Istoria românilor şi universală: Epoca contemporană: Manual pentru cl. a 9-a PDF

Preview

Summary

Adrian Dolghi  ▪  Alina Felea Adrian Dolghi  ▪  Alina Felea Istoria românilor şi universală IX a Epoca contemporană   │  Istoria românilor şi universală Epoca contemporană c l a s a Seria ▪ Istoria pe înţelesul elevilor Cum utilizăm manualul Numărul şi titlul capitolului    Rezumat CAPITOLUL I STATE...

Description

adrian Dolghi ▪ alina Felea

adrian Dolghi ▪ alina Felea

IstorIa românilor şi universală Epoca contEmporană

IX

a

EPOCA CONtEMPORANă │ Istoria românilor şi universală

c l a s a

Seria ▪ istoria pe înţelesul  elevilor

Cum utilizĂm manualul Numărul şi titlul capitolului

Rezumat

CAPItOLUL I

statELE LUMII ÎN aNII 1918–1940

Numărul şi titlul temei

Conferinţa de pace de la Paris şi noua ordine internaţională

tEMa 1

REPERE CRONOLOGICE A – 8 ianuarie 1918 – Adresarea președintelui Woodrow Wilson către Congresul SUA în care formulează Cele 14 puncte B – 18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920 – Desfășurarea Conferinţei de la Paris C – 28 iunie 1919 – Semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania D – 10 septembrie 1919 – Semnarea Tratatului de la SaintGermain-en-Laye cu Austria E – 27 noiembrie 1919 – Semnarea Tratatului de la Neuillysur-Seine cu Bulgaria F – 4 iunie 1920 – semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria G – 10 august 1920 – Semnarea Tratatului de la Sèvres cu Turcia H – 28 octombrie 1920 – Semnarea Tratatului de la Paris I – 12 noiembrie 1921 – 6 februarie 1922 – Desfășurarea Conferinţei de la Washington

Repere cronologice

Axă cronologică

DiCŢiOnaR

Dicţionar

Arhitecţii germani, în frunte cu Walter Gropius, au optat pentru o îmbinare a artelor cu elementele speciice industrializării. V.Kandinski experimentează utilizarea plexiglasului, fundamentează teoria artei nonigurative. Arhitectul elveţian Le Corbusier, în lucrarea Spre o nouă arhitectură (1923), a deinit locuinţa drept „o maşină de locuit” multifuncţională. Principalele tendinţe în cinematografie şi muzică. În sec. al XX-lea, cinematografia a devenit cea de-a şaptea artă, evoluând sub inluenţa diverselor curente, a expresionismului (Cabinetul doctorului Caligari de R. Wienne), a abstracţionismului (Baletul mecanic (1924) de Leger), a suprarealismului (Un câine andaluz (1929) de Salvador Dali şi Luis Bunuel). Propaganda politică şi „realismul revoluţionar” se întâlnesc în Crucişătorul Potemkin (1925), realizat de Serghei Eisenstein, iar Leni Riefenstahl este autorul unor ilme ce gloriică „revoluţia” nazistă. Deşi cinematograia se dezvoltă în mai multe state, producţia de ilme americane este dominantă. În domeniul muzicii Schönberg şi membrii „Grupului celor 6”, în frunte cu Darius Milhaud, Francis Poulenc, Arthur Honegger, sub inluenţa lui Stravinsky şi Erik Satie, au împrumutat muzicalităţii tonalitatea muzicii tradiţionale, populare şi au utilizat experienţa politonalităţii. S-a introdus dodecafonia. Se răspândeşte un nou stil – jazzul. Printre cei mai cunoscuţi cântăreţi de jazz se numără Louis Armstrong, exponent al „stilului New Orleans” în anii 1920-1930.

aCtivitĂŢi De ÎnvĂŢARe Şi evALUARe

Securitate colectivă – Stare a relaţiilor dintre state creată prin luarea pe cale de tratat a unor măsuri de apărare comună împotriva unei agresiuni.

