ARHITECTURA CALCULATOARELOR - CURS PDF

Preview

Summary

Material pentru pregatirea examenului...

Description

!

!

!!

!!!!ARHITECTURA!CALCULATOARELOR! ! CURS!1!Evoluţia!calculatoarelor!personale!

! Istoric!! ! Dispozitivele!de!calcul!au!evoluat!de-a!lungul!timpului!parcurgând!mai!multe!etape.! ! Dispozitive!de!calcul!simple!! i) ABAC!(numărător)!! ! ii) Între! anii! 1600! -! ,! un! matematician! cunoscut! ,! John! Napier! (1550! –! 1617)! inventează! un! dispozitiv! cu! bastonaşe! crismatice! pe! care! sunt! înscrise! produsele!1,2,3,...,9!ale!cifrelor!=>!Înmulţiri.! ! iii) Prin! ! 1600! ,! E.! Gunter! (1581-1626)! a! construit! ceea! ce! se! numeşte! scara! logaritmică!–!se!putea!realiza!x!a!două!numere!prin!adunarea!a!2!segmente.! log(a!x!b)!=!log(a)+log(b)! ! iv) E.Wingate!a!perfectionat!scara!logaritmica!si!a!creat!rigla!de!calcul! ! ! Dispozitivele! amintite! necesitau! operare! exclusiv! manuala! .! In! 1642! ,! matematicianul! Blaise! Pascal! (1623-1662)! a! inventat! o! masina! de! adunat! mecanica! ,! utilizata!de!tatal!sau!care!era!administrator!financiar.!Masina!consta!din!6!cilindri!care! aveau!reprezentate!cifrele!0..9!pe!cate!o!banda!.!La!fiecare!rotatie!cu!1/10!din!lungimea! cercului!corespunzator!se!schimba!cifra!,!iar!fiecare!10!atins!de!un!cilindru!determina! trecerea!automata!pe!cilindrul!urmator!a!unei!unitati!de!ordin!superior.!Astfel!suma!a!2! nr!rezulta!in!urma!rotatiilor!succesive!facute!pt!primul!si!al!doilea!nr.!! Le! Pan! (1725)! si! Schilt! (1851)! au! reusit! sa! realizeze! o! masina! de! adunat! in! care! cifrele!se!scriau!cu!clape!.!Vestitul! matematician!Gottfried!von!Leibnitz!(1646-1716)!a! construit!masini!de!adunat(1694)!si!inmultit!(1704)!inventand!un!cilindru!suplimentar! care! permitea! repetarea! adunarilor! in! vederea! efectuarii! unei! multimi! (! antrenor).! Dizpoizitivele! de!calcul! descrise!de! el! pt! efectuarea! celor! 4! operatii! aritmetice! au! fost! utilizate!pana!in!zilele!noastre.! In! 1820! ,! Thomas! De! Colmar! a! creat! prima! masina! de! +! si! x! ce! a! intrat! in! cartea! economica.! Intre! 1834-1854! ,! Charles! B.! de! Sage! a! proiectat! o! masina! care! folosind! rotite! de! calcul! zecimal! urma! sa! execute! o! +! intr-o! secunda.! Aceasta! masina! ! nu! a! fost! complet! realizata!.La!realizare!a!contribuit!si!Ada!Byron.! Cebsel! ! (1821-1894! )! a! construit! o! masina! de! +! si! x! cu! miscare! continua! care! semnala! sonor! miscarea! manivelei.! Viteza! de! lucru! a! acestor! masini! creste! de! la! 10! operatii!pe!sec!prin!inlocuirea!miscarii!manuale!a!manivelei!prin!cu!operatori!electrici.! In!1920!spaniolul!Torres!Y!Quevedo!a!prezentat!o!masina!de!+!si!x!nr!fiind!introduse! prin!clape.! ! ! ! ! !

