MITOLOGIE ROMANEASCA Dusmani si prieteni ai omului - tudor pamfile PDF

Preview

Summary

FiCRDEMIA ROMANA DIN VIETITA POPORULUI ROMAN CULEGERI SI STUDII XXIX MITOLOGIE ROMANEASCA I. DOMAN! §i PRIETEN1 Al OMULUI DE TUDOR PAMFILE gDINTA UAR1E 1915 \ * A3 I EI _11/3; B CURE:ST! LIBRARI1LE SOCEC 8: Comp., C. SFETEA, PAVEL SURLT. LEIPZIG VIENA OTTO H A RRASSOWITZ GEROLD 8: Comp. 1.910 www.di...

Description

FiCRDEMIA ROMANA

DIN VIETITA POPORULUI ROMAN CULEGERI SI STUDII

XXIX

MITOLOGIE ROMANEASCA I.

DOMAN!

§i

PRIETEN1

Al

OMULUI DE

TUDOR PAMFILE

gDINTA

UAR1E 1915 \

*

A3

I

EI

_11/3;

B CURE:ST! LIBRARI1LE SOCEC 8: Comp., C. SFETEA, PAVEL SURLT.

LEIPZIG

VIENA

OTTO H A RRASSOWITZ

GEROLD 8: Comp.

1.910 www.digibuc.ro

BIBLIOTECA

AgZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN L Hora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908 Cimilituri românesti, de T. Parnfile, 1908 111. Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1908. 1V. Cântece si aril-Yuri, de AI. Vasiliu, 1909 V. Din literatura populard, de N. Päsculescu, 1909

L.

3.1.1.-

11.

. 11

H

VI. jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909

5. 6. .

V II. Sarbdtorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihalache, 1910

11

VIII. Industria casnica la Romani, de T. Pamfile. Premiul ,,Neuschotz" din 1909, 1910 IX. Hore si chiaituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 X. Legende, tradifii amintiri istorice, de C. Radulescu-Codin, 1910 Xl. Siirbeitorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911 XII. Cântece de lard, adunate de T. Pamfile, 1913. XIII. Boll i leacuri la oameni, vite i pitsdri, dupd datinile

XIV. XV. XVI. XVII.

,,

11

l 1.

5.

4. -

C. Radulescu-Codin, 1913 XVIII. Povestea lama de demult, dupa credintile poporului roman, 11

XIX.

Cavinte scumpe. Taclale, povestiri silegende românesti, culese

XXIV.

Cromatica poponthti roman, de T. Pamfile si M. Lupescu, 1914

de D. Futuna., 1914

XXV. Diavolul iavriijbitor al

1.50 2.

4.-

credintile poporului roman, adunate din corn. Tepu, jud. Tecuciu, de T. Pamfile, 1911 Cântece populare românesti din Comitatal Bihor (Ungaria). culese si notate de Bela Bartók, 1913 Vremuri Infelepte. Povestiri i legende românesti, ctilese de D. Furtunk 1913 Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1913 Ingeral romeinului, povesti i legende din popor, culese de

XXIII.

10.

2. -

.

de T. Pamfile, 1913 Sat-bit/or& la Romani. Särbriton7e de toamna Postul Criiciunului, de T. Pamfile, 1914 XX. Sarbiitorile la Romani. Craciunul, de T. Pamfile . . XXI. Superstifiile poporulai roman, de O. F. Ceausanu. Premiul Adamachi din 1913, 1914 XXII. Collude din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914

1.

11

11

2.-

2.3. -

4.11

2.

1.50 2.

dupa credintile poporului ro-

man, de T. Pamfile, 1914XXV t. Ceral si podoabele lui, dupä credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1915. XXVII. Credinfi superstifii ale poporului roman, de Artur Gorovei, 1915

.-

2. 5.

XXVIII. Vazduhul, dupä credintile poporului roman, de T. Pamfile, 1916

2.