Agendă biograică

Reparaţii de război – Compensarea, financiară sau în natură, de către statele învinse a pagubelor provocate altor state în timpul războiului. Reparaţiile se decid prin tratatele de pace.

Ca rezultat al Primului Război Mondial s-au dezintegrat patru mari imperii: Imperiul Ţarist, al Doilea Reich German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman şi au apărut noi state independente. Starea de facto de după război urma să ie conirmată de jure printr-un şir de tratate. La Conferinţa de Pace de la Paris s-au pus bazele relaţiilor interstatale interbelice din Europa. tratatele semnate au conferit un fundament juridic rezultatelor Primului Război Mondial: au conirmat supremaţia statelor învingătoare, noile frontiere, precum şi apariţia unor noi state pe harta Europei. Caracterul inechitabil al tratatelor a creat premise pentru dezvoltarea ideologiilor totalitare şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Scara

1 an

Conferinţa de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920). Elaborarea tratatelor dintre statele învingătoare şi cele învinse a fost problema principală pe ordinea de zi a Conferinţei de la Paris. Dezbaterile pe marginea tratatelor s-au desfăşurat iniţial în cadrul Consiliului celor zece, apoi în Consiliul celor patru. Obiectivul britanicilor era de a nu permite ascensiunea Franţei în plan european prin minimalizarea rolului Germaniei. Principala preocupare a francezilor era obţinerea garanţiilor pentru securitatea ţării, precum şi a beneicilor economice şi politice ca recompensă pentru pierderile din timpul războiului. La baza discuţiilor a stat mesajul preşedintelui american din 8 ianuarie 1918, Cele 14 puncte, în care se pleda pentru dreptul popoarelor la autodeterminare şi la aplicarea principiului naţionalităţilor. Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, conţinea prevederi foarte dure pentru Germania: aceasta este declarată principala responsabilă pentru declanşarea războiului, împreună cu aliaţii săi, şi este impusă la cedări de teritorii şi colonii. Practic, Germania pierde a şaptea parte din teritoriu şi a zecea

6

Sir Charles Spencer Chaplin (1889-1977) Actor american și britanic, scriitor, compozitor și scenarist, regizor. Maestrul universal al cinematografiei. Chaplin a folosit tehnici de pantomimă și de bufonadă. Din 1920, în filmele sale abordează probleme mult mai grave, sociale..

DOCUMentAR

Textul de bază al temei Agendă biograică

D.1. 2. Discursul rostit de poetul Grigore Vieru ,,Or, tocmai Limba și religia au ţinut vie fiinţa noastră naţională de-a lungul veacurilor. Limba și religia au ţinut vie fiinţa noastră naţională de-a lungul veacurilor.

Document

I. Timp, spaţiu, personalităţi 1. Identifică în sursa D.1 esenţa curentului nominalizat și numește reprezentanţii de bază. 2. Argumentează importanţa descoperirii penicilinei și a insulinei. 3. Elaborează fișa biografică a unui pictor din perioada interbelică. 5. Numește patru persoane, deţinătoare a Premiului Nobel, din diverse domenii ale știinţei.

II. Noţiuni 7. Alcătuiește cu noţiunile fovism, suprarealism, enzime câte un enunţ, care să reflecte adevăruri istorice cu privire la evoluţia culturii și știinţei universale în perioada interbelică.

Salvador Dalí, Persistenţa memoriei

Imagine la tema

III. Relaţii de cauzalitate 8. Indică două cauze și două consecinţe ale Descoperirii fisiunii atomului.

IV. Discurs 9. Elaborează un discurs, însoţit de o prezentare PowerPoint, la tema: Mari cântăreţi ai perioadei interbelice.