! CURS!2!Masini!Analogice! ! In! prima! jumatate! a! secolului! al! XX-lea! au! fost! inventate! masini! analogice! care!! transformau! probleme! matematice! intr-una! bazata! pe! marimi! fizice(! unghiuri! ,! intensitatea!curentului!electric)!pe!baza!unei!analogii.!! ! Un! exemplu! de! transpunere! a! unei! probleme! numerice! in! termeni! anlogici! este! reducerea!x!a!2!nr!la!+!a!doua!segmente!folosind!scara!logaritmica.! ! Calculatoare!electronice! ! La! mijlocul! sec! al! XX-lea! apar! primele! calculatoare! electronice! (care! pot! fi! si! ele! numerice/digitale)capabile!sa!rezolve!probleme!complexe.!! Orice!calculator!electronic!trebuie!s!fie!capabil!:! sa!memoreze!informatii!(date!&!programe)=>!trebuie!sa!posede!un!dispozitiv! de!memorare! sa! comande! executia! operatiilor! =>! contine! un! dispozitiv! de! comanda! si! executie;!dispune!de!un!dispozitiv!aritmetico-logic! ! In!scopul!realizarii!legaturii!intre!comp!si!exterior!apar!dispozitive!de!introducere!–! extragere!a!datelor.! Primul! calculator! electric! a! fost! construit! in! 1943! si! s-a! numit! ENIAC! ;! folosea! o! viteza!de!32.000!op/sec!;!era!bazat!pe!tuburi!electronice.! In!1947!John!von!Noriman!stabilea!principiile!de!baza!pentru!calculatoarele!clasice.! Arhitectura! Noriman! ramane! valabila! pana! astazi.! La! un! moment! dat! unitatea! centrala(u.c.)! a! calculatorului! executa! o! singura! instructiune,! ea! fiind! retinuta! in! memoria!de!baza!a!calaculatorului.! G1!–!1943!–!1956!! !!!!!!Principalele!componente! fizice!ale! acestor!calculatoare! erau! tuburile!electronice! pt! circuitele! logice! si! tamburul! magnetic! rotativ! pentru! memorie.! Viteza! ! de! lucru! era! cuprinsa! intre! 50! –! 30.000! operatii/sec! iar! memoria! interna! de! 2! kb.! Programarea! acestor!calculatoare!era!dificila!folosindu-se!limbajul!masina.! ! ENIAC! –! 1943! –! contine! 18.000! tuburi! electronice! ,! 7.500! relee! si! 7.000.000! rezistente!;!ocupa!14,5!m2!si!cantarea!30t!! ! CIFA!–!1956!! MECIPT!–!1961!(Poli!Timisoara)! CETA!–!1961!(Poli!Timisoara)! DACICC!–!r!–!1959!(Institutul!de!Calcul!Cluj)! ! ! G2!–!1957!-1963! ! Principalele!tehnologii!hard!erau!reprezentate!de!tranzistoare!si!memorii!pe!ferite.! 200.000!op/sec!memorie!interna!de!32!kb!

Imprimante!rapide!:!FORTRAN!,!COBOL! In!memoria!calculatorului!se!pot!afla!mai!multe!programe!(multi-programare!desi!la! un!moment!dat!se!executa!o!singura!instructiune.! Calculatoare!romanesti!de!generatia!a!doua!! !!!!1!MECIPT!2!–!1968! !!!!2!CIFA!! !!!!3!CETA!2! !!!!4!DACICC!! ! G3!–!1964!-1971! ! Principala!tehnologie!hard!–!circuite!integrate!memoria!interna!–!semiconductoare! –! pe! suport! de! memorie! externa! –! disc! magnetic! –! iar! viteza! de! lucru! creste! pana! la! 5.000.000!op/sec.!! ! IBM!-360! FELIX!–!C256/1024(1971)! ! ! Generatia!3,5!(1971-1981)! ! ! cresc!performantele!circuitelor!integrate!si!se!standardizeaza!.!Apar!circuite!de! integrare! slaba! SSI! si! integrare! medie! MSI! .Ele! echivalau! cu! 100! tranzistori! pe! cip.! Creste!viteza!de!lucru!pana!la!15.000.000!op/sec!si!memoria!interna!pana!la!2!MB!,! iar!acum!apar!Pascal!si!Lisp! ! Generatia!4!(1982-1989)! ! Apar!circuite!pe!integrate!pe!scara!larga!(LSI)!si!foarte!larga(VLSI)!echivalau!cu! 50.000!tranzistori!p!e!cip.!Memoria!interna!creste!pana!la!8!MB!iar!viteza!de!lucru! 3x107!op/sec.!Apar!CD-uri!(discuri!optice)!si!programarea!orientata!obiect.! ! Generatiile!1-4!–!reprezentau!circuitele!arhitecturilor!clasice!şi!au!fost!construite! pentru!a!realiza!operatii!numerice!(calcule!matematice,!alfa!complecse).! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

