Proiectia UTM si Proiectia GAUSS PDF

Preview

Summary

Proiectia UTM si proiectia Gauss. Studii comparative "Studiu comparativ între proiecţia Universal Transversal Mercator şi proiecţia Gauss- Kruger" INTRODUCERE Topografia a avut şi are şi in continuare un rol deosebit de important în ducerea acţiunilor militare; ţinând seama de importanţa t...

Description

Proiectia UTM si proiectia Gauss. Studii comparative

"Studiuăcomparativăîntreăproiec iaăUniversalăTransversalăMercatorăşiăproiec iaăGaussKruger"

INTRODUCERE

Topografiaă aă avută şiă areă şiă ină continuareă ună rolă deosebită deă importantă înă ducereaă ac iunilor militare;ă inândăseamaădeăimportan aăterenuluiăînăorganizareaăşiădesf şurareaăluptei, topografiaă militar ă trebuieă considerat ă caă ună elementă deă baz ,ă caă parteă component ă aă preg tiriiă tacticeă şiă operativeă aă comandan ilor.Artaă deă a studia terenul, de a aprecia just influen aăpeăcareăoăareăînăobservare,ămascareaăşiăluareaăhot rârilorăesteădeăaceeaşiăimportan ă cuăcercetareaăinamiculuiăşiăcuăjudicioasaăfolosireăaătehniciiăşiăarmamentului. Terenulă deă oriceă natur ă esteă multilaterală prină elă însuşi,ă cuprinzândă multeă detaliiă şiă elementeă careă nuă potă fiă prev zuteă înă niciă oă descriere,ă nuă potă fiă cuprinseă înă niciă oă indica ie.ă Trupele,ăînădesf şurareaădiferitelorăac iuniădeălupt ,ăauădeăîntâlnitătoat ăvarietateaădeădetaliiăşiă caracteristiciă specificeă terenului,ă aleă c roră propriet iă tacticeă voră depindeă laă rândulă loră deă condi iileăclimatericeăşiăatmosferice,ădeăanotimp.ăToate acestea impun cu necesitate o studiere am nun it ăşiăcontinu ăaăterenului.ă Ast ziă suntă deă neînchipuită organizarea,ă planificarea,ă şiă preg tireaă oric reiă ac iuniă deă lupt ă f r ă folosireaă h r iloră topograficeă deă c treă comandan iă şiă stateleă majore. Înă func ieă deă terenăseăstabilescăoăserieădeăinforma iiăşiădateăimportante,ăcumăarăfiăobiectiveleăşiămisiunileădeă lupt ,ă direc iileă (deă marş,ă deă afluire,ă deă ofensiv ,ă deă urm rire,ă deă interzis,ă deă retragere,ă deă tragere),ă fâşiileă şiă sectoareleă (deă ofensiv ,ă deă rupere,ă deă for are,ă deă ap rareă ,ă deă tragere),ă aliniamenteleă (deă desf şurare,ă de coordonare, de cooperare, de cucerit, de consolidat, de ap rat), pozi iileă (ă de tragere,ă deă ap rare,ă deă aşteptare),ă careă dimensioneaz ,ă modeleaz ă şiă ordoneaz ădispunerea,ămişcarea,ăfocul,ăcoliziuneaăfor elorăşiămijloacelorădestinateăluptei.

Pagina 1 din 71

Experien aă conflicteloră militareă postbeliceă aă confirmată c ă avia ia,ă naveleă militare,ă blindateleă r mână înc ă înă bun ă m sur ă dependenteă deă terenă înă ceeaă ceă priveşteă sta ionareaă ,ă ascunderea,ă manevraă şiă modulă deă ac iune. Cunoştin eleă oferiteă deă topogeodeziaă militar ă conducă laă culegerea,ă organizareaă şiă asigurareaă informa iiloră referitoareă laă terenulă pe care se preg tescăşiăs-arăputeaădesf şuraăac iuniămilitare.ă Dină celeă deă maiă susă reieseă cuă claritateă atâtă importan aă topografieiă militare,ă câtă şiă necesitateaăînsuşiriiăcunoştin elorăteoreticeăşiăaăform riiădeprinderilorăpracticeăpeăcareăaceast ă disciplin