Henri Matisse, Dans II

Activităţi de învăţare şi evaluare a cunoştinţelor

CUprINs Introducere în studiul istoriei contemporane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

CapItoLUL I statELE LUMII ÎN aNII 1918–1940

CapItoLUL III staLELE LUMII ÎN pErIoada postbELICă

tema 1

tema 24 Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 tema 25 Franţa şi Italia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 tema 26 Republica Federală Germană şi Japonia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 tema 27 Uniunea Sovietică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 tema 28 Statele comuniste din Europa Centrală de Est . . . . . . . . . . . . . . 112 tema 29 Statele comuniste din Asia . . . . . . . . . . . . . . 115 tema 30 Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 în istoria Europei . . . . . . . . . . . . . 118 Lecţie de sinteză Rolul femeii în istoria contemporană . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Lecţie de sinteză Cultura şi ştiinţa universală în perioada postbelică . . . . . . . . . . . .124 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

Conferinţa de pace de la Paris şi noua ordine internaţională. . . . . . . . . . . . . . .6 tema 2 Statele Unite ale Americii . . . . . . . . . . . . . . . . 10 tema 3 Marea Britanie şi Franţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 tema 4 Germania şi Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 tema 5 Rusia/Uniunea Sovietică . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 tema 6 Statele Europei Centrale şi de Sud-Est. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 tema 7 Extremul Orient. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 tema 8 Viaţa politică în România interbelică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 tema 9 Evoluţia social-economică a României în perioada interbelică . . . . . . . . . 36 tema 10 Speciicul dezvoltării Basarabiei în cadrul României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 tema 11 RASSM (1924–1940) şi politica expansionistă a URSS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 tema 12 Cultura şi ştiinţa universală în perioada interbelică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 tema 13 Cultura românească în anii 1918-1940 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Lecţie de sinteză Democraţie şi totalitarism. . . . . . . . . 51 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

CapItoLUL II ReLaţii inteRnaţionaLe şi confLicte miLitaRe ÎN EpoCa CoNtEMporaNă tema 14 Relaţiile internaţionale în perioada interbelică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tema 15 Relaţiile sovieto-române între anii 1918 şi 1940. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tema 16 Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru popoarele din Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tema 17 Al Doilea Război Mondial . . . . . . . . . . . . . . . . tema 18 Reanexarea Basarabiei şi formarea RSSM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tema 19 România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi 1944 . . . . . . . . . . tema 20 Holocaustul. Crime împotriva umanităţii. . . . . . . . . . . . . . . tema 21 Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rolul ei în lume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . tema 22 Relaţiile internaţionale în perioada 1945-1991 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

54 58

61 64 71 74 78 81 84 88

CapItoLUL IV România şi RepubLica moLdova ÎN pErIoada postbELICă tema 31 RSSM. Economie şi societate (1944–1991) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127 tema 32 Represiunile regimului sovietic în anii 1944-1951: deportările staliniste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 tema 33 Regimul totalitar în România (1944-1989) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 tema 34 Democratizarea şi evoluţia vieţii politice în Republica Moldova în perioada postsovietică . . . . . . . . . . . . . . . 138 tema 35 Dezvoltarea economică a Republicii Moldova (1991-2012). . . . . . . . 142 tema 36 Relaţiile externe ale Republicii Moldova. Conlictul militar din Transnistria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Lecţie de sinteză Minorităţile etnice în Republica Moldova. . . . . . . . . . . . 148 Lecţie de sinteză Românii din afara hotarelor României şi Republicii Moldova. . . . . . . 150 Lecţie de sinteză Republica Moldova şi integrarea europeană. . . . . . . . . . 152 tema 37 Cultura în RSS Moldovenească (1944–1991) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 tema 38 Cultura în România (1944–1989) . . . . . . . . 157 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .159

