprimeăcorect,ăcoerentăşiălogic,ăoralăşiăînă scris. Evaluare: - Realizarea pe parcursul semestrului a unuiăportofoliuăcareăs ăcon in ăcelăpu in:ăăcurriculumulă pentruăînv mântulăpreşcolar;ăplanific riăanualeăaleăactivit ilorălaămatematic ăpentruătoateă grupele;ă câteă ună proiectă didactică deă activitateă subă form ă deă jocă didactică matematică şiă câteă unulădeăactivitateăsubăform ădeăexerci iiăcuămaterialăindividualăpentruăfiecareăgrup ;ăcâteăoă prob ă deă evaluareă pentruă fiecareă grup ă – condi ieă pentruă aă participaă laă celelalteă formeă deă evaluare. Portofoliul va fi prezentat la o dat ăstabilit ăînăcadrulătutorialelor. - Rezolvarea a patru temeăpropuseăînăcadrulăsuportuluiădeăcursă– 50%ădinănotaăfinal .ăTemeleă vor fi predate la o dat ăstabilit ăînăcadrulătutorialelor.ăOb inerea unei note de trecere (min. 5) la cele patru teme condi ioneaz ăparticipareaălaăexamenulăscris. - Examenăscrisălaăsfârşitul semestrului – 50%ădinănotaăfinal .ă

STRUCTURAăTEMATIC ăAăCURSULUI: 1.ăBazeleăpsihopedagogiceăaleăpred rii-înv riiămatematiciiăînăînv mântulăpreşcolar 1.1 Formarea reprezent rilorăşiăaăno iunilorămatematiceălaăpreşcolari 1.2ăImportan aăînsuşiriiăcunoştin elorămatematiceăînădezvoltareaăcopiilorădeăvârst preşcolar 2.ăCurriculumăna ionalălaădisciplinaămatematic ăpentruăînv 2.1ăSpecificulăno iuniiădeăcurriculumăînăînv mântulăpreşcolar 2.2ăStructuraăcurriculumuluiăpentruăînv mântulăpreşcolar 2.3ăProiectareaăactivit ilorămatematice

mântulăpreşcolar

3.ăTipuriăşiăformeădeăorganizareăaăactivit ilorămatematice 3.1ăActivit ileăcomuneăcuăcon inutămatematic 3.2 Alte tipuri deăactivit i 3.3 Tratareaădiferen iat ăaăcopiilorăînăactivit ileămatematice 4.ăMetodeăşiăprocedeeăfolositeăîn cadrulăactivit ilorămatematice 5.ăMaterialeăşiămijloaceădidacticeăspecificeăactivit ilorămatematice 5.1. Mijloacele didactice 5.2 Materiale didacticeăutilizateălaămatematic 6. Jocul didactic matematic 6.1ăClasific riăşiăfunc iiăaleăjoculuiădidacticămatematic 6.2 Structura jocului didactic 6.3ăOrganizareaăşiădesf şurareaăjoculuiădidacticămatematic 6.4 Jocul logico-matematic 7.ăEvaluareaăînăînv

mântulăpreşcolar

8.ăBazeleăpsihopedagogiceăşiămetodologiceăaleăform riiăno iuniiădeănum rănatural 8.1ăConservareaănumeric ăsiăformareaăno iuniiădeănum rălaăpreşcolari 8.2ăOrganizareaăactivit iiădidacticeăînăperioadaăprenumeric 8.3ăMetodologiaăform riiăno iuniiădeănum rănatural 9.ăMetodologiaăpred rii-înv riiăopera iilorăcuănumereănaturale 9.1ăFormareaăreprezent rilorădespreăopera iiăşiăîn elegereaăsensuluiăopera iilor 9.2ăActivit ileădeărezolvareădeăprobleme Bibliografie

1. Bazele psihopedagogiceăaleăpred rii-înv

riiămatematiciiăînăînv

mântulăpreşcolar

