istoria psihologiei PDF

Preview

Summary

Istoria psihologiei...

Description

CURS 1 De ce studiem Istoria Psihologiei? • Wartheimer (2012) și Hergenhahn (2000) aduc mai multe argumente pentru studiul Istoriei Psihologiei – IP poate oferi o perspectivă de ansamblu asupra psihologiei; • Asigură o mai bună înțelegere a modului în care teorii și modele din epoci diferite ”se potrivesc” unele cu altele; – IP poate indica originea ideilor existente în psihologia actuală; • Asigură cunoașterea și înțelegerea ideilor la care psihologia actuală a renunțat; • Înțelegerea faptului că ideile și teoriile psihologice nu apar de la sine; – IP poate asigura o înțelegere mai profundă a domeniului; • înțelegem mai bine comportamentul unei persoane al cărei istoric ne e cunoscut... Deci e de așteptat să înțelegem mai bine psihologia dacă îi cunoaștem istoria; – IP poate asigura recunoașterea ”modei” psihologice • Prin IP, putem înțelege că perspectivele asupra omului nu dispar pentru că sunt incorecte... ci pentru ca devin nepopulare; De ce studiem Istoria Psihologiei? • Wartheimer (2012) i Hergenhahn (2000) aduc mai multe argumente pentru studiul Istoriei Psihologiei – IP poate indica linii de dezvoltare a psihologiei; • Evitarea greșelilor / modelelor din trecut care nu și-au dovedit validitatea științifică; • Evitarea abordărilor din trecut care s-au dovedit a fi ineficiente, sau care au fost înlocuite cu metode mai eficiente de cunoaștere; • Identificarea unor idei valoroase... care au fost trecute cu vederea la vremea lor; – IP ne poate face să înțelegem că adevărul psihologic absolut nu este deținut de nicio orientare / școală psihologică... din trecut sau mai ales contemporană; – nu în ultimul rând... • CURIOZITATEA. În loc să ne întrebăm ”De ce să studiem IP?”... putem să ne întrebăm ”De ce sa nu studiem IP?” Ce înseamnă istoria unei științe? • Thomas Kuhn (1922 – 1996) – Structura revoluțiilor științifice - analizează istoria științei și elaborează un model teoretic al evoluției științei; – Observă că un punct de vedere este acceptat de majoritatea covârșitoare a cercetătorilor din acel domeniu; • Cu toții împărtășesc aceleași asumpții sau credințe fundamentale asupra obiectului lor de studiu; – Kuhn denumește acest punct de vedere comun paradigmă;

– paradigma devine un cadru de referință pentru cercetători, care detaliază problemele definite de paradigmă și folosesc metodele sugerate / acceptate în paradigma respectivă; • Definește ce este important/neimportant sau adecvat/neadecvat de studiat; • Definește ce este adecvat sau neadecvat în termeni de metode de studiu; Ce înseamnă istoria unei științe? • Thomas Kuhn (1922 – 1996) – Avantajul paradigmelor – fenomenele sunt studiate în profunzime, ceea ce asigură faptul că o parte din descoperirile științifice sunt permanente; – Dezavantajul paradigmelor – cercetătorii omit intenționat analiza fenomenelor care sunt în afara paradigmei, sau omit explicațiile alternative care pot îmbunătăți cunoașterea; – Limitele paradigmelor – pentru orice paradigmă, din orice domeniu, există o serie de fenomene care nu pot fi explicate; • Kuhn le numește ”anomalii”; • De obicei, un grup minoritar de cercetători propune o schimbare care să explice atât fenomenele paradigmei ”clasice”, cât și ”anomaliile”; • Noua viziune este de obicei respinsă de comunitatea științifică, dar în timp poate câștiga suficienți adepți pentru a deveni paradigma dominantă; • Thomas Kuhn (1922 – 1996) – Stadiile dezvoltării științei: • Stadiul pre-paradigmatic – Nu există o perspectivă unanim acceptată asupra domeniului de studiu, ci doar puncte de vedere (uneori reciproc exclusive); – În timp, una dintre perspective ”recrutează” majoritatea cercetătorilor și devine paradigma domeniului; • Stadiul paradigmatic (stadiul ”științei normale”) – majoritatea cercetătorilor împărtășesc aceeași perspectivă asupra domeniului; • Stadiul revolu ionar – paradigma existentă este înlocuită de o altă paradigmă; – schimbarea implică co-xistența unor viziuni diferite asupra obiectului de studiu; Specificul Istoriei Psihologiei • În psihologie nu putem vorbi de paradigme... – Motiv pentru care Kuhn susține că psihologia nu este știință; • 3 tipuri de contribuții – Individuale – în general în etapele anterioare recunoașterii științei psihologiei; • Rezultate relevante pentru psihologie obținute de cercetători în domenii variate; – ” colile” de psihologie • Perspective asupra psihicului uman structurate în jurul unei figuri centrale; • Figura centrală era de obicei autorul perspectivei, iar ceilalți membri ”aderau” la acestă perspectivă pentru a fi acceptați; • Exemple: voluntarismul (Wundt), psihanaliza (Freud), structuralismul (Titchener), gestaltismul (Wertheimer), behaviorismul (Watson);