XXIX. Mitologie româneascd, Dusmani ci prieteni ai onadut; de T. Pamfile, 1916 XXX. Mitologie româneasca, II. Comorile, de T. Pamfile (Sub tipar).

www.digibuc.ro

3. -

PREFATA Imi pare fan ca n'am putut afla un nume mai bun pentru botezarea paginilor cari alcatuesc lucrarea de fata, ca sä para mai .apropiata inrudirea intre aceasta cercetare i altele, facute pentru acelas subject, cu privire la alte popoare sau vremuri. Obisnuit, unor astfel de cercetari li se zice Mitologii (1), dar acestea, pe lânga descrierea fiintelor suprafiresti, In legatura cu omul, imbratiseaza i socotintile poporului despre lume, lucru pe -care eu 1-am facut In alta parte (2). Dar chiar fàrä acestea, ceea ce urmeaza aici nu presenta un tot. Dintre uprietenii" omului, lipseste Dumnezeu, zugravirii cäruia, dupä credintile Romani lor, n'am putut sa-i fac loc laolalta cu atâtea spirite, parte crestine, iar cele niai multe paganesti, pentru o pricina lesne de inteles. De asemenea lipseste i icoana Diavolului, care, prin marimea ei, ar fi fost o piedica pentru sintetizarea lesnicioasa a celor mai multe din capitolele acestei cercetari. Fara Diaval, nclusmanii" omului vor rasari mai distincti, cevk mai luminati, lucru care nu s'ar fi intarnplat daca-i puneam alaturi de ,,niinasul" lor. Tot dintre udusmani" lipseste i spiritul comorilor, despre care voiu vorbi a iu rea.

Unei asemenea cercetari i se mai poate da numele singuratec de Credintä, Cult sau Religiune (3), ceeace n'am putut face, caci

credintile poporului român nu se rnarginesc numai la spiritele pomenite aici, la cele a caror lipsa am aratat-o, sau la acele cari, pentru numarul prea mic de întâlniri, nu le-am putut socoti ca (1) De pilda G. de Rialle, La Mythologic tympani', Paris 1878; L. Leger, La Mythologie slave, Paris 19W. (2) Povestea lanai de demult, Bucure§ti 1913. (3) De pildá A. Lefèvre, La Religion, Paris 1892.

www.digibuc.ro

IV

având drept de a sta alAturi cu celelalte, Dragobete (1), Mätdiliiid (2) s. a. Credinta, Cultul i Religiunea, ne mai vorbesc despre o mare lume de Sfinfi, bisericesti i nebisericesti care ne este cunoscu-

VA (3), cum si despre un mare numAr de lucruri i ImprejurAri, toate, rämäsiti de culturi vechi,zoolatrie, fitolatrie, litolatrie, hidrolatrie, pirolatrie, antropolatrie, astrolatrie sau altele. Deci, astfel am rAmas la numele care mi s'a pärut mai bun, Dupiani i prieteni ai omalui", ca parte dinteo Mitologie româneascd.

Acesti ndusmani si prieteni" nu sunt numai ai Rornânului, cAci ti bird lnim la toate In lupta dintre orn si firer cei ai altor popoare vor fi cu atAt mai apropiati de-ai nostri, cu cât, paralel, vor fi fost si luptele mai asemAnAtoare. Astfel, sA nu ne mirAm i sA nu ne risipim truda umblând dupA filiatiuni, intrebAndu-ne : cine a avut i cine a cerut, cine s'a fAlit cu o avere

si cine s'a rusinat de un furt ! In esentä, credinfa, ca orisice necesitate fisiologicA, este aceeas pentru toate popoarele ce trAesc In aceleasi Imprejuräri. Pentru acest cuvânt n'am adus material strein de comparatie, cleat unde apropierea mi s'a pArut cA descopere o curioasä identitate, menitä sA punA IntrebAri istoriei sau sA deslege anuinite IntrebA-

ri ale acesteia. IngrAmädirea, at ori ce chip, de material comparativ, pentru potolirea unei curiositAti firesti, n'am socotit cA poate rAsplAti Indeajuns sacrificiile bänesti pe care le-ar fi cerut. (1) C. Rádulescu-Codin si D. Milialache, Sdrbätorile poporului, Bucuresti 1909, p. 37 : Dragobete e un fläcdu iubiet i uinblá prin päduri dupä fetele i fe-

