Tudor AMZA PDF

Preview

Summary

Tudor AMZA CRIMINOLOGIE ANUL II, Semestrul 1 Suport de curs pentru învățământ deschis la distanță (I.D.) Criminologie 2 Introducere Stimate student, Acest suport de curs se doreşte a fi un fundament solid al cunoştinţelor despre Criminologie. Pentru a vă stârni interesul, nu vom începe prezentarea m...

Description

Accelerat ing t he world's research.

Tudor AMZA Dorin Foros

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Tudor AMZA CRIMINOLOGIE ANUL II, Semestrul 1 Suport de urs pe tru î văță â t des his la dista ță I.D.)

Criminologie

2

Introducere Stimate student,

Acestă suportă deă cursă seă doreşteă aă fiă ună fundamentă solidă ală cunoştinţeloră despreă Criminologie.ăPentruăaăv ăstârniăinteresul,ănuăvomăîncepeăprezentareaămaterieiăf r ăaămenţionaă principaleleă obiectiveă aleă acestuiă curs,ă concretizateă prină competenţeleă ceă urmeaz ă aă fiă dobânditeăcaăurmareăaăparcurgeriiăacestuia. Pentruă aă v ă faceă oă prim ă ideeă asupraă obiectiveloră şiă competenţeloră laă careă facemă referire,ăîncercaţiămaiăîntâiăs ăaşterneţiăînărândurileăceăurmeaz ăcâtevaădinăaştept rileăpeăcareă leăaveţiădeălaăacestăcurs.ăLaăfinalulăparcurgeriiăacestuia,ăverificaţiădac ăacesteăaştept riăauăfostă satisf cuteăsauănu,ăsau,ădeăceănu,ădep şite!

AȘTEPTĂRI

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

3

OBIECTIVE

Ce este un obiectiv? Obiectivul este o anumită stare pe care ne-o imaginăm în viitor şi pe care tindem să o atingem prin acţiunile noastre. Diferenţa între un obiectiv şi o simplă dorinţă este dată de prezenţa sau absenţa acţiunilor care să ne apropie de acel scop final. De ce avem nevoie de obiective? 1. Pentru o gândire de zi cu zi mai productivă – obiectivul este ca o lumină călăuzitoare. Fără un obiectiv, mintea noastră tinde să funţioneze haotic. Este ca un motor care merge în gol ore şi zile în şir. Prezenţa unui obiectiv în schimb ne orientează gândirea spre acel scop final unic şi bine definit şi ne face să ne mişcăm cu toate pânzele sus spre rezultatul dorit, chiar şi atunci când aparent nu facem nimic. 2. Pentru a identifica şi a exploata oportunităţi – e foarte interesant cum, datorită unui obiectiv bine definit, lucruri aparent neutre care se întâmplă în jurul nostru, brusc capătă sens, se leagă între ele şi ne ajută să ne mişcăm înainte. Este precum spunea Paulo Coelho "când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău". Ceea ce spune scriitorul este parţial adevărat pentru că nu există vreo abracadabra care intră în acţiune atunci când vine dorinţa puternică ci este vorba de chiar subconştientul nostru care începe să observe lucruri şi să facă conexiuni pe care în mod normal nu le-am face cu mintea conştientă. De aceea anumite fapte şi oameni care altfel ar trece pe lângă noi neobservate, brusc se aliniază cu obiectivul şi îşi găsesc loc în tabloul general. 3.Pentru că definesc priorităţi - de fiecare dată când am mai multe lucruri de făcut decât sunt în stare fizic să fac îmi amintesc de obiectivele mele. Şi atunci, toate treburile pe care le am în faţă şi care mă îngrozesc, dacă sunt privite în lumina obiectivelor, brusc se aliniază foarte clar în două categorii cele care mă ajută să-mi ating obiectivele şi cele care nu mă împing înainte spre obiective. În acest fel am răspunsuri rapide la eterna întrebare "mă ocup de lucruri urgente sau de cele importante?". În acelaşi mod, un suport de curs ce permite asimilarea unor cunoştinţe şi deprinderi trebuie să definească o serie de obiective. Astfel, în urma parcurgerii cursului de Criminologie, studentul va dobândi următoarele competenţe - Va aprofunda noţiunile şi conceptele ce formează ştiinţa criminologiei,

