229288178 Probleme La Macroeconomie Rezolvate PDF

Preview

Summary

Download 229288178 Probleme La Macroeconomie Rezolvate PDF

Description

PROBLEME(MACRO) 1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m., cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi : 1. Cheltuielile globale; Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m. 2. Venitul global; Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m. 3. PIB. PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor) 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări: Indicatori Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi

Mlrd.u.m. 592 601 139 48

Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea

148 74

Investiţii nete

227

Export net

59

156

Determinaţi: 1. Valoarea PIB; PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? Metoda fluxului de venituri veniturilor 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114 Ib = In+A = 227 + 156 = 383 3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m. Determinaţi: 1. PIN; PIN= PIB – A= 6000-170=5830 2. Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340 3. Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310 4. Investiţiile brute= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.. Determinaţi:

1. 2. 3.

PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800 Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40 Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor = PIB –C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175 2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445 3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B. PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240 7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile VPd=1600-200-300=1100 S=1100-1200=(-100) - dezeconomii 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp: Bunurile A B C D

Anul „n-1” Cantitatea 15 5 10 1

Preţul 1 1 2 10

Anul „n” Cantitatea 20 8 11 2

Preţul 1 2 4 10

Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100 2. PIB real pentru anul „n”; IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5 PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67 3. Indicele de deflaţie . Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 % 9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru două perioade de timp: Bunurile A

Anul 2008 Preţul 10

Cantitatea 10

Anul 2005 Preţul 15

Cantitatea 8

B C

27 655

6 3

24 425

7 5

Determinaţi: 1. Indicele Laspeyres; Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / / (120+168+2125)=3544/2413=1,47 2. Indicele Paasche; Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42 3. Indicele Fischer. Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72. 10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40% 2. Rata şomajului real. Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): Forţa de muncă

2000 84889

2007 95453

Angajaţi

80796

87524

Determinaţi: 1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093 ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 – 87524= 7929 ru=(7929 / 95453)*100%=8,31% 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc. 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă? Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă. 12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;

ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10% 2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers 3. Numărul şomerilor peste 1 lună; U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6% 13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an; Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un) Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5 2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu 1,8%(0,018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal - admis) Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj natural, Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6% 2. PIB potenţial pentru anul 2008. (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6% (PIBr – PIBp)/PIBp =0,036; [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil 14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. mlrd.u.m. Anul PIB potenţial 2006 3000 2007 3800 2008 4125

PIB efectiv 3000 3705 3712,1

Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; Diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5% 2. Rata şomajului. (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%);

-95/3800=-3*(Ur-6%) -0,025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0,083; Ur=6,083%

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%. Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6% Decalajul = - 2*(10-6)=-8% Abaterile PIBr de la PIBp =8% 2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? PIBr=600mil; (600 – PIBp)/PIBp = -8%; 600 – PIBp = - 0,08PIBp; PIBp = 652,17 mil

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007: Anii

IPC

2005

225

2006

274

2007

310

Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006; Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%

ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8% 2. Rata inflaţie pentru anul 2007; ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1% 3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13% 4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1) 17. În baza datelor din tabel: Anul

IPC

Rata inflaţiei, %

Inflaţie/dezinflaţie

Rata nominală a dobânzii, %

Rata reală a dobânzii, %

1 2 3 4 5

100 112 134 120 150

1 12 19,64 10,44 25

Inflaţie Inflaţie Inflaţie Dezinflaţie inflaţie

12 17 15 18

0 -2,64 4,56 -7

Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC); rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo 2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie; Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3 Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5 3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. d’r=d’n –ri d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale ri(πۚ )-rata inflaţiei 18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei. R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=πۚ –β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul şomajului real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e schimbările de şoc ale i e=0; π=πۚ –β(U-Un) π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9% 19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi: 1. Rata naturală a şomajului; Un=0,05=5% 2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05) π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0 -4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5% U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte procentuale 3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.

pe termen lung Pe termen scurt - este o dreapta verticala 20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar înclinaţia marginală spre consum 0,8. Determinaţi: 1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. C=Ca+CI*Vd C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660 2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)? transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m. C=100+0.8*750=700u.m. Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.) 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin funcţia C = 123+0,8(Y-T). Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. C=123+0.8(Y-T) Vd=1220u.m. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220 u.m. 1220=123+0.8*1220+S S=1220 – 123 – 976 = 121 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil (Vd) 600 800

Cheltuielile de consum (C)

Economiile (S)

Înclinaţia marginală spre economii (S’)

580 740

20 60

0.2

1000 1200 1400

900 1060 1220

100 140 180

0.2 0.2 0.2

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; C 2. Economiile; S=Vd-C 3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd 23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Yd mil.u.m. C I AD=C+I I=Vd-C K= ∆Vd / ∆I I=Vd-C 80 61 22 83 19 90 68 22 90 22 3.3 100 75 22 98 25 3.3 Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; in tabel 2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil; AD=C+G+I+Xn 3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd. Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C 24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei VN=PIB=C+Ib+G+Xn Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei Vn=Y VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420 0.3VN=750 VN=2500lei 25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.; PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60 0.2PIN=10+100+60=170 PIN=850 mld u.m. 26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m. PIB=C+G+I+Xn PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5 0.3PIB=63

PIB=210 mld u.m. 27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000 u.m. PNB=PIB=AD 0: 3000=3300-3P Pe=100 1: 3000=3270-3P Pe=90 2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă; ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10% - situatie de deflatie 3. Prezentaţi grafic situaţia dată. P

100

P0e

90

V 29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m. Determinaţi: 1. Venitul naţional de echilibru; 30=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=Vd; VN=200 u.m. 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.? S1=S0+20 S0+20=0.25Vd-20 So=I 30+20=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=280u.m. 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd Ca=300 C’+S’=1 => C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T) 2. Venitul de echilibru; AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0 V=300+0,7V+300+600 0,3V=1200 V= 4000 venitul de echilibru

3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m. V=300+0,7V+300+(600+100) 0,3V=1300 V=4333,33 u.m. 31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(YT), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. imp=Rimp*V Rimp=imp / venit AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=Vo-153 Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4 Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4 Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo 0,1 Vo=252 Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline 32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000 mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi: d. 650 mln.u.m.. Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; t – cota impozitului Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m. 33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci PIB va creşte cu: d. 400 mii u.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m. 34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? T1=To-1mln u.m AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0 Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; Ve=100-0,6Ve+0,6 1,6Ve=100,6 Ve= 62,875 – se va majora (direct) 2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0 Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0 Ve=100+0,6Ve-1 0,4Ve=99

Ve=274,5 – se va micsora (invers) 35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? PNB=PIB ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200 1-C’=ΔG/ΔPIB C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 –(60/200)=1-0,3=0,7 36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m 37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze 2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru? Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit atingerea situatiei de echilibru. 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Venitul de echilibru; Ve=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=500+0,75Ve+1500+1000 Ve=0,75Ve+3000 0,25Ve=3000 Ve=12000 u.m. 2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500 ∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I ...