meile cari au lucrat in ziva de Dragobete,-3 Martie. Le prind i le fac de râsul lumii, atunci când ele se duc dupd lemne, flori, bureti.." (2) Marian, Siirbittorik, 111, p. 189 : Mdtaildrd, dupä credinta Rcmânilor din Banat, e o fiintã parte omeneasca si parte ingereasca, un june frumos i nemu ritor, care umbrä in lume ca i Sdatoaderii i Rusalele, dar pe care oamenii nu-1 pot vedeä, din cauzd cd lumea .s'a spurcat cu sudalme i fáradelegi. Matarm] e frate mai mic cu Pastile". (3) S. Fl. Marian : Cdrailegile (1898), Pdresimilr (1899) si Cincizecimea (1901) T.

T. Pamfile, Sdrbdtorile de vard (1911), Sdrbdtorile de toamnd fi Postal Crdriamtlui (1914) si Creicianal (1914).

www.digibuc.ro

DESPARTIREA I.

SOARTA, AJUTOR, NOROC. URSITOARELE. Denumiri. Nunarul i menirea Ursitoarelor. Cele doui servitoare ale lui Alexandru Machedon. Un cioban le af IA casa í le vede traiul. Masa tIrsitoarelor la casa

pruncului de curAnd nIscut. Ursirea. TAria ursitei. Ursitoarele sau Zodiile primesc in fiecare seari porunca lui Dumnezeu. Osindirea celor ce ascultä ursirea

intr'adins. Dumnezeu, WA a schimbi ursita, *fa pe cei in nevoie. Cei trei mocani Ursitori aduc ursirea la indeplinire. Ursitoarele la alte neamuri.

Ursitoarele, numite si Ursitori (1), Ursatori, Ursite (2), Ursoi (3),

Ursoaice (4) sau Ursoni (5), iar de Macedo-Rornani Mire (6),ca Albe (7), Mirdsite, Casmete sau si la Neo-greci si Bulgari, Hdrioase (8), sunt, dupä unele credinti, trei fecioare sau zâne (9),

(1) Bun rezumat in S. Ft. Marian, Na$terca la Romdni, p. 149 si urm. Gf. Sarbdtotile la Roma'', I, p. 62. (2) Academia Romând, Ms. no. 34IS, p. 9 v". (3) Vieata romiineasca, an. II, vol. VI, p. 63. (4) Culegere din jud. Dolj. (5) Densuseann, Grant din Tara Halevultil, p. 232. (6) L. Sineanu, Basmelc Românilo, p. 782. D. Cosmulei, credinli superstifii aromiineo`i, Bncuresti 1909, p. 8. (7) P. Papatiagi, Basme aromäne, p. 199 : ele vin in trei seri de-arandul la noul nascut de Ii scriu cartea (S) Cosmulei, op. cit., p. 10. (9) Am puteà primi i numelc de Ziine sau Zlin4oare, pe cari lc vedem e-

nind la pruncul Isus Hristos spre a-I aplecd, adica spre a-I pnne la santil Maicii Donmului (A. Viciu, Co/link din Ardcal, p. 23, 24). Acad. Rom., Ms. no. 34IS, p. 14 v". T. Pamfile,

www.digibuc.ro

dupa. altele nsapte rnuieri" (1), iar dupa altele nouii femei (2) cari ursesc sau ur$esc (3), adica croesc ursita, ursa, urseala sau soarta

noilor nascuti, in Intaia noapte a nasterii,dupa unele socotinte, in cele trei dintai nopti de-arândul, dupa altele (4), In noaptea a treia numai (5), sau in cele trei nopti nesot : a treia, a cincea si a saptea, sau tocrnai in a opta. Despre Ursitoare, In tinutul Fagarasului, se aude urrnatoarea poacolo unde vestire, pe care, in variantele sale, o vorn va fi vorba de lele: Dupa ce a strabatut Alexandra cel mare pâttä la raiu, a aflat un rege anume loan §ezând pe tronul säu i tinand picioarele in apa clocotita de izvor. Intrebat fiind de ce face el aceasta, -zise regele loan ca apa astfel intrebuintatä are darul intineririi. Alexandru cel mare se ruga atunci sa-i de asi lui putina din aceac-