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

4

precum şi cauzele si condiţiile care generează comportamente criminale - Îşi va însuşi teoriile criminologice privind preocuparea juriştilor de a identifica si stabili care sunt cauzele comportamentului uman ilegal; - Va cunoaşte preocupările avute de-a lungul timpului pentru a identifica preocuparile în ordine cronologică de descifrare a comportamentului criminal; - Îşi va forma o cultură specifică cercetării criminologice şi îndeosebi asupra obiectului său de activitate care mai târziu, juriştilor, le poate fi de folos - Cu ajutorul criminologiei se pot identifica răspunsuri cu argumente ştiinţifice despre comportamentul uman; -

Va avea posibilitatea ca în calitate de jurist să contribue la prevenirea unor comportamente criminale si la reeducarea celor care au săvarşit infracţiuni.

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

5

CUPRINS UNITATEAăDEăÎNV

ARE 1

1ăOBIECTUL,ăSCOPUL,ăFUNC IILEăŞIăDEFINI IAăCRIMINOLOGIEI….ăăăăăă9 A. Obiectul criminologiei................................................................................... ........... 9 A1. Criminalitatea ca fenomen social............................................................................10 A2.ăInfrac iunea............................................................................................................ 13 A3. Criminalul (Infractorul)........................................................................................ 15 A4. Victima infrac iunii...................................................................................... ......... 16 A5.ăReac iaăsocial ăîmpotrivaăcriminalit ii............................................................... 18 B. Scopul criminologiei......................................................................................... ....... 18 C.ăFunc iileăcriminologiei.................................................................................... ........ 19 D.ăDefini iaăcriminologiei.................................................................................... ........ 20 Nu uita!.............................................................................................................. ...........21 Întreb riădeăcontrol........................................................................................................22 Propuneri de referate.................................................................................................... 23 Bibliografie.....................................................................................................................23 UNITATEAăDEăÎNV

AREă2

1.ăNo iuni ontroductive……………………………………….……………………………26 2.ăMetodeădeăcercetareăcriminologic ……………………………….…………………….26 3. Tehnici de cercetare criminologic …………………………….……………………….33 Nu uita!.........................................................................................................................................38 Întreb riădeăcontrol…………………………………………………………..…………….38 Propuneri de referate………………………………………………………..……………..39 Tem ădeăcontrol...........................................................................................................................39 Bibliografie……………………………………………………………...…………………..39 UNITATEAăDEăÎNV

ARE 3

A.Cri i ologia lasi ă………………………………………………....…………………..………….……….. . Co sideraţii i trodu tive……………………………………………….………………………………….. 2 . Cesare Be aria şi Ş oala lasi ă………………………………..………………………………………. B. Ş oala pozitivistă…………………………………………………….……………………………….…….. … . E pli aţii i trodu tive……………………………………………..…………………………….………...… . Cesare Lo roso…………………………………………………….……………………………..….……….. . E ri o Ferri……………………………………………………………………………….……………………….... . Raffaele Garofalo………………………………………………………………..…………………………..…..50 C. Teorii privi d fa torii iologi i şi o porta e tul ri i al………………….……………... . E pli aţii i trodu tive……………………………………………………………………..….…............... 2. Teoria lui Goring: crima – u defe t ereditar…………………………………………….…………… D. Teorii raportate la inteligenţa şi i flue ţa a estora asupra ri i alităţii................54