! CURS!3! ! Generatia!V!(1990-azi)! ! Generatia! inteligentei! artificiale! ,! fiind! in! mare! parte! proiectul! japonez! de! cercetare!pt!noua!generatie!de!calculatoare.! Principalele! preocupari! se! suprapun! in! cea! mai! mare! parte! cu! functiile! noii! generatii!de!calculatoare!care!sunt!prez!mai!jos.! ! Aceste!calculatoare!sunt!bazate!pe!prelucrarea!cunostiintelor!in!conditiile!in!care! aceste!prelucrari!devin!preponderente!in!majoritatea!domeniilor!stiintifice.! D.p.d.v!tehnic!se!folosesc!dispozitive!LISP!1.000.000!de!tranzistoare!pe!cip.!Astfel! viteza!noilor!calculatoare!se!situeaza!100!Lips!–!1Glips! Apare! programarea! logica! &! functionala! bazata! pe! implementarea! unor! mecanisme!de!deductie!,!pornind!de!la!axiome!cunoscute!,!al!carei!reprezentant!era! limbajul! PROLOG! .! Functiile! de! baza! ale! noii! generatii! de! calculatoare! sunt! :! se! urmareste! implementarea! unor! functii! similare! celor! umane! (auz! ,! vaz)! folosirea! limbajului! prin! mecanisme! de! exprimare! a! formelor! prin! imagini! si! studiul! limbajului!natural!.! (directie!impusa!a!inteligentei!artificiale)! Gestiunea!cunostiintelor.! ! Cunsotiintele! trenuie! sa! poata! fi! memorate! sub! forma! care! sa! permita! accesul! optim! la! bazele! de! cunostiinte! si! intretinerea! bazelor! de! cunostiinte! ,! eliminarea! inconsistentelor!,!chiar!invatarea!de!cunostiinte!(carac!a!inteligentei!artificiale).! Realizarea! de! inferente! (deductii! ,! predictii):! acestor! actiuni! similare! gandirii! umane! li! se! poate! atasa! in! mod! cert! atributul! de! inteligent.! ! ! Pb! de! i.a.! se! va! rezolva! uzual! folosind! bazele! de! cunostiinte! asupra! carora! se! aplica! regulile! de! deductie! .! Se! folosesc! metode! si! tehinici! ce! permit! generarea! automata! a! unor! programe! si! testarea! corectitudinii! programelor! .! Se! pot! astfel! obtine! cunostiinte! noi! prin! simularea! unor! situatii! concrete! necunoscute! inca! .! Aceste!tipuri!de!probleme!sunt!foarte!complexe!si!necesita!instrumente!de!abordare! adecvata! :! programarea! logica! si! functionala,! metode! de! programare! euristice! (! furnizeaza!solutii!bune!chiar!de!nu!sunt!optime)!.! Un! caz! special! de! deductie! e! predictia! .! Predictia! (prevederea! unor! solutii! pe! baza! unor! cunostiinte! date)! se! implementeaza! folosind! mecanisme! ce! incearca! sa! simuleze!functionarea!creierului!uman!prin!intermediul!retelelor!neuronale.!! O!alta! tehnica!inspirata! din!lumea!biologica! in!i.a.! o!constau! algoritmii! generici! care!au!caracter!de!adaptare!la!context!,!similar!cu!adaptarea!la!mediu!a!populatiei! biologice.! ! Generatia!a!VI-a!