leă puneă laă dispozi iaă militarilor.ă Prină aceasta,ă topografiaă militar ă îşiă aduceă

contribu iaăabsolutănecesar ălaăasigurareaărezolv riiăcuăsuccesăaămisiunilorătacticeăşiădeăfocăînă lupt . Lucrareaă deă fa ă seă opreşteă laă studiulă aă dou ă proiec iiă folositeă deă armataă român ă laă momentulă actual,ă proiec iaă UTMă şiă proiec iaă Gauss, subliniindă asem n rileă şiă deosebirile,ă avantajeleă şiă dezavantajeleă peă careă unaă leă areă fa ă deă cealalt ă tocmaiă înă ideeaă deă aă veniă înă ajutorulăceluiăcareălucreaz ăcuăhartaăşiăcareăareădeăluatădeciziiăimportanteăînăreuşitaămisiuniiă avute. Fiindăunădomeniuăstudiatăpeăparcursulăaătreiăaniăînăcadrulăcursurilorăparcurse,ăamăalesă aceast ătem ăconştientizândăimportan aăpeăcareăoăareăacestaăînăcadrulăfenomenuluiămilitarăpeă care-lă studiem.ă Totodat ,ăfaptulăc ămaterialeleăavuteălaădispozi ieăsuntăreduseăcaănum r,ăamă c utatăs ădiversificăcâtămaiămultăariaăbibliografic ăînăelaborareaălucr rii,ăc utândăatâtălucr riă dinădomeniulămilitarăcâtăşiăcivil. Lucrareaă esteă structurat ă peă patruă capitole;ă primulă esteă introductiv, cu trimiteri generaleălaăcartografie,ăsubliniindătipologiaăproiec iilorăşiă câtevaădină caracteristicileălor.ăCelă de-ală doileaă capitolă ,ă careă constituieă parteaă central ă aă lucr rii,ă puneă înă antitez ă celeă dou ă proiec iiă :ă UTMă şiă Gaussă cuă toateă avantajeleă şiă dezavantajeleă lor.ă Capitolulă treiă prezint ă no iuniădeădigitizareăaăh r iloră,ădomeniuănouăînăcadrulăcartografiei,ăcareăîmbin ăno iunileădejaă cunoscuteăcuăno iuniămaiănoiădeăcibernetic . Parteaăaplicativ ăesteăun studiu practic înăcareăs-au folosit no iunileăprezentateăînăceleă trei capitole, o transformare de nomenclaturi dintr-oă proiec ieă înă alta,ă un program care ne ajut ăs ăafl măveciniiăuneiăfoiădeăhart ăînăproiec iaăUTMăşiăunăprogramăExcelăcareătransform ă coordonateleăunuiăpunctădinăproiec iaăGaussăînăproiec iaăUTMăşiăinvers. Armataălucreaz ăşiă vaămaiălucraăcuăh r iăînăproiec iaăGauss,ăspreădeosebireădeăarmateleăNATOăcareălucreaz ăcuă h r iă înă proiec iaă UTM,ă deă aceea am pus accent pe transformarea coordonatelor dintr-o proiec ieăînăalta. Anexele prezint ăgraficăproblemeleăprezentateăînălucrare.

