Bacalaureat de nota 10 Istorie LTT 1 PDF

Preview

Summary

ISTORIE SINTEZE 20 de variante rezolvate Co lect ia " BA C ALA UREATUL DE NOTA 10" ISTORI E Sin teze / 2 1 de varia nte rezo lv a te Editura acreditata C N.c. s.f.s. cod I 020 Mariana Vasile Coleclia .,Bacalaureatul de nota 10" este coordonat!i. de Alexandru Mu~ina GAVRILA MANEA © Ed ...

Description

ISTORIE

SINTEZE 20 de variante rezolvate

Co lect ia " BA C ALA UREATUL DE NOTA 10"

ISTORI E

Sin teze / 2 1 de varia nte rezo lv a te

Editura acreditata C N.c. s.f.s. cod I 020

Coleclia .,Bacalaureatul de nota 10" este coordonat!i. de Alexandru Mu~ina

Mariana GAVRILA

Vasile

MANEA

© Ed itura " AULA" . S.c. AU LA MAGNA S.R.L. O.P. II, C.P. 962, Bra~ov, 500610

Te lefon/Fax: 0268/31.86.47; 32.66.47; 0725.915.335

editu [email protected]

www.aula.ro

Redactor: Cristina Vasilica

Tehnoredactare: Cristina Vasilica

Corectura: autorii

Coperta: Radu Silvestru

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

GAVRI LA, MARIAN A

Istorie: bacalaureat

Mariana Gavrila, Vasile Manea

Bra~ov: Aula, 2010

ISTORIE

SINTEZE

(recapitularea materiei din programii)

ISBN 978-973-754-093-5 I. Manea, Vas ile

94(100)(075.5)

371.279.8:373.5

21

DE VARIANTE COMPLETE (rezolvate ~i explicate)

B~l.~rI'. Jl.~

- . - - 'W'

fe dp rinte t . p og r a f l

Tel: 411.00.55;41U1.1& ~

AULA

CUPRINS Sinteze A. POPOARE ~I SPATH ISTORICE Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor ............................ 7

B. OAMENII, SOCIETATEA

~I LUMEA IDEILOR

Secolul XX intre democratie ~i totalitarism.

Ideologii ~ i practici politice in Romania ~i in Europa ............... 10

Constitutiile din Romania ......................................................... 15

C. STATUL ~I POLITICA

Autonomii locale ~i institutii centrale in spa!iul romanesc

(secolele IX-XVIII) .................................................................. 2 1

Statui roman modern: de la proiect po litic

la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII -XX) ................... 34

Romania postbelica. Stalinism, nati onal-comunism ~i di siden!a

anti comunista. Construc!ia democratiei postdecem briste ........ 47

D. RELATIILEINTERNATIONALE

Spa!iul romanesc intre diploma!ie ~i confl ict In Evul Mediu

~i la inceputuri le modernita!i i ............... .................................... 51

Romania ~i concertul european. De la "Criza orientala"

la marile al iante ale secolului XX ......................... .................... 62

Romania in perioada Razboiului Rece ...... ... ............................. 65

- 21 de variante Varianta I .................................................................................. 71

Varianta 2 ........... ................ ................ ....................... .... ............ . 77

Varianta 3 .................................................................................. 79

Varianta 4 .... ....................................... ....................................... 82

Varianta 5 ...................... ............................................................ 85

Varianta 6 .................................................................................. 87

Varianta 7 .................................................................................. 90

Varianta 8 .................................................................................. 92

Varianta 9 ............................................... ..... .............................. 95

Varianta 10 ............................................................................ .... 97

Varianta 12 ....................................................... ....................... Varianta 13 .............................................................................. Varianta 14 . ..... ........................................................................ Varianta 15 .... .......................................................................... Varianta 16 .............................................................................. Varianta 17 .............................................................................. Varianta 18 .............................................................................. Varianta 19 ........................ :..................................................... Varianta 20 .................... .......................................................... Varianta 21 ................................................ .. .............................