1.1ăFormareaăreprezent rilorăşiăaăno iunilorămatematice laăpreşcolari Peă parcursulă celoră patruă aniă deă gr dini ,ă dateleă senzorialeă seă îmbog escă foarteă mult,ă datorit ă l rgiriiă sfereiă deă contactă aă copiiloră cuă noiă şiă variateă obiecteă şiă aspecteă aleă mediuluiă ambiantăşiăcaăurmareăaăactivit iiădinăceăinăceămaiădiferen iateăaăanalizatorilor.ăDeăpild ,ădac ă laă3ăaniăcopiiiăpercepăglobalăobiectele,ăînăspecialăformaălor,ăpeăm suraăceăcresc,ăpercep despre aceleaşiăobiecteăatributeleăsemnificative,ăpeăcare,ălaăînceput,ăleătreceauăcuăvederea.ăAstfel,ălaă început,ă toateăcategoriileădeădimensiuniă suntăperceputeăsubădenumireaă general ădeă mare sau mic.ă Treptat,ă caă urmareă aă exerci iuluiă sistematică cuă obiectele,ă înă toateă categoriileă deă jocuriă practicateă înă gr dini ,ă datorit ă perfec ion riiă analizatorilor,ă caă şiă aă dezvolt riiă gândiriiă şiă limbajului,ăpercep iileăseădiferențiaz . Seăl rgeşteăgamaăculorilorăpeăcareăleăpercepăcopiii,ăcaăşiă pozi iileăspa ialeăpeăcareăleăauădiferiteleăobiecte.ăCopiiiăleărecunoscăuşorăşiădenumescăpozi iaă lorăînăspa iuăcuăcuvinteleăcorespunz toare. Evolu iaăform riiăreprezent rilorămatematiceănuăr mâneănumaiălaănivelulăînregistr riiăunoră date,ălaămemorareaăşiădenumireaălor.ăPeăbaza datelorăsenzoriale,ăîncepeăs ăac ionezeăgândirea.ă Furnizateăînămodăsistematicăşiăgradat,ăacesteaăconstituieăunăpermanentăprilejăpentruăactivizareaă gândirii.ăConducându-seăînăactivitateaălorădup ăunăanumităcriteriu,ăcopiiiăpotăalc tuiămul imiă de obiecte, pot sorta dintr-oămul imeădat ămaiămulteăgrupe. Exemplu: dină mul imeaă deă juc riiă seă potă realizaă maiă multeă grupeă clasificândă juc riileă dup ăformă (grupeădeăp puşi,ăgrupeădeăiepuraşi,ăgrupeădeăc rucioare);ăaceleaşiăjuc riiăseăpotă sortaă dup ă culoare (grupa de juc rii roşii,ă etc.);ă dup mărime (mari, mici, mijlocii). De observatăc ăacelaşiăobiectăpoateăintraăînăalc tuireaăunorăgrupeădiferite. Acesteă ac iuniă trebuieă f cute cuă mult ă r bdare,ă înă modă treptat,ă folosindă pasă cuă pasă progreseleă înregistrateă înă dezvoltareaă judec iiă copiilor,ă precumă şiă înă îmbun t ireaă vocabularuluiăcuăexpresiiăcareăs ăredeaăcâtămaiăadecvatărela iileădintreămul imileădeăobiecte. Proceseleăgândiriiă(analiza,ăsinteza,ăcompara ia),ăcaăşiăînsuşirileăeiă(rapiditate,ăflexibilitate,ă independen ) se exerseaz intensăşiăsistematic,ăcaăurmareăaăactivit iiăpermanenteăşiăvariate,ă desf şurat ăcuăcopiiiăînăscopulăalc tuiriiămul imilorădup ăanumiteăcriterii.ăAcestaăesteăunăprimă pas pe care-lă faceă copilulă înă în elegereaă rela iiloră dintreă obiecteleă lumiiă înconjur toareă şiă numaiădup ăaceastaăpoateăîn elegeăunăaltătipădeărela ii,ămaiăabstracteă- rela iiăcantitative.ăCopiiiă potă comparaă mul imile,ă întâiă prină apreciereă global ,ă apoi,ă maiă precis,ă prină punereă înă coresponden ă aă elementeloră uneiă mul imiă cuă elementeleă alteiă mul imi.