Pagina 2 din 71

Capitolul I

Obiectul,ădefinireaăşi ramurile cartografiei

DEFINIREA CARTOGRAFIEI Activitateaăcomplex ădeăast zi,ăaăomuluiăînăgeneralăşiăaălucr torilorădinămulteădomeniiă aleă ştiin eiă legateă deă natur ă înă specială ,ă impuneă înă permanen ă contactulă şiă lucrulă cuă h r iă topografice generale sau tematice. Astfel,ă hartaă seă afl ă laă bazaă multoră activit iă umane,ă fiindă folosit ă maiă alesă înă cercet rileăgeografice,ăgeologice,ăorganizareaăteritoriului,ăetc.ăCuăajutorulăh r iiăputemăs ăneă facemă oă imagineă clar ă asupraă configura ieiă P mântului,ă aă unuiă continentă sauă aă uneiă ri,ă aă re eleiăhidrograficeăaăunuiăteritoriu,ăaăreliefului,ăaşez rilorăomeneşti,ăetc.ăAvantajeleăutiliz riiă h r iiă geograficeă constauă înă principaleleă eiă caracteristici,ă eaă fiindă înă primulă rândă oă reprezentareă înă plan,ă micşorat ă şiă generalizat ă aă suprafe eiă P mântuluiă şiă aă fenomeneloră naturaleăoriăsociale,ăexecutat ădup ăreguliămatematice. Proprietateaă h r iiă deă aă cuprindeă suprafe eă mariă deă peă globă şiă deă a reprezenta prin simboluriădiferiteăformeădeărelief,ăaşez riăomeneşti,ăapeăcurg toareă,ălacuri,ăoăfacănecesar ănuă numaiăspecialiştilorădinădiferiteăramuriădeă activitate,ăciă şiă oric ruiăomă cultă ală zilelorănoastreă careădoreşteăs ăcunoasc ăvia aăşiăactivitateaăpopoarelorălumii,ăs ăştieăceăseăg seşteădincoloădeă orizontul apropiat. Hartaăseăutilizeaz ăînăplanificareaămuncii,ăînăindustrie,ăînăagricultur ,ăconstruc ii,ăc iă deăcomunica ii,ăînăscopădidactic,ăînăscopuriămilitare,ăexpozi iiăştiin ifice,ănaviga ieămaritim ăşiă aerian ,ăîns ăutilizareaăcorect ăşiăeficient ăaăh r iiăgeograficeăimpuneăînăprealabilăoătemeinic ă preg tireă cartografic ă şiă topografic .ă Pentruă întocmireaă h r iloră suntă necesareă executareaă aă numeroaseăm sur toriăterestre.ăCuăm surareaăsuprafe eiăterestreăseăocup ăgeodezia,ătopografiaă şiăfotogrametria,ăiarăcuăreprezentareaăeiăseăocup ăcartografia. Geodeziaă (geoă ţă p mânt;ă daienă ţă împ r ire)ă seă ocup ă cuă studiulă şiă dimensiunileă P mântuluiă,ăcuăm sur torileăprinăcareăseădetermin ăelementeleăacestora.