102

104

107

109

I II

114

116

119

121

123

Rezolvarea variantelor Rezolvarea·variantei I ............................... ............................. Rezolvarea variantei 2 .. ............. .... ......................................... Rezolvarea variantei 3 ................................ .. .. ............ ............ Rezolvarea variantei 4 ........................ .......................... .. ........ Rezolvarea variantei 5 ............................... .. ........................... Rezolvarea variantei 6 ............................................................ Rezolvarea variantei 7 ............................................ ................ Rezolvarea variantei 8 ............................................................ Rezolvarea variantei 9 .......... .................. ................. ...... ......... Rezolvarea variantei 10 .... .... .................................................. Rezolvarea variantei I I ...................................... .................... Rezolvarea variantei 12 .................... :..................................... Rezolvarea variantei 13 .................. ........ ........ ................ ........ Rezolvarea variantei 14 .................................................. ........ Rezolvarea variantei 15 .......................................................... Rezolvarea variantei 16 .................. ........................ ................ Rezolvarea variantei 17 .............................. .. ...... .................... Rezolvarea variantei 18 .......... ........ .............. ........ .................. Rezolvarea variantei 19 ...................... .................. .................. Rezolvarea variantei 20 .......................................................... Rezolvarea variantei 21 ......................................................... ..

129.

133

138

142

146

150

153

157

162

164

168

172

175

179

182

187

19 1

194

198

20 1

205

A. POPOARE

~I

SPATH ISTORICE

Romanitatea romlini/or in viziunea istoriei/or Romanii sunt un popor romanic (latin) a cruui etnogeneza (proces de formare) a cunoscut trei etape: civilizatia geto-dacA supusA cuceririi romane, sinteza daco-romanA reaIizatA in urma procesului de romanizare ~i adaosul slav din secolele VI-VII. Romanitatea reprezintA un element esential al identitAtii lingvistice ~ i culturale a poporului roman. Originea latinA ~i vechimea romanilor pe aceste meleaguri este subliniatA in istoriografia Evului Mediu. Primii autori apartin lumii bizantine, unde identitatea etnica a romanilor era bine cunoscuta. {ntr-un tratat militar, Strategikon (secolul al VII -lea), datorita limbii, ace~tia erau numiti romani, termen intalnit mai tarziu ~i la imparatul Constantin al VII-lea Porfirogenetu l (912-959) care, In lucrarea sa Despre administrarea imperiului, preciza ca " ace$tia se mai numesc $i romani pentru ca au venit din Roma $i poarta acest nume pana in ziua de astiizi". Acest (}spect a fost confirmat in cronica sa de loan Kynnamos, care a sW batut teritoriile nord-dunarene: ,,se zice ca sunt vesti,i demult din Italia". La fel ca ~i bizantinii, ungurii au intretinut un contact permanent cu romanii, romanitatea acestora fi indu-Ie cunoscuta. Notarul anonim al regelui Bela afirma in cronica sa, Faptele unguri/or (Gesta Hungarorum) . ca, la sosirea lor, ungurii au gas it 'in Panonia slavi, bulgari ~i "biachi, adica pastorii romani/or". La fel , ungurii, condu~i de ~eful lor Tuhutum, i-au giisit in Transilvania (sec. IX-X) pe romani ~i pe slavi. Un secol mai tarziu, Simon de Keza nota in Gesta Hunnorum et Hungarorum, ca romanii erau 'in Panon ia la venirea hunilor, iar in vremea lui Attila romanii, locuitori ai ora~e lor s-au inapoiat in Italia, doar "vlahii", care erau pastorii ~i agricultorii acestora, rnmanand de bunavoie in Panonia. Intrarea spatiului roman esc 'in sfera de interese a Romei ~i a misionarilor ei face ca papalitatea sa ia cuno~tintii despre existenta romanilor ~i apartenenta lor la "ritul grecilor", nelegitm 'in viziunea curiei papale. Mai tarziu, odata cu desta~urarea luptei antiotomane a TAri lor Romane, interesul european fata de romani a sporit, manifestiindu-se in pteocupArile umani~tilor fatA de originea ~i istoria acestora. Poggio Bracciolini a fost printre prim ii umani~ti care au afirmat originea romanA a poporului roman . Pe langa numeroase elemente comune Iimbii latine ~i romane, el a constatat existenta la romanii nord-dunlireni a unei traditii referitoare la descendenta lor 7