ă Totă peă bazaă dateloră acumulateă peă caleă senzorial ,ă copiiiă potă s ă compareă mul imileă dateă pentruă aă verificaă echipoten a sau neechipoten aălor.ăTotăcaăurmareăaăactivit iiăgândirii,ăaăproceselorădeăanaliz ă şiăcompara ie,ăcopiiiăpotăordonaămul imile. Înăurmaăactivit iiămatematiceăsistematice,ătreptatăcomplicateăşiăpermanentăconştientizateă deă copii,ă seă ajungeă spreă sfârşitulă perioadeiă preşcolareă laă momentulă înă careă gândireaă loră înregistreaz ă noiă salturiă calitative.ă Peă bazaă acestora,ă maiă precisă aă proceseloră deă analiz ,ă compara ieăşiăgeneralizare,ăcopiiiăpotăs ăintuiasc num rul,ăcareăesteăoăno iuneăabstract . Copiii mici,ăpuşiăs ănumereăcâtevaăjuc rii,ăcareăsuntăîntreba iăcâteăjuc riiăsunt,ădup ăceăauă terminatădeănum rat,ănuăpotăr spunde,ăciăreiauănum ratulădeălaăînceput,ăaceastaăpentruăc ăeiănuă în elegăsemnifica iaăno iuniiădeănum răşiănuăpotăefectuaăînc ăgeneralizarea. Deă aceea,ă respectândă etapeleă deă dezvoltareă psihic ă aă copiiloră trebuieă s -iă solicit mă înă permanen ă laă oă activitateă conştient ,ă careă s ă duc ,ă maiă târziu,ă laă maturizareaă proceseloră deă cunoaştere,ă laă formareaă unoră reprezent riă despreă mul imiă şiă echipoten aă lor,ă despreă modalit ileăînăcareăseăpoateăoperaăcuăele. Înă procesulă form riiă reprezent riloră matematice,ă copiiiă r spundă prompt,ă maiă întâi,ă prină ac iune,ăreuşindăămaiăgreuăs ăexpliceăopera iileăpeăcareăle-au efectuat sau rezultatele pe care le-

auăob inut,ădinăcauzaăr mâneriiăînăurm ăaăplanuluiăverbal.ăDeăaici,ănecesitateaăcaăeducatoareleă s ăinsisteăpentruăînsuşireaăşiăutilizareaădeăc treăfiecareăcopilăaălimbajuluiămatematicăadecvatăşiă aăexprim riiăcorecteăşiălogice. Pornindă deă laă observareaă atent ă aă copiiloră subă aspectulă exprim riiă cunoştin eloră matematiceă înă timpulă rezolv riiă sonore aă problemeloră înă joc,ă neă putemă daă seamaă undeă întâmpin ăaceştiaăgreut i,ăcareăsuntăexpresiileăpeăcareănuăşiăle-auăînsuşităşiăpeăcareătrebuieăs ă leăfix m,ăceăconfuziiăfacăşiăpeăcareătrebuieăs ăleăînl tur mădinăgândireaăşiăvorbireaăcopiilor.ă Concep iaă socio-constructivist ă aă înv riiă seă bazeaz ă peă rolulă activ al copilului,ă careă îşiă construieşteă cunoştin eleă plecândă deă laă reprezent rile,ă concep iileă şiă cunoştin eleă saleă anterioare. Chestiunea care intervine atunci pentru educatoare esteă deă aă ştiă cumă s ă aduc ă copilul s ătreac ădeălaăconcep ieăini ial ălaăoăconcep ieănou ăceăvizeaz ăoăno iuneădat . Obiectiveleă matematiceă surprindă succesiuneaă trepteloră deă înv areă înă domeniulă cognitiv,ă iarăorganizareaăînv riiămatematiciiătrebuieăs ăseărealizezeă inândăcontădeăimplica iileăpeăcareă Piaget le atribuie dezvoltării stadiale: •ă ordinea