Introducere în studiul istoriei contemporane Primul Război Mondial a constituit începutul unei noi DiCŢiOnaR epoci, diferite de cea modernă, bazată pe alte valori şi principii – Istoria contemporană, care poate i împărţită convenţioIstorie contemporană – Donal în câteva perioade. meniu de studiu al istoriei universale sau ştiinţă a istoriei Perioada interbelică (1918-1939). Primul Război care studiază trecutul a câteva Mondial divizează statele lumii în două tabere în funcţie de generaţii ce mai sunt în viaţă. interesele economice şi politice. Realităţile de după război Generaţie – Totalitatea oaimpun noi abordări în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale: menilor (dintr-o comunitate la sfârşitul conlagraţiei Woodrow Wilson propune Cele 14 socială dată) care sunt cam puncte, care au devenit piloni ai evoluţiei regimurilor politice de aceeaşi vârstă; perioadă şi ai raporturilor dintre state. de timp care desparte vârsta Noutatea perioadei este determinată şi de instaurarea regitatălui de cea a iului. murilor totalitare în Europa. Sistemul de Tratate de la Versailles, încheiate ca urmare a războiului, a semănat germenii apariţiei mişcărilor extremiste şi revanşarde (fascismul, nazismul) şi declanşării unei noi conlagraţii mondiale. Astfel, anul 1939 a însemnat sfârşitul perioadei de convieţuire „paşnică” în Europa a regimurilor democratice şi a celor totalitare, trecerea la confruntarea directă în vederea instaurării hegemoniei mondiale a Reichului german sau a „revoluţiei mondiale bolşevice” promovate de Uniunea Sovietică. Perioada celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). Este caracterizată prin realităţi distincte de ordin politic, social-economic şi cultural, determinate de confruntarea militară dintre statele agresoare şi militariste, nemulţumite de rezultatele Primului Război Mondial, pe de o parte, şi ţările învingătoare, pe de altă parte. Al Doilea Război Mondial a afectat peste 60 de state, adică 80% din populaţia globului pământesc. Operaţiile militare s-au desfăşurat pe teritoriul a 40 de state, în rândurile armatelor iind mobilizate circa 110 mil. de persoane. Pierderile umane au fost estimate la peste 62 mil. de oameni. Conlagraţia a determinat o nouă corelaţie de forţe pe arena mondială. Perioada postbelică (1945-2012). După cel de-al Doilea Război Mondial, statele lumii s-au grupat pe principii ideologice în două tabere mari (capitalist şi comunist), confruntarea dintre acestea ducând la tensionarea relaţiilor internaţionale şi la consolidarea a două blocuri militare antagoniste (NATO şi OTV). Această confruntare este cunoscută sub denumirea de „război rece”. Perioada postbelică este caracterizată prin revoluţia tehnico-ştiinţiică, care a dus la creşterea cantităţii de mărfuri produse şi la dezvoltarea ascendentă a economiei mondiale – are loc trecerea de la societatea industrială la cea postindustrială. Transformările politice de la mijlocul sec. al XX-lea au stat la baza procesului de integrare europeană, care debutează cu constituirea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (1951) şi culminează cu Tratatul de la Maastricht (1992) – documentul de constituire a Uniunii Europene. Sfârşitul sec. al XX-lea marchează căderea regimurilor comuniste şi crearea unei lumi multipolare, bazate pe principiile şi valorile democraţiei universale. Procesul de globalizare, inerent societăţii contemporane, este rezultatul creşterii economice, al extinderii căilor de comunicare şi transport, al dezvoltării fără precedent a tehnologiilor informaţionale.

5

CAPItOLUL I tEMa 1

RepeRe CROnOlOgiCe A – 8 ianuarie 1918 – Adresarea preşedintelui Woodrow Wilson către Congresul SUA în care formulează Cele 14 puncte B – 18 ianuarie 1919 – 21 ianu­ arie 1920 – Desfăşurarea Conferinţei de la Paris C – 28 iunie 1919 – Semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania D – 10 septembrie 1919 – Semnarea Tratatului de la SaintGermain-en-Laye cu Austria E – 27 noiembrie 1919 – Semnarea Tratatului de la Neuillysur-Seine cu Bulgaria F – 4 iunie 1920 – semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria G – 10 august 1920 – Semnarea Tratatului de la Sèvres cu Turcia H – 28 octombrie 1920 – Semnarea Tratatului de la Paris I – 12 noiembrie 1921 – 6 feb­ ruarie 1922 – Desfăşurarea Conferinţei de la Washington

DiCŢiOnaR Securitate colectivă – Stare a relaţiilor dintre state creată prin luarea pe cale de tratat a unor măsuri de apărare comună împotriva unei agresiuni. Reparaţii de război – Compensarea, inanciară sau în natură, de către statele învinse a pagubelor provocate altor state în timpul războiului. Reparaţiile se decid prin tratatele de pace.