Apare! doar! in! literatura! sub! forma! conceptului! de! calculatoarele! viitorului! despre!care!se!filozofeaza!si!despre!care!oamenii!se!intreaba!daca!se!va!putea!obtine! in!viitor!prin!atasarea!unui!ADN!uman!la!un!calculator!neuronal.! CURS!4! ! NIVELE!CONCEPTUALE! ! ! Un! calculator! este! o! masina! care! poate! rezolva! anumite! probleme! (la! inceput! probleme! de! natura! matematica)! executand! instructiuni! .! O! secventa! de! instructiuni! care!precizeaza!cum!se!rezolva!un!task!se!numeste!program.! ! Instructiunile!de!baza!(adunarea!a!2!nr,!deplasarea!unei!date!dintr-un!registru!in! memorie)! formeaza! un! limbaj! cod! masina.! Acest! limbaj! e! propriu! fiecarui! tip! de! calculator.!Il!vom!nota!cu!L1! ! Programarea!in!limbaj!L1!este!greoaie.!De!aceea!a!fost!creat!un!nou!limbaj,!L2!,! mult!mai!apropiat!de!modul!natural!de!gandire!al!omului.!Limbajul!L2!este!asemanator! ca!mod!de!gandire!cu!L1!dar!are!niste!macrodefinitii!sup;imentare.!Acest!lb!se!numeste! lb! de! asamblare! a! calculatorului.! Lb! de! asamblare! este! inca! dependent! de! masina! pe! care!se!lucreaza.! OBS!!!! ! ! ! ! Indiferent! ce! lb! de! programare! utilizam! in! final! calculatorul! executa! instructiuni!in!lb!L1!,!cod!masina.! ! ! Exista!2!posibilitati!de!executie!intr-un!lb!a!unui!program!X! ! 1. Translatare!(compilare)!-! se!inlocuieste!fiecare!instructiune!dintr-un!program! scris!intrun!lb!mai!mare!decat!L1!cu!...! 2. !Interpretare!–!tehnica!prin!care!fiecare!instructiune!din!program!scris!intr-un! lb! >! L1! este! analizata! s! executata! instantaneu! printr-o! secv! echivalenta! de! instructiuni!in!limbaj!L1.! ! L1!cod!masina! L2!->!L1!->!executie;! ! Numim!calculator!care!executa!taskuri!intr-un!lb!>!L1!masina!virtuala.!Metoda!se! poate!extinde!pt!diferite!lb!si!masini!a!i!se!poate!defini!un!lb!L3!care!are!l!baza!lb! L2!obtinand!alte!masini!virtuale.!In!literatura!de!specialitate!aceste!calculatoare! se!numesc!generic!nivele.!Calculatoarele!actuale!constau!in!7!nivele!conceptuale.! ! NIVELUL!0!–!nivelul!logic!digital;!executa!instructiuni!cod!masina!in!lb!L1.!Acest!nivel! este!realizat!prin!circuite!logice!la!care!elementul!fundamental!este!logica.! ! NIVELUL! 1! –! nivelul! microprogram! –! contine! deja! conceptul! de! program.! Acest! program! (microprogram)! interpreteaza! instructiuni! de! tip! L1! si! le! executa.! Fiecare! instructiune!a!nivelului!1!este!executata!de!catre!un!microprogram.! ! ! ! ! ! ! ! !