achiziţiilor matematice să fie constantă – achizi iaă conceptuluiă deă num ră esteă ulterioar ă achizi ieiă no iuniiă deă mul ime,ă iară înă succesiuneaă temeloră ceă preg tescă num rulă exist ă oă ordineă logic ă (grupare,ă clasificare,ă ordonare,ă seriere,ă punereă înă perechi,ă conservare,ă num r); •ă fiecare stadiu se caracterizează printr-o structură – cunoaştereaă condi iiloră specificeă fiec ruiănivelăintermediarăceăinfluen eaz ădezvoltareaăjoac ăunărolăimportantă înă metodologiaă obiectului; •ă caracterul integrator al structurilor – structurile specifice unui substadiu devin parte integrant ă înă structurileă vârsteiă urm toareă şiă determin ă implica iiă matematiceă înă achizi iaă conceptului.ă Achizi iileă matematiceă dintr-ună anumită stadiuă suntă preluateă şiă valorificateă înă condi iiă noiă laă nivelulă urm tor;ă deă exemplu,ă achizi iaă conceptuluiă deă conservareă aă maseiă trebuieăvalorificat ălaăconservareaănumeric ăpentruăaăfiăîn eleas ădescompunereaănum rului. Z.ă P.ă Diènesă valorific ă implica iileă matematiceă aleă teorieiă luiă Piagetă înă elaborarea unui sistemădeăînv areăaăconceptelorămatematiceăcuăaccentăpeăînv areaăprinăac iuneăşiăexperien ă proprieăaăcopiluluiăşiăfolosireaămaterialelorăstructurateă(pieseălogice,ăriglete).ăÎnăacestăsistem,ă structurileămatematiceăsuntădobânditeăsubăformaăac iunii, imaginii sau simbolului, materialele structurateă constituindă mijloaceă deă construc ieă prină ac iuneă aă structurilor.ă Valoareaă materialuluiă structurată creşteăînă m suraăînă careăelă reuşeşteăs ăeviden iezeăatributeleăesen ialeă aleăno iuniiăiarăjoculăcap t oăpozi ieăprivilegiat ,ăînăsensulăc ,ăprinăjocăşiăîndeosebiăprinăjoculă logic,ăseăînlesneşteădobândireaăno iuniiădeămul ime,ă aăno iuniiădeă rela ieă şiă aăelementelorădeă logic . Z.ăP.ăDiènesăidentific ătreiăstadiiăînăformareaăconceptelorămatematiceălaăvârstaăpreşcolar ,ă c roraăleăsuntăspecificeădiferiteătipuriădeăjocuri: Stadiul preliminar – înă careă copilulă manipuleaz ă şiă cunoaşteă obiecte,ă culori,ă forme,ă înă cadrulăunorăjocuriăorganizateăf r ăunăscopăaparent. Stadiul jocului dirijat – jocuri structurate organizateăînăscopulăeviden ieriiăconstantelorăşiă variabilelorămul imii. Stadiul de fixare şi aplicare a conceptelor – care asigur ă asimilareaă şiă explicitareaă conceptelorămatematiceăînăaşa-numitele jocuri practice şiăanalitice. Z.ă P.ă Diènesă formuleaz ă patruă principiiă deă baz ă deă careă trebuieă s ă seă in ă contă înă concepereaăoric ruiămodelădeăinstruireăcentratăpeăformareaăunuiăconceptămatematic: Principiul constructivităţii orienteaz ăînv areaăconceptelorăîntr-oăsuccesiuneălogic ,ădeălaă nestructurat la structurat. Astfel,ăesteăindicatăs ăseătreac ădeălaăjoculămanipulativă(nestructurat)ă laăjoculădeăconstruc iiă(structurat),ăînăscopulăclarific riiăno iunilor. Principiul dinamic esteă reflectată înă drumulă parcursă deă copilă înă instruireă prină activit iă ludice.ă Astfel,ă înv areaă progreseaz ă deă laă ună stadiuă nestructurat, de joc, la un stadiu mai