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

6

. E pli aţii i trodu tive.............................................................................................54 . Testarea i telige ţei şi ri a..................................................................................54 E. Teoriile comportamentului criminal.......................................................................55 . E pli aţii i trodu tive.............................................................................................55 2. Gabriel Tarde – so iolog şi ri i olog....................................................................56 F. Teoriile stresului şi for area su ulturilor.............................................................57 . E pli aţii i trodu tive.............................................................................................57 . Teoria o strâ gerii a lui Merto ............................................................................58 Nu uita!.....................................................................................................................59 Î tr ări de ontrol......................................................................................................60 Propuneri de referat...................................................................................................61 Te ă de o trol.........................................................................................................61 Bibliografie.................................................................................................................61 UNITATEAăDEăÎNV

ARE 4

1. No iuniăintroductive……………………………………………………….…64 2.ăTeoriaăbaz ăaăcercet riiăcriminologice…………………..………………-…64 3.ăTeoriaăcriminologic ăşiăpoliticaăcrimei…………………………….…….….67 4. Concluzii………………………………………………………………….…...71 Nu uita!..................................................................................................................72 Întreb riădeăcontrol……………………………………………………….….…72 Propuneriădeăreferate…………………………………………………….……..73 Tem ădeăcontrol………………………………………………………….………73 Bibliografie……………………………………………………….………ăăă……74 UNITATEAăDEăÎNV

ARE 5

. Co sideraţii i trodu tive………………………………………………………………………….…. . Cauzele deli ve ţei pri pris a teoriilor lui Reiss, To z, Nze, Re kless ……....76 . Teoriile oder e ale o trolului…………………………………………………………..……... 4. Evaluare riti ă………………………………………………………………………………………..…...86 . I pli aţii şi o luzii…………………………………………………….……………..………….……. Nu uita!..................................................................................................................88 Î tre ări de o trol…………………………………………………………………........................... Propu eri de referate………………………………………………………………………………..…….. Te ă de o trol…………………………………………..……………..…………………………………... Bi liografie……………………………………………………………………………………………………... UNITATEAăDEăÎNV

ARE 6

1.ăNo iuniăintroductive………………………………………………………...……..92 2.ăFactoriădeăriscăpentruădelincven aăjuvenil ………………………………...…….92 3.ăPrevenireaădelincven ei juvenile………………………………………………...101 4.ăPrioritateaăînăcercetarea,ădezvoltareăşiăarmonizare legislativ ………………..107 Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

7

5. Concluzii…………………………………………………………………………..112 Nu uita!........................................................................................................................114 Întreb riădeăcontrol…………………………………………………………………114 Propuneri de referate……………………………………………………………….115 Tem ădeăcontrol……………………………………………………………………...115 Bibliografie…………………………………………………………………………..115 UNITATEAăDEăÎNV

ARE 7

A.ăCriminalitateaăinformatic ..................................................................118 1. Aprecieri introductive...........................................................................118 2. Informatica. Mijloc modern de a comite crime..................................118 3. Internet-ul – un nou univers cu o criminalitateăspecific ..................124 4.ăEfecteăcrimonogeneăaleăacestuiăgenădeăinfrac iuni..............................125 5.ăIdentificareaăp r ilorăvulnerabileăşiăaăăcriminalilor............................125 6.ăModalit iădeăprevenireăaăinfrac iunilorăinformatice.........................128 7.ăCeătrebuieăf cut?....................................................................................128 B.ăTerorismăsiăantiterorismăînălumeaăcontemporan .............................130 1.ă.ăStadiulăcunoştin elorăteoreticeădespreăanaliza fenomenului teroristăşiăaăpoliticilorădeăprevenireăşiăreprimare a terorismului...........130 C. Noile riscuri pentru securitatea Europei înăviziuneaăcriminologic .......................................................................131 1.ăNo iuniăintroductive..............................................................................131 2.ăImportan aăcriminologic ăaănoilorăriscuri..........................................138 Nu uita!.......................................................................................................144 Întreb riădeăcontrol...................................................................................144 Propuneri de referate................................................................................145 Tem ădeăcontrol.........................................................................................145 Bigliografie.................................................................................................145 Rezolvareaăîntreb rilorădeăcontrol...........................................................146 Bibliografie……………………………………………………………….147