! ! ! SOFT-ul!din!HARD!=!FIRMWARE! ! NIVELUL!2-! nivel!de! masina!conventionala;prin!nivelul!0!si!1!se!pot!defini!si!pt!acelasi! tip! de! calculator.! In! general,!compatibilitatea! calculatorului,! realizate! de! catre! diferite! firme! se! asigura! la! nivelul! 2,! de! aceea,! acest! nivel! se! numeste! nivel! de! masina! conventionala.! ! Unele! masini! nu! au! nivel! 1! (microprogram).! In! acest! caz,! instructiunile! din! nivelul!2,! sunt! direct! executate! de! masina!logica! digitala! (componentele! hardware! ale! calculatorului).! ! ! ! CURS!5! ! NIVELUL! 3! –! este! de! fapt! nivelul! sistemelor! de! operare.! Intre! masinile! de! nivel! 3,! realizate! de! diferite! firme,! exista! in! momentul! de! fata! destule! diferente.! Ele! contin! interpretarea! si! translatarea! construite! de! programe! de! sisteme! specializate! in! implementarea!masinilor!virtuale.! ! Nivelele!0-3!servesc!nivelelor!urmatoare:! ! NIVELUL! 4! –! nivelul! limbajului! de!asamblare! –! este!destinat! programarii! de!aplicatii.! Incepand!cu!nivelul!4!se!utilizeaza!cuvinte!mnemonice!pentru!diferite!notiuni!cu!care!se! opereaza.! Programele! scrise! pt! nivelul! 4! ! in! lb! de! asamblare! sunt! translatate! de! un! program!special!numit!asamblor!si!interpretator!de!nivelele!1,2,3.! ! NIVELUL!5!–!consta! din!lb!utilizate! pentru!scrierea!programelor!de! aplicatie!–!se! mai! numesc!limbaje!de!nivel!inalt.!Programele!scrise!sunt!translatate!in!limbje!de!nivelul!4! sau!3!de!catre!programe!specializate!numite!compilatoare.! ! NIVELUL!6! –! este! destinat!aplicatiilor! specializate.! Contine! lb! destinate! unor!domenii! foarte! specializate! (proiectare! asistata! de! calculator,! economie,! administratie,! grafica! etc.! ! ! 1) TEMA!DE!REALIZARE! 2) CONCEPTE!->!CAD!(Computer!Aided!Design)!(AUTOCAD)->!LISP! 3) PROTOTIP->!FEA!(Analiza!cu!elemente!finite)! 4) LANSARE!IN!PRODUCTIE->!CAM!(Computer!Aided!Manufactory)!! ! ! Pentru! fiecare! nivel! masina! se! defineste! notiunea! de! arhitectura! calucator! ca! fiind!setul!tipurilor!de!date!operatiile!si!facilitatile!accesibile!programatorului.!