ta apa, si ceeace o primi, o pastra foarte bine. Cu toate acestea insä, cele doua servitoare ale sale i-o fume& si de atunci, fiind ele vecinic tinere i cunoscand viitorul ficarui orn, la nasterea sa îi ursesc soarta" (6). Prin unele parti, pe unde se crede ca stint trei Ursitoare, se zice ca dansele trilesc laolalta inteo casa, ca ingrijesc de candelele

i ca sa hränesc cu carne de furat. lea povestirea respectivä, aà curn se aude prin jud. Tecuciu : vietii omenesti

(1) Densuseanu, op. cit., p. 232. . '(2) E. N. Voronca, Datinile i credingle poporalui roman, Cernäuti 1903, p. 1070 : Wrsitele sunt /wad femei ; ele märitä fetele, fac sä inoard nevestele, cand cineva face anume pe ursitä §i le chiarnd cu descantece. Acela ce face, de-i femeie ori bärbat, pe dansele le trimite. Ele totuna torc i destorc ; mit rog : lumea îi mare ! Pentru fiecare ele lucrá sa-i vie partea : torc zilele omului,

vieata,

i destorc si deapänd. Pe cine vrau, il înzilesc; pe cine vrau, il o-

inoard". (3) Acad. Rom., Ms. no. 3419, p. 83. (4) Ibidem, no. 3418, p. 122 v". (5) I. Candrea, O. Densuseanu, T. Sperantd: Graial nostra, I, p. 9 : Ursitoarele vin a treia ii dupä nastere i urseazd pe prunc. Ele gasesc o turtä de pane tdcutd de-o fatä mare, un pahar de apd i un fir ros pe pane. Ibidem, p. 490: Ursitoarele vin a treia seard la fereastd i ursesc pe copil ; sit afle un pahar de apà si pane pe masd. (6) Vieafa romtineascii, 11", p. 64.

www.digibuc.ro

3

Unui mocan i se furà aproape In fiecare seard Cate un miel din turma, fara ca macar sa aiba un pic de banueala pe cinevä. Cane nu s'aude, sgomot iaräs nu s'aude! Cine a fie? Ninieni altul deck vreo Ursitoare, caci numai Ursitoarele se hränesc carne de furat! Bun ! Si inteo noapte se pune la panda.

Pe la miezul noptii numai iatä ca vede o fetneie sarind in turma, iea un miel si se gäteste de fuga. Stai ltipa mocanul. Nu mai scapi din maim mea cat o fi 'haul si dudaul. Sa-mi spui in grabä cine esti, CA altfel fac moarte de can ! Iar femeia ceea ii raspunse : Nu ridick voinice, cocosul dela puscä acuma, ca mare bine -ti-oiu face !

$i ce bine, ma rog, poti sa-mi face mie pana pe acolo? Cine k§ti ?

Apoi eu sunt Ursitoare i In manile mele sta.' vieata ta. Dacà mä lasi,bine de bine; claca nu,amar de capul i zilele -tale !

Mocanul lasa pe Ursitoare In pace, dar porni dupa clansa, ca sa-i arate locul uncle stau Ursitoarele. Voià ornul nostru sa stie dansul ce-i pe acolo. Merge ask merge mult, i dupa un card de vreme ajunge cu Ursitoarea la un castel mare, unde ardeau o multime nenumaratà de candele. Sute i mii se aprindeau si alte sute i mii se stingeau.

Ce-s acestea ?Intreabä mocanul. Sunt sufletele celor ce se nasc si-ale celor ce mor,raspunse Ursitoarea.