– ”curentele” psihologice • Perspective asupra psihicului uman care nu pot fi atribuite unui anumit autor, dar care sunt larg împărtășite de comunitatea științifică; • Exemple: psihologia umanistă, psihologia cognitivă, psihologia transpersonală, psihologia pozitivă; • Mai apropiate de ideea de paradigmă... Chiar dacă nu putem vorbi de o acceptare a curentului psihologic de către majoritatea absolută a psihologilor; Topici ale IP PRECURSORI : curente filozofice, descoperiri stiintifice. FONDATORI : -Curente psihologice : functionalism - Primele școli :Voluntarism Structuralism Behaviorism Gestaltism Psihanaliza CONTEMPORANI :Curente psihologice :Psihologia umanistă Psihologia cognitivă Psihologia transpersonala Psihologia pozitivă Cum putem studia Istoria Psihologiei? • Abordarea cronologică – prezentarea contribuțiilor anuale... (de ex., Chelcea, 2002) –Avantaje • permite înțelegerea spiritului timpului (zeitgeist) - a temelor de interes specifice anumitor perioade din istoria științei; • permite surprinderea evoluției ideilor; –Dezavantaje • Poate fi dificil de înțeles,mai ales atunci când se întâmplă multe lucruri în același timp; • Analiza biografiilor marilor personalități – Wundt, Freud, Jung, Watson, Skinner, Wertheimer, Rogers etc. – Avantaje • permite înțelegerea spiritului locului (ortgeist) – climatul de lucru al psihologilor dintr-un anumit grup; • permite înțelegerea modului în care au apărut ideile care au schimbat fundamental disciplina; – Dezavantaje • poate duce la omiterea contribuțiilor ”micilor” personalități;

• Analiza marilor școli / curente psihologice – Avantaje • permite înțelegerea spiritului timpului (zeitgeist) - a temelor de interes specifice anumitor perioade din istoria științei; • permite surprinderea evoluției ideilor; – Dezavantaje • Prea multe școli / curente pot genera confuzie... mai ales dacă nu sunt prezentate cronologic; • Analiza relațiilor psihologiei cu contextul social și politic; – cum psihologia a fost influențată de evenimente istorice majore (de ex., Al doilea război mondial); – Avantaje • permite înțelegerea modului în care știința psihologică a răspuns nevoilor societății;

– Dezavantaje • ce se întâmplă în perioadele în care nu avem evenimente istorice majore? Recapitulare Studiul IP oferă o înțelegere mai bună a psihologiei actuale; Pentru a descrie modul în care evoluează istoria științei, T. Kuhn folosește termenul de paradigmă; Istoria științei = istoria evoluției paradigmelor În psihologie nu putem vorbi de paradigme, ci de contribuții individuale, de ”școli” psihologice și de curente psihologice; Studiul IP se poate face în mai multe modalități: cronologic, analizând biografia marilor personalități, analizând școlile și curentele psihologice sau analizând relația psihologiei cu evenimentele istorice majore;