Sinteze

Istorie . Bac

dintr-o colonie fondata de Traian. Contemporanul sau, Flavio Biondo, afirma despre romanii cu care se intalnise la Roma ca "invocau cu mandrie originea lor romana", iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit papa sub numele de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat In circuitul ~tiintific european. Istoriografia romaneasdi este prezenta prin Nicolaus Olahus, umanist transilvanean de faima europeana, e llnsu~i de origine romana, care In lucrarea sa Hungaria (1 536), este primul care sustine unanimitatea de neam, limba, obiceiuri ~i religie a romanilor. Deasemenea, Johannes Honterus, originar din Bra~ov, Inscrie In harta sa (1542) numele "Dacia" pentru Intreg teritoriullocuit de romani. Mai sunt ~ i cronicarii moldoven i: Grigore Ureche, In Letopise{ul Tiirii Moldovei ~i Miron Costin, In De neamul moldovenilor, care vorbesc despre originea noastra latina: " De la Ram ne tragem $i cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiuf'. Stolnicul Constantin Cantacuzino, In Istoria Tiirii Romane~ti, precum ~i Dim itrie Cantemir, In Hronicul vechimii romano-moldo­ vlalli/or, au subliniat continu itatea de viata a dacilor sub sUipanirea roman a, unitatea ~i continuitatea romanilor. Odatacu cronicarii moldoveni ~i munteni, cunoscatori ai scrierilor umaniste, chestiunea unanimitatii este transferata din sfera tradit iei In cea a istoriografiei, pentru ca Scoala Ardeleana sa faca din aceasta o arma In lupta de emancipare nationala ~i sociala a _romanilor transilvaneni. Politizarea romanitatii romanilor. Pana In secolul al XVIJI-Iea, continuitatea romanilor In tinuturi le carpato-dunarene era considerata un fapt normal ~i logic. 'Insu~i Imparatul Austriei, los if al II-lea (1780-1790), Ii considera pe romani "incontestabil, cei mai vechi $i mai numero$i locuitori ai Transilvanier'. Dar, pentru populat ia majoritara a Transilvaniei , Incepe lupta pentru drepturi politice refuzate secole de-a randul de catre "natiunile privilegiate". A fost elaborat Supplex Libel/us ValacJlOrum (1791), memoriu prezentat Curtii de la Viena, In care se subliniaza ca romanii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urma~i ai coloni~tilor lui Traian. In aceasta atmosfera a fost lansata "teoria imigrationista" a lui Franz Sulzer, din Istoria Daciei Transalpine, potrivit careia romanii nu se trag din coloni~tii romani din Dacia, aceasta fiind parasita in intregime odata cu retragerea aureliana. Prin urmare, romiinii s-au nascut ca popor la sud de Dunare, undeva Intre bulgari ~i albanezi, de la care au preluat influente In limba, precum ~i credinta ortodoxa.De aici, ei au emigrat catre mijlocul secolului al XIII-lea din sudul Dunarii

8

In Transilvania, unde Ii vor gasi stabiliti pe unguri ~i pe sa~i . Prin teoria sa, Sulzer sfida parerea unanima din cultura ~i ~ti in ta istorica europeana care Ii considera pe romiini urma~i ai romani lor lui Traian. Istoricul englez E. Gibbon, autor al unei celebre istorii a Imperiului Roman (1787), arata ca In Dacia, dupa retragerea aureliana, a ramas ,,0