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

8

Unitatea de învățare CRIMINOLOGIA – ŞTIIN ăINTERDISCIPLINAR ,ă INTEGRATOARE

Timp de studiu individual estimat: 2h

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, studentul: - vaăcunoaşteănoţiunileăgeneraleăprivindăcriminologia; - va fefini criminologia; - vaăcunoaşteăcaracteristicileăşiăfuncţiileăcriminologiei; - îşiăvaădezvoltaălimbajulăjuridicăspecificădisciplinei.

Cuprinsul unit ții de studiu 1ăOBIECTUL,ăSCOPUL,ăFUNC IILEăŞIăDEFINI IAăCRIMINOLOGIEI….ăăăăăă9 A. Obiectul criminologiei................................................................................... ........... 9 A1. Criminalitatea ca fenomen social............................................................................10 A2.ăInfrac iunea............................................................................................................ 13 A3. Criminalul (Infractorul)........................................................................................ 15 A4. Victimaăinfrac iunii...................................................................................... ......... 16 A5.ăReac iaăsocial ăîmpotrivaăcriminalit ii............................................................... 18 B. Scopul criminologiei......................................................................................... ....... 18 C.ăFunc iileăcriminologiei.................................................................................... ........ 19 D.ăDefini iaăcriminologiei.................................................................................... ........ 20 Nu uita!.............................................................................................................. ...........21 Întreb riădeăcontrol........................................................................................................22 Propuneri de referate.................................................................................................... 23 Bibliografie.....................................................................................................................23

