Conștiința de sine este însușirea unei ființe de a realiza, la modul reflexiv, cine este, cu cine este, unde se află și în ce moment din timp se află PDF

Title Conștiința de sine este însușirea unei ființe de a realiza, la modul reflexiv, cine este, cu cine este, unde se află și în ce moment din timp se află
Course Fundamentele psihologiei
Institution Universitatea de Vest din Timisoara
Pages 3
File Size 108.1 KB
File Type PDF
Total Downloads 95
Total Views 146

Summary

some lecture notes...


Description

;Imaginea de sine se referă la modul în care ne percepem caracteristicile fizice, emoționale, cognitive, sociale și spirituale. Modul în care ne percepem depinde de gradul de autoapreciere pe care îl avem. Imaginea de sine ne influențează comportamentele. Când ai o imagine de sine bună îți poți îndeplini obiectivele pentru ca, o imagine de sine bună îți dă entuziasm, energie și determinarea necesare pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocări ce trebuiesc depășite pentru atingerea obiectivelor. O imagine de sine bună te face sa relaționezi armonios cu ceilalți, prin atingerea obiectivelor poți avea performanțe profesionale, succes social etc. Con tiin a de sine este însușirea unei ființe de a realiza, la modul reflexiv, cine este, cu cine este, unde se află și în ce moment din timp se află. Nou născutul trăiește într-o totală nediferențiere față de mediul ambiant: eul nu este conștient de sine, de altul și de lume. Această situație a primit diverse denumiri. A fost denumită de Freud narcisism primar, iar Baldwin a denumit-o adualism. Cunoașterea de sine implică existența eului corporal, spiritual și social.Primele contururi ale conștiinței de sine aparțin eului corporal: ➔ la câteva zile își descoperă degetul mare pe care în suge ➔ la 2 luni își identifică mâinile, pe care le analizează cu minuțiozitate ➔ începând cu 6 luni, copilul se recunoaște în oglindă, data oscilând de la autor la autor. Slide 5 Problema oglinzii Rene Zazzo s-a preocupat îndeaproape de aprofundarea fenomenului oglinzii. Zazzo a remarcat că: la perceperea corpului său în oglindă, copilul își recunoaște mâinile pe care le vede și în realitate. Deoarece obrazul nu este vizibil direct, nu este vorba de recunoașterea lui, ci de construirea imaginii respective. La 10 luni copilul sărută oglinda, fiind surprins de amprenta lăsată, la 12 luni este capabil să facă diferența între chipul său reflectat în oglindă și cel al fratelui geamăn, aflat după geam. Rezolvarea corectă a petei pe nas, a semnalului luminos intermitent, ca și a imaginii sale pe video se realizează mult mai târziu. Slide 7-Ana Conform cercetărilor lui Zazzo: ➔ între 18-24 luni, copilul rezolvă corect proba petei de pe nas: o șterge de la locul unde este pe fața sa, nu de pe oglindă cum procedase până acum; ➔ după ce trece proba pete, cu o întârziere de 3-5 luni, copilul trece și de proba semnalului luminos: nu îl mai caută în oglindă, ci se întoarce pentru a-l repera în spatele său unde se află de fapt; ➔ la 26 luni, nu mai ocolește oglinda pentru a-și căuta propria imagine; ➔ la 3 ani își recunoaște imaginea pe video, chiar dacă cercetătorul, pentru a-l deruta, realizează un decalaj între mișcările sale reale și redarea lor pe ecran; ➔ la 5-6 ani copilul, confruntat cu decalajul, ezită în identificarea imaginii sale pe video, iar dacă experimentatorul insistă să-i explice, el motivează că e defect televizorul. Slide 8 Eul copilului dobândește forme de exprimare pentru toate cele 3 aspecte ale sale: 1. Eul corporal este puternic reliefat in structura imaginii de sine, copilul își cunoaște diferite părți ale corpului. 2. Eul spiritual: se schițează primele dorințe și interese, antepreșcolarul consideră că experiența sa este singura adevărată.