Pagina 3 din 71

Topografiaă(toposăţăloc;ăgrafeăţădescriere)ăseăocup ăcuăm sur torileăterestreăefectuateă peă suprafe eă teritorialeă relativă restrânseă ,ă astfelă c ă acesteaă potă fiă considerateă plane,ă deciă f cându-seăabstrac ieădeăsfericitateaăP mântului.ă Cartografiaă esteă ştiin aă careă studiaz ă bazaă matematic ă aă h r ilor,ă metodeleă loră deă construc ieăşiămultiplicare.ăÎnăaccep iuneaăgeneral ,ăcartografiaăesteăştiin aăcareăseăocup ăcuă construc iaă h r ilor.ă Fiindă oă ştiin ă aplicat ,ă eaă areă caă scopă executareaă diferiteloră genuriă deă opere cartograficeă necesareă nevoiloră economieiă na ionaleă şiă ap r riiă na ionale.ă Deă aceea,ă înă problemeleă cartografieiă intr ă deă asemeneaă şiă stabilireaă metodeloră deă întocmire,ă preg tireă pentruăeditare,ăeditareaăşiă redactareaăh r ilor,ăprecumă şiă principiileăorganiz riiăşiăplanific riiă produc ieiăcartografice.ă Hartaă constituieă ună documentă deă baz ă pentruă multeă activit iă umaneă ,ă fiindă folosit ă pentruă orientareaă înă teren,ă cercet riă şiă proiect riă geografice,ă geologice,ă agrosilvice,ă meteorologice, ecologice, etc.. Pentru militari harta constituie un document indispensabil pentruăplanificareaă,ăorganizareaăşiădesf şurareaăopera iilor,ăluptelorăşiădeplas rilor. Hartaă faceă parteă dină clasaă geoimaginiloră careă suntă modeleă temporaleă siă spa ialeă generalizateăaleăobiectelorăşiăfenomenelorăspa iuluiăterestru,ăprezentateăsubăform ăgrafic ăsauă numeric ăşiăavândăoăanumit ăscar ăsauămetric .ăGeoimaginileăpotăfiăplane,ătridimensionaleăşiă dinamice. Dină subclasaă geoimaginiloră planeă facă parteă h r ile,ă planurile,ă imaginileă fotografice,ă imaginile TV, imaginile baleiate (scanate) , imaginile radar sau cele realizate cu calculatorul. Suporturileă geoimaginiloră potă fiă :hârtia,ă materialulă plastic,ă bandaă magnetic ă compatibil ăcuăcalculatorulăelectronic,ădisculăoptic,ămagnetooptic,ăecranulădisplay-lui grafic, ecranul TV, etc.. Dinăsubclasaăgeoimaginilorătridimensionaleăstereomodeleleă,ăstereogramele,ăh r ileăînă relief,ăhologramele,ăanima iileă3-D, stereoimaginile raster, etc. Dină subclasaă geoimaginiloră dinamiceă facă parteă seriileă deă h r iă sauă fotografii (fotograme)ă aleă aceleiaşiă zoneă spa iale,ă laă momenteă diferiteă deă timp,ă anima iileă şiă filmeleă cartografice,ăhologrameleăcinematagraficeăşiădeăteleviziune,ăetc.. Obiectul cartografiei Obiectul de studiu al cartografiei l-aă constituită laă început,ă reprezentareaă suprafe eiă terestreă peă oă suprafa ă plan ,ă careă esteă harta.ă Înă prezent,ă obiectulă deă studiuă îlă constituieă reprezentareaă uneiă suprafe eă dintr-ună spa iuă multidimensional,ă precumă şiă aă obiecteloră sauă

Pagina 4 din 71

fenomeneloră dină acestă spa iuă (spa iuă ceă poateă fi,ă înă particular,ă spa iulă terestru,ă spa iulă altuiă corp ceresc, etc.). Laă începuturileă sale,ă cartografiaă f ceaă parteă integrant ă dină geografie,ă aceastaă ocupându-seănuănumaiăcuădescriereaăsuprafe eiăP mântului,ăciăşiăcuăreprezentareaăeiăînăplan.ă Cu timpul, cartografia a devenită oă ştiin ă distinct ă sau,ă dup ă uniiă autori,ă chiară ună sistemă deă ştiin e.ă Dintreă ramurileă cartografieiă amintim:cartografiaă matematic ă sauă teoriaă proiec iiloră cartografice,ăîntocmireaăşiăredactareaăh r ilor,ăcartoeditarea,ăcartoreproducereaăşiăcartometria.

1.2. RAMURILE CARTOGRAFIEI A .Cartografiaă matematic ă areă caă obiectă studiereaă bazeiă matematiceă aă h r ilor,ă ocupându-se înăprincipalăcuăstudiulăproiec iilorăcartografice. B .Întocmireaă şiă redactareaă h r iloră studiaz ă metodeleă şiă proceseleă deă ob inereă aă originaleloră h r ilor.ă Înă cadrulă acesteiă disciplineă seă studiaz ă limbajul,ă generalizareaă cartografic ,ămanagementulălucr rilorăcartograficeădeăcercetare,ăproiectareăşiăproduc ie,ăetc.. Că .Cartoeditareaă (editareaă cartografic )ă şiă cartoreproducerea au ca obiect de studiu metodeleă şiă proceseleă deă editare,ă reproducereă şiă multiplicareă aleă h r ilor,ă fiindă domeniiă componente ale poligrafiei. D .Cartometriaăstudiaz ăinstrumenteleăşiămetodeleănecesareădiferitelorăm sur toriăsauă determin ri ce se pot efectuaăpeăhart ,ăfiindăoăparteăaădomeniuluiăutiliz riiăh r ii Oădat ăcuădezvoltareaăaltorăştiin eăşiăaăimpactuluiăacestoraăcuăcartografiaăauăap rutănoiă discipline, precum cartografia fizio-geografic ,ăcartografiaăeconomico-geografic ,ăcartografiaă geologic ,ăcartografiaăcosmic ,ăcartografiaăasistat ădeăcalculator,ăetc.. 1.3.DEZVOLTAREA CARTOGRAFIEI ÎnăprimeleăpatruădeceniiăaleăsecoluluiăXX,ăcartografiaăeraăoăştiin aătehnicaăceădezvoltaă problematica bazei matematice a produselor cartografice, studia si elabora metodele tehnicostiin ificeăsiăproceseleădeăîntocmireăşiăreproducereăaăh r ilor.ăÎnădeceniulăalăcincileaăîncepăaăfiă abordateădistinctăceleădou ădomeniiăspecificeăaleăcercet riiătehnologiceăşiălingvistice.ăÎnăprimaă jum tateăalădeceniuluiăalăşaseleaăseăintensific ăcercet rileăproblemelorălimbajuluiăcartografică şiăapareănouaăcomponent ădeăstudiereăsistematic ăaăproblemelorăfolosiriiăh r ii.