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

9

A. Obiectul criminologiei Deseori,ă încercându-se a se stabili criteriiă careă s ă conturezeă înă modă clară deosebirileă careă exist ă întreă criminologieă şiă alteă ştiinţe,ă s-aă pornită deă laă identificareaă şiă explicareaă obiectuluiădeăstudiuăpropriuăacesteiăştiinţe. Încerc riăsuntănumeroase.ăUneleăcuăizădeăfilosofieăautentic ,ăalteleăcuă nuanţeăaleseădeăexplicaţiiă careăîncearc ădeseoriăs ăeviteăunăr spunsăclar. Aăstârnităcomentariiăafirmaţiaăf cut ălaăcelădeăalăII-lea Congres de Criminologie de la Paris din 1950, unde Thorsten Sellin susţineaă c ă „criminologiaă reprezint ă oă regin ă f r ă regat“.ăAfirmaţiaăpareămaiămultăs ăîntristezeăpeăcercet toriiăînădomeniu,ădar,ăînăacelaşiătimp,ă auăfostăşiăalteăvoci,ăcare,ămultămaiăoportuniste,ăauăsusţinutăc ăcriminologiaăesteăştiinţaăcareăseă afl ădeasupraătuturor,ăoăsuper-ştiinţ . Majoritateaă autoriloră înclin ă s ă cread ă c ă obiectulă deă studiuă ală criminologieiă îlă constituieăfaptaăpenal ă(infracţiunea,ăcrima,ădelictul).ăAlţii,ăcaădeăexempluăSutherland, susţină c ăobiectulăcriminologieiăîlăconstituieăinfracţiuneaăcaăfenomenăsocial,ăîns ăincludeăînăconceptă nu numaiă fapteleă penale,ă ciă şiă peă celeă careă privescă înc lc riă aleă legiiă deă natur ă civil ă sauă administrativ . RodicaăMihaelaăSt noiu,ăaăreuşităs ăofereăoăînţelegereămaiăexact ăaămoduluiăînăcare,ă de-aă lungulă timpului,ă criminologiă deă valoareă auă încercată s ă delimitezeă obiectulă ştiinţeiă criminologice,ăuneoriăcuăpreaămareăpatim ,ăalteoriăcuăcevaăindiferenţ ,ăconsiderând-o mai ales caăpeăoăanex ăaădreptuluiăpenal.ăAstfel,ăconcepţiileăpotrivităc rora,ăînăîncercareaădeăaăexplicaă obiectul propriu al criminologiei, propuneauănuădoarăoăschimbareăaăobiectuluiădeăstudiu,ădarăşiă delimit riă conceptualeă deă ştiinţaă dreptuluiă penal,ă auă fostă cantonateă într-un sector separat al concepţiilorăsectoriale. Aici,ăpotăfiăamintiţiămaiămulţiăcercet tori,ăuniiăcareăpleac ădeălaăaprecierea c ăobiectulă criminologieiătrebuieăfocalizatăpeăfaptaăpenal ,ăiarăalţiiădeălaăfaptulăc ăăobiectulăcriminologieiă esteătotuşiămaiăampluăşiăc ăelăpriveşteăîndeosebiăstudiulăinfractoruluiă(criminalului,ădelincventului,ăconcepteăsinonimeăînăcriminologie). Într-oăevaluareăcritic ăsever ,ătotuşi,ăR.ăM.ăSt noiuăaccept ăc ,ăcontroversele care au existatăîntreăcriminologiăpeătemaăobiectuluiăacesteiăştiinţe,ănuăauădusălaă„ruptur ăepistemlogic ă întreă vecheaă şiă nouaă criminologie,ă ciă maiă degrab ă laă oă oarecareă l rgire a orizontului de cercetare“,ă criminologiaă avândă ast ziă dou ă puncteă deă focalizare,ă frecventă uniteă şiă care-i p streaz ăidentitatea,ătrecerea la act şi reacţia socială. Oă atenţieă deosebit ă trebuieă s ă acord m,ă înă cadrulă stabiliriiă obiectuluiă deă studiuă ală criminologieiămoderne,ăpeălâng ăstudiereaăfenomenuluiăcriminalit ţiiăcuăîntregulăs uăansambluă deăelemente,ăînăinteriorulăc ruiăsistemăinfracţiuneaăesteăaceeaăcareăintereseaz ,ăşiăinfractorului caăelementăalăacestuiăsistemăşiăcareănuăpoateăfiăruptădeăstudiulăcriminalit ţii,ăaşaăcumăcrimaănuă poateăfiăconceput ăcaăoăentitateăabstract ,ăcareăseăpetreceăşiăesteăconceput ăizolat,ăciănumaiăcaă oăfapt ăconştient ăaăomului. Criminalitatea,ăcuăcertitudine,ăesteăunăfenomenăsocialăconcret,ăşiădeăaceeaăconsiderăc ă evaluareaă consecinţeloră criminalit ţiiă şiă demersurileă practice,ă nuă numaiă teoretice,ă asupraă acestora,ătrebuieăs ăseăconstituieăîntr-oăstrategieădeălupt ăpentruăstopareaăşiăcombatereaăacestuiă flagel,ăcare,ănesesizatălaătimp,ăpoateăaduceăîntunericul,ăiarătolerat, poate incendia societatea. Înă concluzie, aprecieză c ă obiectul de studiu al criminologiei cuprinde: criminalitateaă caă fenomenă social,ă faptaă penal ă comis ,ă f ptuitorul,ă victimaă şiă reac iaă social ăîmpotrivaăcriminalit ii.

Prof. univ. dr. Tudor Amza

U i e sitatea H pe io

2011

Criminologie

10

Totodat ,ăseăimpuneăaăseăfaceăiarăprecizareaăc ănoţiunea de crimă folosită în studiile de criminologie are o accepţiune mai largă şi ea se referă la infracţiune în general şiănuălaă noţiuneaădeăcrim ăfolosit ăînălimbajulăpenal,ăcareăareăunăsensămaiărestrânsăşiăfaceăreferireălaă infracţiunileăcontraăvieţiiăoriăalteăfapteăgrave. A1. Criminalitatea ca ...