structurat, de construcţie,ă înă careă seă asigur ă în elegereaă unuiă faptă matematică şiă careă apoiă seă integreaz ăîntr-oăstructur ămatematic . Principiul variabilităţii matematice asigur ăformareaăgândiriiămatematiceăcare areălaăbaz ă proceseleă deă abstractizareă şiă generalizare.ă Seă impune,ă deci,ă caă familiarizareaă cuă no iunileă matematiceăs ăseăfac ăînăsitua iiămatematiceăvariate, prinăexperien e. Principiul variabilităţii perceptuale exprim ăfaptulăc ăformareaăuneiăstructuriămatematice seărealizeaz ăsubăformeăperceptualeăvariate.ăRespectareaăacestuiăprincipiuăconduceălaăăapari iaă opera ieiădeăabstractizare,ăceăvaăsprijiniăformareaăgândiriiămatematice. Integrareaă înă practicaă educa ional ă aă acestoră principiiă conduceă laă dobândireaă unoră reprezent riă matematice.ă Concepteleă suntă prezenteă subă formaă concretiz riloră peă materialeă structurateăînăscopulătransferuluiăaceleiaşiăstructuriămatematiceăprinăac iuneădirijat ,ăimagine,ă simbol verbal sau nonverbal. Aceastaă seă justific ă prină faptulă c ă diverseleă însuşiriă aleă obiectuluiă nuă apară înă aceleaşiă condi iiă înă percep ieă şiă înă reprezentare.ă Astfel,ă cercet rileă auă dovedită c ă înă reprezent rileă preşcolarilor,ă auă prioritateă însuşirileă func ionale,ă componenteă prină careă seă ac ioneaz ,ă chiară dac ăacesteaănuăsuntădominante.ăReprezentareaăseăformeaz ădeciăcaăoăconstruc ieăceăapareăînă condi iiăspeciale.ăJeanăPiagetăconsider ăc ăreprezentareaărezult ădinăimita iaăconduiteiăumane,ă exerci iileădeăimitareăorganizateăvorăsprijiniăreproducerea prin imagine a obiectului, dac ăsuntă integrateă într-ună contextă opera ională perceptiv,ă reprezentativă pentruă copil.ă Astfel,ă func iaă deă simbolizareăpeăcareăoăîndeplineşteăreprezentareaăesteădeterminat ădeăcontextulăactivit ii. Perioadaă preşcolar ă esteă caracterizat ă printr-oă înv areă care faceă apelă laă experien aă copilului,ă iară literaturaă deă specialitateă demonstreaz ă c ă accelerareaă dezvolt riiă psihiceă aă preşcolaruluiăseăpoateăob ineăprinăintroducereaădeăorient riăintuitiveăşiăverbaleăadecvate. Orientareaă verbal ă înă perioadaă preşcolar ă esteă superioar ă celeiă intuitive,ă dară cuvântulă devineă eficientă numaiă asociată cuă intuitivulă (reprezent rile).