Notiunea!de!hardware!–!defineste!circuitele!electronice,!memoria!dispozitivelor! de!I/O!,!deci!masina!de!nivel!0.!Executa!programe!de!nivel!1.! Notiunea!de!software!–!multimea!de!algoritmi!si!reprezentarea!lor!in!calculator,! deci!pachetele!de!programe.! Notiunea! de! firmware! –! notiune! intermediara! care! defineste! componentele! software! incorporate! in! hardware.! Se! utilizeaza! pentru! programe! nemodificabile! sau! care!nu!trebuie!sa!se!piarda!la!deconectarea!tensiunii!de!alimentare.! ! ! ! CURS!6!Reprezentarea!informatiilor!in!calculator! ! ! Calculatoarele!digitale!prelucreaza!informatii!reprezentate!prin!2!stari!codificate! prin!0!respectiv!1.! !0(0V)!!! 1(1V)!!->! reprezentare!binara.! O!astfel! de!codificare!poate! reprezenta!si!o!valoare!logica!de!tip!False!pt!0!si!True!pt!1.! ! 1CB! –! bit! –! vid! -! Aritmetica! binara! opereaza!cu! numere! ir! algebra! booleana! cu! valori!logice.! ! Pt! stocarea,! prelucrarea! si! transmiterea! informatiilorse! utilizeaza! diferite! codificari!ce!elimina!erorile!de!reprezentare!si!permit!corectia!si!detectia!erorilor.!Astfel! fiecare!cifra!zecimala!a!unui!nr!e!reprezentata!de!codulsau!binar.!Acest!tip!de!codificare! se!numeste!BCD.Exista!coduri!alfanumerice!ce!realizeaza!o!corespondenta!liniara!intre! multimea!cuvintelor!binare!de!o!anumita!lunigme.! 1!byte!=!8!biti!! ....! 8!byte!=!64!biti!–!lungimea!maxima!! ! In!practica!portile!logice!sunt!din!circuite!integrate!(cipuri).!Un!cip!este!o!pastila! de!siliciu!de!furma!unui!patrat!cu!latura!de!cativa!mm!si!care!din!considerente!mecanice! si!tehnice!e!plasat!intr-o!capsula!de!plastic!mai!mare.!Conexiunile!pastilei!de!siliciu!cu! alte!circuite!,!cu!sursele!de!tensiune!si!masa!electrica!se!realizeaza!prin!pinii!plasati!pe! laturile!de!plastic!ale!capsulei.! In!functie!de!nr!de!porti!pe!care!le!contin!cipurile!pot!fi!! SSI!(Small!Scale!Integrated)!pana!la!10!porti!logice! MSI!(Medium!Scale!Integrated)!pana!la!100!porti!logice! LSI!(Large!Scale!Integrated)!pana!la!100.000!porti!logice! VLSI!(Very!Large!Scale!Integrated)!>!100.000!porti!logice! ! Exista!!doua!tipuri!de!circuite!logice!! 1) combinationale! –! valoarea! semnalelor! de! iesire! depinde! numai! de! starea! logica!a!semnalelor!de!intrare! !

2) Secventiale!–!la!care!iesire!depinde!de!intrare!si!de!starea!curenta!memorata! a!circuitului;!sunt!circuite!care!au!elemente!de!memorie!deci!circuite!care-si! memoreaza!starea.! ! ! ! CURS!7! STRUCTURA!UNUI!CALCULATOR! ! ! ! A!fost!definita!pentru!prima!data!de!John!Von!Neumans!–!1945!si!consta!din!:! 1)!unitatea!centrala!(procesor!P)! 2)!memoria!interna!(M)! 3)!3!dispozitive!de!I/O! ! Intre! componentele! calculatorului! informatiile! circula! pe! linii! de! comunicare! specializate.!Acele!informatii!contin!:!adrese!de!memorie!–!date!–!semnale!de!comanda.! Conform! celor! 3! categorii! de! informatii! linile! de! comunicatie! sunt! grupate! in! magistrale.!In!structura!calculatorului!exista!3!tipuri!de!magistrale:!de!adrese!–!de!date! –!de!!comenzi.! ! UCP!(unitatea!centrala!de!prelucrare)!este!compusa!din!urmatoarele!parti:! 1) unitatea!aritmetico-logica!(UAL)! 2) registre!generale! a) registru!de!instructiuni! b) registru!de!stare!program! c) numaratorul! de! instructiuni! –! pastreaza! adresa! corecta! a! instructiunii! care!se!executa! 3) unitatea!de!comanda! ! Setul!de!instructiuni! ! ! Activitatea! generala! a! unui! sistem! de! calcul! consta! in! stocarea! si! prelucrarea! informatiilor.!Intregul!proces! de!tratare! a!informatiei!din! cadrul!unui! sistem!de!calcul! are!loc!conform!unui!algoritm!de!prelucrare.!Acest!algoritm!este!implementat!prin!setul! de!instructiuni!specifice!unui!limbaj!de!programare.! ! Instructiunile! alcatuiesc! un! program.! Prin! transformari! succesive! (op! de! compilare!si!link-editare)!aceste!instructiuni!sunt!aduse!la!nivelul!unui!set!de!comenzi! elementare!instructiuni!elementare.! ! Instructiunile! cod! masina! formeaza! setul! de! instructiuni! al! calculatorului.! Componenta! calculatorului! care! realizeaza! executarea! instructiunii! este! UCP.Memoria! calc!memoreaza!setul!de!instructiuni!ce!urmeaza!a!fi!executate.! ! ! O!instructiune!se!executa!in!2!faze:! 1)!faza!de!aducere!–!ea!este!adusa!din!memoria!interna!in!UCP! 2)!faza!de!executie!–!in!care!instructiunea!este!executata!in!UCP!