CURS 2 Apariția conceptului ”psihologie” • 1590 – Rudolf Godenius – Psihologia de hominis perfectione; –Termenul psihologie este folosit pentru prima dată, chiar dacă Godenius îl folosește într-un tratat de etică; • 1732 – Christian Wolff – Psihologia empirica – Analizează facultatea de a cunoaște (procesele cognitive); – Identifică senzațiile ca origine a oricărei cunoștințe sau teorii; • 1734 – Christian Wolff – Psihologia rationalis – Analizează dorințele și relația de interdependență corp-suflet; • Sufletul depinde de corp pentru că altfel nu am putea avea senzații și cunoaștere; • Corpul depinde de suflet pentru că altfel nu am putea explica mișcările voluntare; Antecedente ale științei psihologice • Sec. XIX, studiul fenomenelor psihice a fost realizat de cercetători din domenii apropiate psihologiei, care au încercat să adapteze principiile și metodele specifice domeniului lor; • Pentru formalizarea psihologiei ca știință, cercetătorii și-au dorit... – respectarea perspectivelor filozofice privind studiul științific; – ”replicarea” practicilor de cercetare din științele ”clasice” (fizică, chimie, biologie); • preluarea modalităților de organizare a studiului științific (de ex. laboratoare de cercetare); • măsurarea și manipularea experimentală;

Curente și orientări care au influențat apariția și dezvoltarea psihologiei • Wertheimer (2012) - psihologia științifică a fost influențată de:

Curente filozofice: empirismul critic, asociaționismul, materialismul științific Curente științifice: fiziologia, evoluționismul, atomismul, cuantificarea, apariția laboratoarelor de cercetare;

Curente filozofice Empirismul critic • Idee filozofică provenită din Grecia antică; – De ex., Socrate afirma că orice cunoaștere empirică este imperfectă deoarece se face prin intermediul unor organe de simț imperfecte, care sunt susceptibile de a fi influențate de iluzii perceptive; – Drept urmare, trebuie să avem o atitudine critică față de informațiile culese de propriile simțuri; • Wertheimer (2012) subliniază distincția dintre: – Empiricism – asumpție metodologică – ar trebui să ne bazăm orice idee pe măsurarea fenomenelor externe, observabile, pentru a putea obține cunoștințe valide; – Empirism – asumpție filozofică – toate cunoștințele vin din experiență și nicio cunoștință nu este înnăscută; • Sec. XIX – cunoașterea științifică nu poate fi decât una bazată pe observarea și măsurarea fenomelor vizate; – Pentru a fi știință, psihologia a trebuit să demonstreze că obiectul ei de studiu poate fi investigat într-o manieră empirică; – Drept consecință, unii dintre primii cercetători ai psihicului uman au declarat anumit topici ca fiind științifice... iar altele ca fiind neștiințifice;

Curente filozofice Asocia ionismul • Curent filozofic axat pe explicarea modului în care ideile sunt asociate una de alta, a modului în care ideile activează noi idei, sau a modului în care ideile apar; – Influență majoră asupra psihologiei deoarece încerca să explice fenomenele mentale prin descoperirea legăturilor/asocierilor dintre elementele care le compun; • Primele legi ale asocierilor mentale au fost identificate de Aristotel, care spune că asocierile mentale apar datorită... – Contiguității temporale – oamenii asociază evenimente care au loc în același timp (de ex., senzația de somn și cursul de Istoria Psihologiei); – Contiguității spațiale – oamenii asociază evenimente care sunt apropiate spațial (și temporal); – Similarității – oamenii asociază elemente pe baza similarității dintre ele; – Contrastului – oamenii asociază elemente pe care le consideră opuse; • A stimulat cercetările asupra mecanismelor învățării (formarea asocierilor) și ale uitării (dispariția asocierilor);

Curente filozofice Materialismul tiin ific

• Încercarea de a descrie organismele vii și procesele lor ca pe niște mașini la care se pot observa evenimente chimice și fizice; – respinge perspectiva animistă (existența unui suflet sau a spiritului); – perspectivă mecanicistă și deterministă asupra funcționării organismelor vii; • Dezvoltată de descoperirile biologiei, în special din studiul reflexelor; – Sec. XVIII – Robert Whytt arată că reflexele broaștelor sunt rezultatul stimulărilor senzoriale, nu rezultatul unor forțe animiste; – Sec XVIII – Pierre Cabanis studiază reflexele la persoanele care au fost decapitate (ghilotina era la modă...) • Dezbaterea materialism vs. animism încă este prezentă (de ex., psihologia sufletului);