ă Înă formareaă gândirii,ă orientareaă verbal ă areă ună rolă activizator,ă iară înă activit ileă matematiceă esteă util ă valorificarea posibilit ilorăsaleăfunc ionale;ăcuvinteleăpotăîndepliniăfunc iiădeăplanificareăînăac iuneănumaiă dac ăsemnifica iaălorăreflect ăoăanumit ăexperien ălegat ădeăobiecteleăcuăcareăac ioneaz . Astfel,ă cercet rileă efectuateă deă psihologiă relev faptul c ă preşcolarii în elegă raporturileă spa ialeăindicateăprinăcuvinteleăsub şiădeasupra şiăac ioneaz ăcorectănumaiădac ăacesteăcuvinteă seă refer ă laă raporturiă obişnuite,ă normale,ă dintreă lucruriă şiă ac iuniă cunoscute:ă sarcinaă „puneă acoperişulădeasupra casei”ăareăsensăpentruăcopil.ăÎnăcazăcontrar,ădac ăsarcinaăcereăs ă„aşezeă acoperişulă sub cas ”,ă copiiiă greşesc,ă suntă dezorienta iă şiă ignor ă sensulă cuvântuluiă pentruă c ă raporturileăspa ialeăceruteăiesădinănormal. La copilul de 3-4ăani,ăexperien aăceăconstituieăsuportul semantic al cuvintelor este de ordin senzorio-motorăşiă perceptiv.ăCopilulăafirm ,ădarănuăexplic ;ă gândireaăcare înso eşteălimbajulă nuăesteădeăfaptăgândireălogic ,ăciăinteligen ăăintuitiv-ac ional ,ăîntrucâtăgândireaăpreşcolaruluiă nuăopereaz ăcuăconcepteăabstracteă(esteăprelogic ).ăJ.ăPiagetăafirm ăc ălogicaăgândiriiăinfantileă esteăintui ia.ăRestructurareaăacesteiăformeădeăgândireăseăproduceăprinăinteriorizareaăac iunilor.ă Exist ă deciă oă leg tur ă şiă oă interac iuneă direct ă întreă planulă concretă ac ională şiă cel verbal. Acesteăplanuriăseăafl ăînăstrâns ăcorela ieăşiăseăîmbog escăreciproc. Laăvârstaădeă5-6ăaniăac iunileăverbaleănuămaiăsuntăsubordonateăsitua iilorăsincretice,ăciăseă supun logicii obiectelor,ăînăm suraăînăcareăsuntădirijateădeăreguli. Lev Vîgotskiă introduceă înă procesulă înv riiă cuvântulă şiă limbajulă caă instrumenteă deă instruireăînăcompletareaăpercep ieiăşiăobserva ieiăprinăac iuni.ăFormareaăno iunilor matematice necesit ă relevarea,ă comparareaă şiă reunireaă maiă multoră caracteristiciă precum:ă num rulă obiecteloră într-oă mul ime,ă rela iileă cantitativeă întreă mul imiă pentruă aă determinaă proceseleă activit iiă perceptiveă obiectualeă şiă aă celeiă mentale,ă necesareă pentruă formareaă no iuniloră corespunz toare.ă

Deci, pentru a-şiă formaă reprezent riăconceptualeăcorecte,ă copilulă trebuieăs -şiă însuşeasc ă procedeeă deă activitateă mental ă cuă ajutorulă c roraă seă realizeaz ă sintezaă caracteristiciloră uneiă anumiteă claseă deă obiecte,ă c ciă opera iileă mentaleă corespunz toareă şiă structurileă cognitiveă (reprezent rileă şiă conceptele)ă rezult ă din acţiunile practice, se fixează în cuvinte şi în operaţiile cu cuvinte şi sunt orientate prin scopul şi condiţiile activităţii practice.1 Rolulă activit iiă matematiceă înă gr dini ă esteă deă aă ini iaă copilulă înă procesul de matematizare,ăpentruăaăasiguraăîn elegereaăunorămodeleăuzualeăaleărealit iiăavândăcaăipotez ă deă lucruă specificulă form riiă reprezent riloră matematiceă peă niveleă deă vârst .