Fiecare!faza!este!executata!intr-un!nr!de!impulsuri!de!tact!3GH!2-10!miu! ! ! ! ! In! concluzie! ,! pt! a! putea! executa! o! instructiune! UCP! trebuie! sa! poata! efectua! urmatoarele!functii:! 1. citirea!si!scrierea!informatiilor!din/in!memoria!interna! 2. recunoasterea!si!executarea!instructiunilor!cod!masina!! 3. transmitera! de! comenzi! celorlalte! componente! ale! calculatorului! realizand! coordonarea!functiilor!acestora.! ! Recunoasterea!formelor!instructiunilor!de!executat! ! Rezultatul!nr!cuv!de!memorie!utililizate!pt!executarea!fiecarei!tip!de!instructiuni! si!semnificatia!campurilor!care!alcatuiesc!instructiunea! ! ! In!general!o!instructiune!cod!masina!contine!urmatoarele!campuri:! 1. cod!operator!(+,0,*)! 2. zona!de!adresa!(adrese!operand!1,!adrese!operand!2)! ! Pt!reducerea!lungimii!instructiunilor!cod!masina!s-au!stabilit!anumite!conventii:! 1. instructiunea!poate!opera!cu!cel!mult!2!operanzi! 2. adresa! urmatoarei! instructiuni! ce! trebeuie! executata! se!citeste! mereu!dintr-un! registru!specializat!numit!registru!contor!de!adrese/! ! ! La! executarea!fiecarei! instructiuni! ,! registru! contor! de! adrese! este! incrementat! cu!instructiunea!in!curs!de!executie.! ! Intr-un! program! incarcat! in! memorie! pentru! a! fi! executata! instructiunea! respectiva!o!gasim!la!adrese!consecutive!de!memorie.! ! Pentru! realizarea! unei! ramificatii! executiei! unui! program! se! foloseste! instructiunea!speciala!de!salt!care!modifica!valoarea!memoriei!in!registru.!Contorul!de! adrese!incarcand!in!aceste!valori,!adresa!noii!instructiuni!la!care!se!efectueaza!saltul.! ! ! CURS!9!Tipuri!de!instructiuni!cod-masina! ! Se!clasifica!conform!urmatoarelor!caracteristici:! ! I! 1. Instructiuni!de!transfer!de!date!intre!memorie,!registrii!su!stive! ! 2. Instructiuni!aritmetice! Orice!proces!executa:! a) Operatii! elementare! cu! nr! reale! respectiv! operatii! cu! nr! complexe! implemetate!hardware!(pot!fi!implementate!si!software)!

b) Operatii!logicesi!de!deplasare!care!lucreaza!la!nivel!de!bit.!Aceste!operatii! sunt!folosite!pentru!determinarea!bitilor!de!control!din!cuvintele!de!stare! sau!pentru!realizarea!rapida!a!unor!operatii!aritmetice(!x,!/!etc.)! ! 3. Instructiuni!de!comp!si!de!salt!–!genereaza! continuarea!executarii!programului! la!o!alta!adresa!decat!cea!imediat!urmatoare! 4. Instructiuni!de!repetare!–! se!folosesc!pt!executarea!repetata! a!unei!secvente!de! instructiuni;! utilizeaza! o! valoare! contor! ce! memoreaza! nr! de! cicluri! ce! trebuie! efectuate!!!!!! 1-secventiale! ! 2-alternative!if!–!then!–!else! ! 3-!repetitive!->!do!–!whi...