parte insemnata din locuitorii ei, care mai mare groaza aveau de migrare decat de stapanitorul got" . De la ace~ti locuitori vor deprinde migratorii "agricultura $i placerile lumii civilizate". Netemeinicia afirmatiilor lui Sulzer a fost reliefata de reprezentantii Scolii Ardelene (S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior, l. Budai-Deleanu), dar ~i de carturarii sa~i (L. Toppeltinus, J. Troster). Mai tarziu, dupa realizarea dual ismu lu i austro-ungar (1867 ), im igralionismul este readus cu ~i mai multa tarie In dezbaterile istoricilor de catre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este rel uata ~i imbogatita In lucrarea Studii romane~ti. Cercetiiri asupra istoriei vecJli a romani/or ~i va fi denumita "roesleriana" . Ideil e principale sustinute de aceasta cauta sa demonstreze exterminarea dacilor In urma razboaielor cu rom an ii, cauza care a contribuit ~i la disparitia vechilor toponimii dacice; romanizarea nu se putea efectua In cei 165 de ani de stapanire romana, iar, pentru ca dacii rama~i In viata traiau izolati, Dacia a ramas pustie la retragerea aureliana; poporul roman ~i limba roman a s-au format In sudul Dunarii. Scopul acestor teorii era limpede: anularea argllmentelor istorice ale romanilor in lupta politica din Transilvania ~i justificarea pozitiei privilegiate detinute de catre maghiari, sa~i ~i secui. Teoria roesleriana a fost combatuta cu succes de lucrarile istoricilor romani B.p. Hasdeu ~i A:D. Xenopol. Mai tarziu, investigatiile ~tiintifice conduse de marii no~tri istorici ~i lingvi~ti - N. lorga, V. Parvan, c. Daicoviciu, Gh .1. Bratianu, AI. Rosetti, c.c. Giurescu, alaturi de cercetarea arheologica, au facut progrese remarcabile, infirmand teoria imigrationista. Pe aceea~i pozitie s-au situat ~i multi istorici straini - Th. Mommsen, I. Jung, C. Patsch, P. Mackendrick, care considera ca romanii sunt urm a~ii daco-romanilor ~i ca s-au format ca popor In Dacia Traiana.

9

• S inteze

:!I

B. OAMENII, SOCIETATEA LUMEA IDEILOR

~I

Aparenta victorie a democratiei. Sfar~itul marii conflagratii mondiale (1918) cons fin tea nu numai victoria AngJiei, Frantei ~i Statelor Unite, ci ~i 0 victorie a democratiei. Imperiile multinationale, bazate pe regimuri autoritare, s-au destramat ~i locul lor a fost luat de state nationale, care vor opta pentru sisteme poJitice republicane sau monarhii constitutionale. Schimbarea hartii politice, precum ~i noile raporturi de forta central ~i est-europene aveau sa fie confinnate prin tratatele de pace de la Paris (1919-1920). Europa ie~ise, insa, zdruncinata din razboi. Atat invingatorii, cat ~i invin~ii, se confruntau cu grave probleme economice, sociale ~i financiare. Razboiul produsese pierderi umane ~i materiale uria~e: zonele care fusesera teatre de razboi erau devastate; muncitorii calificati pieri sera pe front 'in buna parte ; femeile care i-au inlocuit In fabrici ~i uzine manifestau 0 tendinta de emancipare, ce se va accentua in timp prin dezvoltarea mi~carii femi niste; efortul pre lungit de razboi a f~rtat statele participante la cheltuieli care Ie dep a~eau posibilitati1e. In felul acesta, raporturile econ om ice dintre S. U.A. ~i marile puteri europene se vor modifica. Anglia ~i Franta au devenit datoare Americii, iar pietele lor de pe alte continente vor fi pierdute in favoarea S.U.A. ~i a Japoniei. Statele Un ite, ie ~ite mai putemice din razboi, s-au impli cat economic 'in Europa, chiar dac~ republicanii reveniti la putere au adoptat 0 politi ca izolationista. Intre 1920-1 933 , cei trei pre~edinti republican i (Harding, Coolidge ~i Hoover) au limitat interventia statului 'in economie, lasand-o 'in seama oamenilor de afaceri. Sufragiul uni versal devine ~ realitate prin extinderea dreptului la vot ~i pentru fe mei (1 920). In Franta ~i Anglia democratia parlamentara ~i-a unnat cursu l, neintrerup de razboi . Apariti a Partidului Laburist face ca scena pol itica britanica .sa functioneze cativa ani cu trei parti de; femei lor Ii se acorda dreptul de vot (1918); refacerea economica s-a datorat unei remarcabil e stabiliUlti politice ~i interventiei statu lui in economie. In ceea ce-i prive~te pe francezi , ex istenta unui numar mare de partide politice a indus un anume grad de instabilitate. Fonnarea unor coalitii (Blocul National ~i Uniunea NationaIa) aveau ca scop principal blocarea accesului 1a putere al extremelor politice aparute im ediat dupa incheierea razboi ul ui.