Eul social: copilul dobândește reguli elementare de conduită civilizată, știe ce este permis și ce nu. În concluzie, imaginea de sine r eprezinta o evaluare globala a propriei persoane, care nu este 3.

innascuta, ci se formeaza prin invatare, din experientele pe care le are individul, din actiunile pe care le realizeaza si la care participa. Atitudinile parintilor, ale profesorilor, colegilor, fratilor, prietenilor contribuie la crearea imaginii de sine a fiecaruia dintre noi, la stabilirea unui status social, al unui nivel de aspiratii care isi vor pune amprenta, inca din copilarie, asupra tuturor actiunilor si comportamentelor noastre.

Concluzii-cercetare Conceptul general de sine în copilăria timpurie conține diverse elemente care se referă la componentele cognitive cât și la cele fizice, sociale și emoționale. Modalitatea de a structura imaginea de sine în copilărie prezintă o anumită dinamică având caracteristici specifice în funcție de vârstă și sex, fiind mai diferențiată și mai puțin pozitivă una decât cealaltă. Se poate observa mult mai multă stabilitate, coerență, continuitate și perseverență în structura imaginii de sine și pași importanți pentru înțelegerea și respectarea legilor morale la sexul masculin. Structurarea imaginii de sine în copilărie (fizică, cognitivă, socială și emoțională) influențează o bună structurare a imaginii academice care se asociază cu performanțe academice superioare (Byrne, 1996). Rezultatele obținute au furnizat argumente care pot sprijini ideea elaborării programelor de dezvoltare personală, spre formarea cunoașterii de sine și capacitatea de apreciere de la începutul copilăriei. Aceste programe ar trebui să ofere copiilor criterii de auto-apreciere și de apreciere a altora; dezvoltarea atitudinilor critice și autocritice cu vedere la eliminarea tendințelor de supra-apreciere și subapreciere; cu modalități de referință adecvate imaginii de sine cu imaginea grupului despre sine; corelarea adecvată a rezultatelor propriilor activități cu imaginea de sine.

Studiu de caz Alin a crescut într-o familie cu probleme financiare. Este în clasa a treia iar colegii lui au început să își bată joc de el fiindcă nu are haine și rechizite noi folosindu-le pe cele de la fratele său. De un timp Alin este tot mai abătut și nu mai vrea sa meargă la școala. Cum/ce ați spune lui Alin pentru ca stima și imaginea sa de sine să nu fie afectată ?

Studiu de caz Ioana a crescut într-o familie cu un statut financiar bun. Săptămâna trecută a fost nevoită să își pună aparat dentar iar copiii au observat această schimbare la ea. A

fost nevoita multă vreme sa mănânce cu paiul din cauza durerilor de dinți iar acum toți copiii vin cu paie la școala ca să o imite și să râdă de ea. Ioana a fost atât de afectată încât a mers la cabinetul din scoală plângând să îl dea jos. Cum/ce ați spune Ioanei pentru ca stima și imaginea ei de sine să nu fie afectată ?

Studiu de caz Alin a crescut într-o familie cu probleme financiare. Este în clasa a treia iar colegii lui au început să își bată joc de el fiindcă nu are haine și rechizite noi folosindu-le pe cele de la fratele său. De un timp Alin este tot mai abătut și nu mai vrea sa meargă la școala. Cum/ce ați spune lui Alin pentru ca stima și imaginea sa de sine să nu fie afectată ?

Studiu de caz Ioana a crescut într-o familie cu un statut financiar bun. Săptămâna trecută a fost nevoită să își pună aparat dentar iar copiii au observat această schimbare la ea. A fost nevoita multă vreme sa mănânce cu paiul din cauza durerilor de dinți iar acum toți copiii vin cu paie la școala ca să o imite și să râdă de ea. Ioana a fost atât de afectată încât a mers la cabinetul din scoală plângând să îl dea jos. Cum/ce ați spune Ioanei pentru ca stima și imaginea ei de sine să nu fie afectată ?...


Similar Free PDFs