6

statELE LUMII ÎN aNII 1918–1940 Conferinţa de pace de la Paris şi noua ordine internaţională Ca rezultat al Primului Război Mondial s-au dezintegrat patru mari imperii: Imperiul Ţarist, al Doilea Reich German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman şi au apărut noi state independente. Starea de facto de după război urma să ie conirmată de jure printr-un şir de tratate. La Conferinţa de Pace de la Paris s-au pus bazele relaţiilor interstatale interbelice din Europa. Tratatele semnate au conferit un fundament juridic rezultatelor Primului Război Mondial: au conirmat supremaţia statelor învingătoare, noile frontiere, precum şi apariţia unor noi state pe harta Europei. Caracterul inechitabil al tratatelor a creat premise pentru dezvoltarea ideologiilor totalitare şi declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Scara

1 an

Conferinţa de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920). Elaborarea tratatelor dintre statele învingătoare şi cele învinse a fost problema principală pe ordinea de zi a Conferinţei de la Paris. Dezbaterile pe marginea tratatelor s-au desfăşurat iniţial în cadrul Consiliului celor zece, apoi în Consiliul celor patru. Obiectivul britanicilor era de a nu permite ascensiunea Franţei în plan european prin minimalizarea rolului Germaniei. Principala preocupare a francezilor era obţinerea garanţiilor pentru securitatea ţării, precum şi a beneicilor economice şi politice ca recompensă pentru pierderile din timpul războiului. La baza discuţiilor a stat mesajul preşedintelui american din 8 ianuarie 1918, Cele 14 puncte, în care se pleda pentru dreptul popoarelor la autodeterminare şi la aplicarea principiului naţionalităţilor. Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, conţinea prevederi foarte dure pentru Germania: aceasta este declarată principala responsabilă pentru declanşarea războiului, împreună cu aliaţii săi, şi este impusă la cedări de teritorii şi colonii. Practic, Germania pierde a şaptea parte din teritoriu şi a zecea

CAPItOLUL I tEMa 7

Extremul Orient

Deşi a cunoscut importante progrese pe calea democratizării în primul deceniu interbelic, Japonia, sub inluenţa cercurilor militariste, alunecă spre un regim autoritar, care reia politica expansionistă. Începând cu 1931, Japonia dezlănţuie un război sângeros de cucerire a Chinei, care durează aproape 15 ani. China, la rândul ei, era măcinată de războaiele civile dintre naţionalişti şi comunişti, care însă, la acutizarea pericolului nipon, au semnat un armistiţiu şi au făcut front comun contra agresorului extern. Odată cu înfrângerea adversarilor, alianţa se destramă, iar războiul civil este reluat.

Scara

1 an

Japonia. În primul deceniu interbelic viaţa politică din Japonia se democratizează. Numărul alegătorilor se măreşte, ajungând la 14 mil., ca rezultat al introducerii sufragiului universal în anul 1925. În anii ‘20, grupurile de oiţeri militari ultranaţionalişti îşi păstrează inluenţa prin intermediul unor comitete extraparlamentare precum Consiliul Secret de Stat şi Senatul Militar. Aceste grupări urmăreau realizarea de noi cuceriri şi obţinerea de noi resurse pentru economia japoneză, unii dintre ei făcând parte din cercurile proprietarilor de fabrici, uzine, bănci etc. La 25 decembrie 1926, Hirohito urcă pe tron în urma decesului tatălui sau, Yoshihito. În acest fel era Taishō a fost urmată de o nouă eră, Shōwa (Pacea Iluminată). Însă în anul 1932, gruparea militară a naţionaliştilor contribuie la prăbuşirea sistemului parlamentar. Armata preia toată puterea, iar în 1940 vechile partide sunt obligate să se autodizolve, îniinţând un partid mixt – Taisei Yokusankai. Noul guvern condus de prinţul premier Fumimaro Konoe naţionalizează economia şi impune restricţii asupra drepturilor civile. În plan ec...