Curente tiin ifice Dezvoltările din domeniul fiziologiei (1) • Studiul specializării fiziologice – Bell (1811) și Magendie (1822) – au descoperit că senzațiile și comenzile motorii au suport neurologic independent; • Funcții mentale specifice au structuri fiziologice dedicate; – Gall & Spurzheim – frenologia • Caracteristicile intelectuale și morale ale oamenilor sunt localizate în zone cerebrale clar definite; • Dacă o caracteristică este mai dezvoltată => zona cerebrală corespunzătoare este mai dezvoltată; • Dacă zona cerebrală este mai dezvoltată => aceasta va produce neregularități ale craniului; – 1861 – Paul Broca descoperă ”centrul vorbirii”, prin identificarea legăturii dintre afazie (pierderea competențelor lingvistice) și existența unei tumori într-o anumită zonă a creierului; – Gustav Fritsch & Eduard Hitzig (1870)– au demonstrat reprezentarea contralaterală • funcțiile de pe partea dreaptă a corpului sunt reprezentate în partea stângă a creierului;

Curente tiin ifice Dezvoltările din domeniul fiziologiei (2) • Studiul reflexelor – A impulsionat cercetările asupra caracterului lor înnăscut / dobandit... iar ulterior a dezvoltat cercetările în domeniul condiționării; • Conductibilitatea nervoasă – von Helmholtz (1850) – măsoară viteza de deplasare a semnalului nervos; • Ecuația personală și timpii de reacție – Diferențele dintre măsurătorile realizate de astronomi diferiți în condiții similare au generat confuzie; • Friedrich Bessel – realizează ”ecuații personale” care țineau cont de caracteristicile astronomilor și permiteau convertirea înregistrărilor de la un astronom la altul; – Donders – cronometria mentală - Diferențele între timpii de răspuns în sarcini diferite... reprezinta un indice al complexității sarcinii;

Curente tiin ifice Evolu ionismul

• Până în sec. XIX, majoritatea filozofilor / cercetătorilor considera că lumea actuală este neschimbată și va rămâne neschimbată – Considerente filozofice cu origini în Grecia Antică; – Considerente religioase: lumea este ”cum a fost făcută de Dzeu” • Reprezentanți ai evoluționismului – Jean Lemarck (1744-1829) – analizând fosilele, observă că formele mai vechi de viață sunt diferite de cele actuale... deci speciile s-au schimbat în timp; – Herbert Spencer (1820-1903) – aplică ideea de evoluție oamenilor, minții umane și societăților umane; • Evoluția înseamnă diferențiere. de ex., sistemele nervoase evoluate sunt cele care sunt mai diferențiate; • Diferențierea se face prin asocieri și învățare... iar ulterior acestea sunt transmise ereditar; – Principiul Spencer-Bain: probabilitatea unui comportament crește dacă este urmat de recompense pozitive și scade dacă este urmat de evenimente negative; – Aceste asocieri sunt învățate și transmise ereditar urmașilor;

Curente tiin ifice Perspectiva evolu ionistă a lui Darwin (1) • Originea speciilor (1859) – Principiul survival of the fittest • Între membrii oricărei specii există diferențe inter-individuale; • Unele dintre diferențele inter-individuale sunt relevante pentru supraviețuire, altele nu; • Vor supraviețui doar acei membri ai speciei care au caracteristicile necesare, care sunt cei mai potriviți în mediul actual; – Cei care nu au aceste caracteristici vor muri mai repede => se vor reproduce în mai mică măsură; – fittest – acele organisme care au caracteristicile necesare adaptării la mediu; • Expresia emoțiilor la om și animale (1872) – Emoțiile umane au originea în emoțiile animale care au fost odată necesare supraviețuirii; – de-a lungul timpului, mimica și postura agresivă sau defensivă au devenit suficiente pentru a descuraja agresorii... deci au facilitat supraviețuirea; – Expresiile emoționale umane sunt universale, neinfluențate cultural; • Limite i efecte negative ale teoriilor lui Darwin; – oamenii ”primitivi ” contemporani sunt o verigă între primate și oamenii ”moderni” (europenii); • Drept urmare, oamenii ”primitivi” sunt inferiori oamenilor ”moderni”; – Obiceiurile îndelung practicate devin instincte și se transmit ereditar; – Femeile sunt inferioare bărbaților d.p.d.v. intelectual; – Darwinismul social • Pornind de la idelile lui Darwin, au apărut teorii asupra societății care aplicau ideile de selecție naturală și supraviețuirea celui mai înzestrat la societate și politică; • Ideea de bază: este firesc și natural ca cei ”înzestrați” să prospere, în timp ce oamenii mai puțin ”înzestrați” să trăiască din ce în ce mai greu; • A încurajat eugenia, rasismul, antisemitismul, fascismul, nazismul;