ă Procesulă deă matematizareă trebuieă concepută caă oă succesiuneă deă activit iă – observare, deducere, concretizare, abstractizare – fiecareăconducândălaăunăanumitărezultat. Laăvârstaădeă3ăani,ăcopilulăpercepeămul imeaăcaăpeăoăcolectivitate nedeterminat ăcareănuă areăînc ăstructur ăşiălimiteăprecise2.ăElădiferen iaz ăprinălimbajăobiecteleăsingulareădeăgrupuriă de obiecte (un copil – mul iăcopii),ădarămul imeaănuăesteăperceput ăcaăunăgrupădistinct.ăCopiiiă de 3-4ă aniă auă manifest riă tipiceă înă contactă cuă no iuneaă deă mul imeă datorit ă caracteruluiă percep ieiă laă aceast ă vârst .ă Astfel,ă experimenteleă auă eviden iată urm toareleă aspecteă caracteristice: •ăcopiiiăpercepăoăgrupareădeăobiecteăcaăpeăoămul imeănumaiădac ăesteăcompus ădinăacelaşiă felădeăobiecteă(juc rii); •ăpercep iaădiferen iat ăaăcantit iiăseăreflect ăînălimbajă(p puş ă– p puşi); •ă copiiiă nuă percepă limiteleă mul imiiă şiă niciă criteriulă deă grupareă (rela iaă logic ă dintreă elemente); •ăcopiiiănuăpercepăschimb rileăcantitativeăcare potăinterveniă(nuăobserv ădac ălaăoămul imeă cu 6-7ăobiecteăseăadaug ,ăsauăseăiauădinăea,ă1-2ăobiecte)ăşiăniciăînsuşiriăcalitative;ăculoareaăşiă forma sunt dominante sub raport perceptiv; •ă intui iileă elementareă aleă num ruluiă suntă prenumerice,ă lipsiteă deă conservare;ă copilulă observ ă dac ă dină cinciă bomboaneă îiă lipsescă trei,ă dară nuă observ ă absen aă uneiă singureă bomboane dintr-oămul ime. Laăvârstaădeă4-5ăaniăreprezent rileădespreămul imiăseădezvolt ăşiăcopilulăpercepeămul imeaă caă peă oă totalitateă spa ial-structurat .ă Ac iuneaă manual ă înso it ă deă cuvântă şiă deă percep ieă vizual ăconduceălaăîn elegereaămul imiiăşiăcopilulăfaceăabstrac ieădeădetermin rileăconcreteăaleă elementelorăsale.ăReprezent rileăcopiilorăr mânăsubordonateăîns ăcondi iilorăspa ialeăconcreteă înăcareăpercepămul imea. Prezen aă cuvântuluiă înă arsenalulă lingvistică ală copiluluiă nuă indic ă şiă dobândireaă no iuniiă desemnateă prină cuvântă (deă exemplu,ă no iuneaă deă clas ă seă consider ă dobândit ă dac ă esteă în eleas ,ă înă plană psihologic,ă caă reac ieă identic ă aă subiectuluiă fa ă deă obiecteleă peă careă elă leă consider ăîntr-oăclas ăşi,ăînăplanălogic,ăcaăechivalen ăcalitativ ăaătuturorăelementelorăclasei). Deă laă ac iuneaă înso it ă deă cuvântă pân ă laă concept,ă procesulă (L.S.ă Vîgotski,ă J.ă Piaget)ă seă desf şoar ăînăetapeăcareăseăpotăschematizaăastfel: •ă ă etapaă contactului copil-obiecte:ă curiozitateaă copiluluiă declanşat ă deă nout iă îlă faceă s ă întârzieăperceptivăasupraălor,ăs ăleăobserve; •ăetapa de explorare acţională:ăcopilulădescoper ădiverseăatributeăaleăclaseiădeăobiecte,ăiară cunoaştereaă analitic ă îlă conduceă laă ob inereaă uneiă sistematiz riă aă calit iloră perceptiveă aleă mul imii; •ăetapaă explicativ...