Ursitoarele furnicau de colo pana colo, turnand untdelemn prin putin de tot, dincolo mai mult, dupa cum le erà br randueala. Arata-mi si candela mea!o indeamnä mocanul pe Ursitoare. Si aceasta merse i i-o aráta.Mai aveà putin undelemn; i Ursi-

toarea i-1 mai sporl. Si se bucura astfel, poate, singurul om de pe lume, care a stiut vreodata cat mai are de trait, pentru cà isi vazuse candela cu ochii! (1). (1) Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

4

Ursitoarele, pe cari mai inainte, in vremuri de inimA curatA, oase sfAtuesc asupra urselii, una mai

meni le vedeau, dupa ce bAtranA zice despre copil :

SA aibA traiul meu din cutare zi i somnul meu din cutare noapte ! DupA ce celelalte o sfAtuesc sA fie mai miloasA, pornesc nevA7ute spre casa noului nAscut, pela miezul noptii. Pentru aceasta, la casele cu prunci nAscuti, se lasA usile i ferestrele deschise, iar lumea trebue sA fie veselA (1). Prin Tara Hategului, moasa, singura care poate apArà pe copil de toate lolwanele i bogiodatele (dihAniile spurcate), aude cum ursesc Ursonile in cele trei zile dupA nastere, când, pentru primirea lor, se pregAteste masA cu sare, pitd §i apd. S'a intâmplat cA undevâ venind Ursitoarele n'au aflat sare, pitä i apA; de aceea s'ait mâniat foc si-au ursit pruncului o soartä rea. Pe un astfel de copil 1-au ursit sA fie trAsnit pe Uil &ant (stâncA) : vremea cuvenità, lucrul s'ar fi i intämplat, dacA baba moasA, priceputA i -stiutoare, nu 1-ar fi legat si nu 1-ar fi tinut acasA cu minciuni panA a trAsnit in acel moment numái cliantul". Ursitoarele se scoboarA in casA, pe horn, pentru care cuvânt mama nou-nAscutului se aseazA lângA vatra focului, sat dupä cAloni (sobA), in unghet, unde e locul mai scutit (2). Prin alte pArti din Transilvania se pune pe masA in cele dintâi trei zile pentru Ursitoare un cot de peinzti nouA, un blid cu Mud de grâu, sare, pane, land §i un zeceria. Prin alte pArti se aseazI trei talgere cu grdu fiert, trei pahare cu apA, trei cu untdelem, câtivà bani, iar moasa zice cdtecal Ursitelor, ca se le imbuneze_ In Banat se pun In capul pruncului o pogace, trei craceri o pereek nota de breiciri, o oglindd, un pieptene i o lingurA cu unturd pentru Ursitoare, cari lucruri, fireste, a doua zi se impart. Tot prin Banat, prin unele pArti, in spre seara a treia se pregAteste un blida.,cel cu notai miini de fAinA de grew, o lingurA nouA cu sare, alta cu unt §i un pahar cu apA neinceputA. Masa este inconjuratA cu niste braciri nouA ; pe ea ard trei lumtinAri lipite de blidtuel, care are imprejur boabe cu grdu, cacuraz, pcisale, §. a.. (1) Gorovei, Credinf

si siipes1ifii p. 343.

(2) Densuvanu, Glaial din Tara Haft-it/id, p. :32-3.

www.digibuc.ro

5

Paharul cu apa este Incunjurat cu trei fire de indtasä rosie, lunga cat pruncul. Toate acestea stau la capul patului. Moasa se roaga: Doamne, Dumnezeule, Trim ite Ursitonrele Sä vinä toate %oiose, Voioase i bucuroase, La shnie srt gusteasca, Lui N. bine sa 'mpärteascd (1). N. putinel sä munceasca Si mult bine sä trdiascA !