Curente tiin ifice Cuantificarea

• Immanuel Kant neagă posibilitatea studiului științific a psihologiei raționale descrisă de Wolff (1732/1734), deoarece evenimentele mentale nu pot fi cuantificate; – Drept urmare,datele privind evenimentele mentale nu pot fi exprimate matematic și nici nu pot fi manipulate experimental; – Observarea minții (introspecția) nu poate fi folosită pentru că activitatea de a observa duce la modificarea fenomenului observat; – Psihologia își poate îmbunătăți statutul de știință doar prin observarea oamenilor în contextele lor naturale; • Reacțiile la ideile lui Kant nu au întârziat să apară: – Jakob Friederich Fries – arată că introspecția nu este în mai mică măsură problematică decât observarea fenomenelor externe; – Johann Friederich Herbart – gândește un sistem prin care numere pot fi atribuite evenimentelor mentale de intensități diferite; – Eduard Friederich Beneke – arată cum anume se pot testa rezultate empirice și ipoteze teoretice folosind varierea sistematică a variabilelor; • Toate aceste dezbateri au dus la structurarea unei viziuni asupra abordării experimentale a fenomenelor psihice (Fuchs & Milar, 2003)

Curente tiin ifice Atomismul & Apari ia laboratoarelor de cercetare • Științele atomiste (de ex., chimia și fizica) pleacă de la premiza că orice obiect / fenomen este compus din alte elemente; – Pentru a cunoaște lumea înconjurătoare, trebuie să înțelegem elementele care o compun... și elementele care compun elementele... și elementele care compun elementele... Samd – Un exemplu de abordare atomistă în psihologie… • Percepțiile sunt compuse din senzații... • Activitatea este compusă din acțiuni... acțiunile sunt compuse din operații... operațiile sunt compuse din mișcări; • Apariția laboratoarelor de cercetare – 1824 - Justus von Liebig – deschide un laborator de cercetare în chimie la Universitatea din Giessen; – Laboratorul de cercetare implică : • Existența unor cercetători care își propun focalizarea exclusivă pe dezvoltarea cunoașterii psihologice; • Plata cercetătorilor pentru activitatea desfășurată și pentru rezultatele obținute; • Posibilitatea de a forma noi cercetători în acest domeniu, prin programe doctorale;

CURS 3 Sir Francis Galton

• Văr primar al lui Charles Darwin; • Contribuții la studiul inteligenței – Inteligența depinde de acuitatea senzorială; • Ce e acuitatea? – Hereditary Genius: An Inquiry into its Laws and Consequences (1869) – demonstrează că oamenii foarte inteligenți fac copii mai inteligenți decât oamenii mai puțin dotați dpdv intelectual; – Oferă suport științific pentru eugenie (împerecherea selectivă); • 1865 Propune să se formeze cupluri pe criterii științifice, iar guvernul să-i plătească pe aceia care au caracteristici dezirabile și care se căsătoresc; • Contribu ii la controversa înnăscut-dobândit – 1874- trimite chestionare la 200 de oameni de știință englezi; • Primul studiu în care s-a folosit chestionarul, ca metodă de culegere a datelor; • Erau întrebați despre religie, despre motivația lor de a fi interesați de știință, de ce au fost interesați de o anumită parte a științe, dacă ei cred că interesul pentru știință este înnăscut; • Concluzionează că potențialul pentru inteligență este înnăscut, dar trebuie dezvoltat de un mediu adecvat; – 1883 – studiu pe gemeni, în care arată că gemenii monozigoți sunt foarte similari chiar când sunt crescuți separat... Iar gemenii dizigoți tind să fie diferiți, chiar când sunt crescuți în aceeași familie; • Testul asocierilor libere – A scris 75 de cuvinte pe foi diferite; A citit fiecare cuvânt și și-a notat de fiecare dată ce i-a venit în minte; A repetat operația de 4 ori, randomizând ordinea cuvintelor; – Observații: • răspunsurile la același stimul au tendinț...