Pagina 5 din 71

Înăaădouaăjum tateăalădeceniuluiăalăşaseleaăşiăprimaăjum tateăaădeceniuluiăalăşapteleaă se dezvolta teoria limbajului h r ii.ă Domeniulă utiliz riiă h r iiă nuă esteă înc ă împ r ită înă subdomenii,ădarăaparădou ăcomponenteăaleăacestuia:ăfolosireaăgeneral ăaăh r iiăşiăcercetareaă cuăajutorulăh r iloră(metodaăcartografic ădeăcercetare). Înă deceniileă ală şaptelea,ă ală optuleaă şiă ală nou leaă seă dezvolt ă explozivă cercet rileă înă domeniulălimbajuluiăh r ilor,ăcuăaspecteleăsaleăsemiotice,ădezvoltându-seăşiăno iunileădespreă hart ă,ăcaăoăforma iuneăsauămodelădeăsimboluriă,ămijlocădeăprezentareăaăinforma ieiăşiămijlocă deăcunoaştere. Seă dezvolt ă distinctă teoriaă utiliz riiă h r ilor,ă caă parteă aă unuiă sistemă integrală deă construc ieăşiăutilizareăaăacestora. Înă aă douaă jum tateă aă deceniuluiă ală nou lea,ă cartografiaă devineă ună sistemă înă careă subsistemeleă deă baz ă suntă :ă 1)ă ştiin aă limbajuluiă h r ii,ă legileă structurii,ă func ion riiă şiă dezvolt riiă sale,ă rela iileă cuă mediulă naturală şiă social,ă conştiin aă şiă gândireaă ;ă 2)ă disciplineleă referitoareălaătehnologiileălucr rilorăcartografice. Înă concluzie,ă deă laă monoştiin ,ă cartografiaă aă evoluată laă ună sistemă complexă deă disciplineăbazateăpeădiferen iereaăşiăintegrareaădiferitelorăramuriăaleăcunoştin elor.ă 1.4. LEG TURILEăCARTOGRFIEIăCUăALTEăŞTIIN E Cartografiaă esteă legat ă deă alteă ştiin eă naturale,ă tehnice,ă filozoficeă etc,ă cuă careă seă g seşteăîntr-oăinterdependen ăevolutiv .ăCartografiaăaăpreluatăconcepteăaleăaltorăştiin e,ădarăaă şiăcontribuitălaădezvoltareaăacestora. Oă

deosebit ă

importan ă

oă

auă

leg turileă

cuă

ştiin eleă

P mântului

(geoştiin ele)ă şiă aleă planeteloră careă includ:ă geodezia,ă topografia,ă fotogrammetria, teledetec ia,ăgeografia,ăecologia,ăastronomia,ăplanetologiaăetc. Elementele elipsoidului terestru, studiate de geodezie, sunt strict necesare pentru calcululăelementelorăproiec iilorăcartografice. Coordonateleă planimetriceă şiă altimetriceă aleă unoră puncteă necesareă întocmiriiă h r iloră suntăpuseălaădispozi ieădeăgeodezie,ătopografieăşiăfotogrammetrie. Complexitateaă leg turiiă dintreă cartografieă şiă geografieă esteă dat ă atâtă deă rolulă cunoştin eloră geograficeă înă în elegereaă naturiiă şiă societ ii,ă câtă şiă deă utilizareaă deă c tre geografieă aă cartografieiă şiă aă produseloră cartograficeă înă studiereaă problemeloră geograficeă specifice.