Lucrurile de pe masa rotunda, numità sanie, pe care s'a intins cina sau cinisoara Ursitoarelor, se impart intre moasä i trei

fete cam de ate sapte ani, a doua zi. Prin jud. Tecuciu In Intaia seard se pune pe tablà sau farfurie, bani, pane, sare, un pahar de vin, douà liimânâri i cateva fire de busuioc (2). Mama copilului i moasa au grija sä viseze peste noapte si sa tinä minte, iar a doua zi sä-si talmaceasca acele vise, punandu-le in legätura cu viitorul pruncului (3). Prin jud. Braila a treia searä dupa nastere, mama copilului pune pe masa pane, sare, malaiu i o jumätate de oca de vin,

aprinde o lumanare si le lasa asa ca sà aiba cu ce sa se ospateze Ursitoarele. Aceste bucate le iea moasa a doua zi (4). Prin alte parti, din acela judet, moasa trebue sa viseze ceva In acea noapte si din cele ce le viseazä, talmaceste viitorul pi uncului nascut (5). Prin judetul Muscel, ,,ursitoarele se pun In a treia seara dela nasterea copilului i constau din pane, ceapd, iith, vin, carte, (1) Sri urseascii. (2) 1. A. Zanne, Proverhele Pondinilor, TX, p. 382 : La noul näscut se in-Untie masil seara pentru Ursitoare, cAci de nu vor aveh masa, il ursesc räu pe cel

nilscut, si cum 1-or ursl, ash va fi". (3) La un cumnat al meu, decedat la vrästa de 30 de ani, soacra mea a visat trei Nemti läutari cari au venit la fereastä. Poftiti inläuntru fiind, ei au raspuns : Apoi,

sä intrAm

i

câti sä rämänem !

Si au pornit. Si acesta s'a socotit ca un vis räu. (4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 271. (5) Ibidem, p. 2S9 ; cf. si p. 302 v".

www.digibuc.ro

6

de e baiat cel de curând nascut, ori custituri $i faioare,sä coasä sa-i creascä pörul,de e fa% sare, lumânare aprinsà, sä vada. Ursitoarele, numele celor trei femei..., un franc, $. a. Ursitoarele astea se pun pe masä la icoanä, spre rasarit, sä le vadä Ursitoarele. DupA ce s'au rânduit, Incepe moasa sA se inchine, rugandu-se la Dumnezeu ca Ursitoarele ce au sa vina noaptea, sA urseascä bine pe copil. Dimineata urmAtoare, moasa iea pentru sine darurile puse la icoanä.

Pentru ca Ursitoarele sa nu fie scat-bite si deci sä nu fie scArbitä

nici vie* copilului, e bine ca pärintii, In cele opt zile dela na$tere, sa nu fie tristi" (1). Prin jud. Gorj, a treia zi dupä nasterea pruncului se curAta. casa $i lehuza, iar seara, inainte de apusul soarelui, vine moasa pregatitä pentru punerea arsitoarelor eu o azimä coapta. In spuzA, unsä

cu miere la cele trei cruci de pe ea. Azima o a$eaza pe un scutec nou pentru prunc, 4ternut peste ni$te fa$e, pe o masA, lângä mama. Pe scutic, lângA azima, mai pune un paliar de vin, unu de apii, sare i un ban de argint pe Nine, o pereche de bete de ale moasii i trei linguri de cari se leaga cu nuitasä ni$te flori.. DupA ce le aseazA, moasa face nouA inchinAciuni i zice: Sfintelor, Bunelor,

Sa va aducä Dumnezeu curate, Luminate,

Butte ca panea, Dulci ca mierea

Si line ca apa!

Masa Ursitoarelor, astfel pregatita, ramiine pana a doua zi, când

venind moasa, o ridicA. Argintul de pe pane Il pune pe pieptul pruncului, iar pânea, vinul i apa se dau la ni$te copii curati (1).. La Macedo-Români, a treia zi, un copil de 12 ani, cu parintii In vieata, coace o turtifii de aluat nedospit, care se pästreaza sub, (1) C. Rhdulescu Codin, legende i amintiri istorice, Bucurestf 1910, p. 106. Gorovei, Creding p. 343 4 : opt zile dela nasterea unui copil,

parintii lui sä fie tot veseli, iar nu tristi, chci se intristeaza Ursitoarele, si cum vor fi ele in acele opt zile, asà va fi i copilul in vieatà. (2) lc. I. Constantinescu, Monografia comunii Brdnesti din jud. God, Tg.Jilt 1914, p. 128.

www.digibuc.ro

7

perina pruncului 40 de zile. De-i baiat cel de curând ntiscut, i se mai pune o punga ...