Italia parea de neguvemat, democrati a liberala fiind 'in criza. Opinia publica era foarte deceptionata de rezultatul razboiulu i, de gravitatea problemeloreconomice ~i socia Ie, precL!.m ~i de instabilitatea ministeriala (4 guveme in 3 ani, 191 2-1 922). In Gennania, dupa tulburarile revolutionare care I-au silit pe Wilhelm al II-lea sa abdice ~i sa paraseasca tara, este proc\amata republica parlamentara, numita Republica de la Weimar (1912). A fost desfi intata autoritatea printilor, au fost acordate drepturi ~i libertati democratice cetatenilor ~i a fost introdus votul universal. Tara se stabi lizeaza sub conducerea unei majoritati conservatoare ~ i a mare~au lu i Hindenburg, ales p re~edin te (1925). Romania, unificata din punct de vedere teritorial ( 19 18), se 'in scrie pe ac eea~i lin ie evolutiva: acordarea votului un iversal (19 18), rezo lvarea problemei agrare prin Improprietarirea tarani lor (1921), precum ~i infiintarea partidelor ce apartin minoritatilor au impulsionat viata pol itica, contribuind la consolidarea democratiei . Noile realitati po litice sunt consacrate prin Constitutia din 1923, iar dezvoltarea economica va atinge nivelul antebelic In anii unnatori. In concluzie, sfar~itul Marelui Razboi (1918) consacra victoria democratiei dar, in realitate, atat des~urarea contlictulu i cat ~ i evolutia postbelica au impus renuntari pennanente la acest ideal. Noile state din centrul ~i sud-estul Europei, recunoscute prin tratatele de la Versailles, I~i simteau frontierele vulnerabi le in fata tendintelor revizioniste, motiv pentru care democratia este repusa curiind In discutie. Situatia se comp lica ~i mai mult, ca unnare a faptului ca state Ie invinse ~ i Rusia Sovietica nu luasera parte la Incheierea pacii. Abandonarea democratiei. Dupa razbo i, confruntandu-se cu reale dific ultati de adaptare la provocarile lumii postbelice ~i negasind soluti i In gandirea pol itica ~i in sistemul politic democrat ic, multe tari s-au orientat spre oferta totalitara. In mod paradoxal, prima sursa a viitoarelor crize politice 0 vor constitui frustari le create de tratatele de pace. Gennan ia, declarata unic vinovat pentru dec\an~area razboiului ~i obligata la plata unei uria~e despagubiri de razboi, trebuie sa abandoneze orice pretentii coloniale ~ i sa renunte complet la propria annata. Frustrarea poporului gennan este alimentata ~ i de criza economica, de inflatia galopanta ~i de ocuparea Ruhrului (1923) de catre . francezi. Italia, de~i se numara intre state Ie Invingatoare, este departe de a fi 0 sursa de stabilitate. Com uni~tii erau autori i unor greve de proportii (1920), iar fortele ultranationaliste 'i~i afi~au violent nemultumirea atat fata de tratatele de pace, care nu ofereau Italiei toate teritoriile anterior promise, cat ~i fata de ascensiunea stangii.

\0

II

Secolul xx inlre democra(ie ...