Pagina 6 din 71

Leg turiă similareă exist ă cuă ştiin eleă economice,ă sociale,ă cuă istoria,ă arheologia,ă etnografiaăşiăalteădiscipline,ăîmpreun ăcuăcareăformeaz ăoăbaz ăpentruăcartografiereaătematic ă şiăpentruăutilizareaăh r ilorăîntr-unăspectruălargădeăscopuriăştiin ificeăsauăaplicative. Dezvoltareaă conceptuluiă teoretică deă sistemă cartografic,ă aă metodeloră deă modelareă înă cartografieă seă bazeaz ă peă logic ă şiă filozofieă (teoriaă reflect rii,ă teoriaă model rii,ă logicaă formal ,ăanalizaăsistemic ăş.a.). Cartografiaă areă leg turiă cuă ştiin eleă matematiceă (analizaă matematic ,ă geometriaă analitic ,ă statisticaă şiă teoriaă informa iei,ă teoriaă grafeloră ş.a.),ă careă suntă aplicateă înă teoriaă proiec iiloră cartografice,ă modelareaă matematic ă şiă cartografic ,ă managementulă produc ieiă cartografice. Cartografiaă areă leg turiă foarteă importanteă cuă ingineriaă şiă automaticaă (ingineriaă sistemelor, electronica, ingineria semiconductoarelor, ingineria laserilor, ingineriaă chimic ,ă poligrafiaăş.a.). Aă câştigată noiă valen eă leg turaă cartografieiă cuă teoriaă conduceriiă sistemelor,ă informaticaăşiăcibernetica. Interac iuneaă cartografieiă cuă alteă ştiin eă şiă tendin aă saă deă aă satisfaceă necesit ileă practice conduc la formarea a noi disciplineă cartografice:ă 1)ă deă absorb ieă - careă apară cândă nouaă ramur ă esteă maiă puternic ă decâtă ceaă tradi ional ă (deă exemplu,ă cartometriaă esteă considerat ă înă prezentă independent ă deă utilizareaă general ă aă h r ilor);ă 2)ă deă grani ă cartografiaă geologic ,ă cartografiaă deă aeronaviga ie,ă cartografiaă medical ă etc;ă 3)ă nodaleă formândăsferaăcontactelorăîntreăcartografieăşiăalteăştiin eăşiămetodeăavansateădeăcercetareă(deă exemplu,.ăcartografiaăplanetar ă- bazat ăpeăcartografie,ăplanetologie,ăastronomieăşi teledetec ie);ă4)ădeăleg tur ă- careăacoper ăramurileărela ionate,ăumpluăgolurileăap ruteă peătimpulădiferen ieriiăcunoştin elorăştiin ificeă(deăexemplu,ăgeoiconicaăceăuneşteăcartografia,ă fotogrammetria,ăteledetec iaăşiăgraficaăcuăcalculatorul). Oă leg tur ă deosebit

oă areă cartografiaă cuă geoinformatica,ă ducândă laă apari iaă

cartografieiă asistateă deă calculator,ă dezvoltat ă separată sauă caă parteă component ă aă sistemeloră informa ionaleă(informatice)ăgeograficeă(S.I.G.).ăLeg turileăcartografieiăcuăS.I.G.ăsuntădateădeă aspecte, ca:ă 1)ă h r ileă topograficeă şiă tematiceă constituieă sursaă principal ă aă geoinforma ieiă organizateă temporală şiă spa ial;ă 2)ă h r ileă suntă mijloculă principală deă interpretareă topografic ă sauă geografic ă şiă deă organizareă aă altoră informa iiă folositeă înă S.I.G.ă (statistic ,ă analitic ,ă deă teledetec ieă etc);ă 3)ă analizaă cartografic ă permiteă determinareaă eficient ă aă regularit iloră şiă neregularit iloră geograficeă şiă topografice,ă iară modelareaă matematico-cartografic ă esteă metodaă deă baz ă aă transform riiă informa ieiă înă procesul de management; 4) imaginea Pagina 7 din 71

cartografic ăesteăceaămaiăpotrivit ăform ădeăprezentareălaăutilizatoriăaăieşirilorăoric ruiăS.I.G.ă (h r iăob inuteăautomat,ămodeleătridimensionale,ăvideoh r iăetc)

1.5.ăCARTOGRAFIAăMATEMATIC 1.5.1.ăPLANURI,ăH R IăŞIăATLASE Prină plană topografică seă în elegeă reprezentareaă grafic ă laă oă anumit ă scar ,ă aă uneiă suprafe eămiciădeăteren.ăDimensiunileămiciăaleăsuprafe eiădeăterenăseăalegăastfelăîncâtăcurburaă P mântuluiăesteăneglijat ă.Proiectareaăpeăplanăaăpunctelorăsuprafe eiăseăface ortogonal. Hartaăesteăoăreprezentareăconven ional ăprecis ăşiăgeneralizat ,ăpeăoăsuprafa ăplan ,ăaă uneiăsuprafe eădintr-unăspa iuămultidimensionalăaăobiectivelorăşiăfenomenelorădinăacestăspa iuă laăunămomentădată.Înăcazulăspa iuluiăterestru,ăpeăhart ăpoateăfiăreprezentat ăîntreagaăsuprafa ă aă P mântuluiă sauă numaiă oă parteă aă acesteia,ă inândă seamaă deă curburaă P mântului.ă Pentruă transpunereaă peă hart ă aă puncteloră deă peă suprafa aă terestr ă sauă dină spa iulă tridimensională ală P mântuluiăseăfoloseşteăunăprocedeuămatematicănumităproiec ieăcartografic ăalesăînăfunc ieădeă destina iaăh r iiă,ăm rimeaăzoneiădeăcartografiat,ăetc. Ştiin aăşiăpracticaămilitar ăfolosescăpeălargăh r ileăgeograficeădeădiferiteăgenuriăpentruă rezolvareaăproblemelorăsale.ăFolosireaăh r ilorăînă scopuriă militareăareăaceeaşiă vechimeă caăşiă cartografiaăîns şi.ăCerin eleăpeăcareătrebuieăs ăleăîndeplineasc ăh r ileăs-auăstabilităşiăînăstrâns ă leg tur ăcuădezvoltareaăarteiămilitare.ăCuăfiecareănouăr zboiă,ăauăcrescutăşiănecesit ileăînăh r i,ă ajungândăcaăîn cel de al II-leaăr zboiămondialăs ăseăconsumeăunăvolumădeăpesteăcinciămiliardeă deăfoiădeăhart .ă H r ileă şiă planurileă facă parteă dină subclasaă geoimaginiloră plane.ă Peă m sur ă ceă scaraă h r iiăseămicşoreaz ,ăhartaăesteăoăgeoimagineădeăansamblu,ădândămaiăpu ine detalii. Dup ăvaloareaăsc rii,ăh r ileăseăîmpartăînătreiăcategorii: h r iălaăsc riămariăsauăh r iătopografice (1:25000-1:200000); h r iălaăsc riămijlociiăsauăh r iătopograficeădeăansambluă(1:200000-1:1000000); h r iă laă sc riă miciă sauă h r iă geografice,ă cu sc riă maiă miciă deă 1:1000000ă (sunt,ă înă general,ăh r iămuraleăsauăh r iădinăatlase); Dup ăcon inut,ăh r ileăpotăfi:

Pagina 8 din 71

h r iă geograficeă generaleă (dină careă facă parteă şiă h r ileă topograficeă laă sc riă mariă şiă mijlocii); h r iăspecialeăsauătematiceă(peăcareăseăscot înăeviden ăanumite elemente ele terenului sauăaleăobi...