Măduva spinării structură și funcțiee PDF

Preview

Summary

ENG : The main courses for neuropsychology. Everything you need to know about it to pass the exam cu A ( 10 mark) . - BIG SUBJECTS
RO : Cursurile principale pentru neuropsihologie. Tot ce ai nevoie sa stii pentru a trece examenul cu 10. ( SUBIECTELE MARI)...

Description

MĂDUVA SPINĂRII Este conectată cu nervii spinali şi reprezintă structura prin care creierul comunică cu toate părţile corpului sub nivel cranian. Prin măduvă trec: • impulsurile pentru senzaţiile generale (tactilă, termică, dureroasă) care se formează la nivelul membrelor, gâtului şi trunchiului; • comenzile pentru mişcările voluntare ale membrelor, trunchiului şi gâtului. conduce la pierderea voluntare în regiunile senzaţiilor corpului Afectarea măduvei spinării poate generale şi la paralizia mişcărilor inervate de nervii spinali. Anatomia măduvei spinării • Este situată în canalul vertebral, format în mijlocul celor 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare şi 5 sacrate, care formează coloana vertebrală. • Măduva spinării se întinde de la baza craniului până la discul intervertebral situat între prima şi a doua vertebră lombară; • Superior măduva spinării se continuă cu substanţa cerebrală şi inferior se termină cu conul medular, care posedă prelungiri ale nervilor spinali numite “coadă de cal” (“cauda equina”); • Deşi canalul vertebral este foarte solid, traumele mecanice puternice pot afecta măduva spinării. Cele mai vulnerabile zone sunt: C5 – C6 T12 – L1 C1 – C2 La nivelul măduvei spinării se identifică 31 perechi de nervi spinali: 8 perechi la nivel cervical, 12 perechi la nivel toracal, 5 perechi la nivel lombar, 5 perechi la nivel sacrat, 1 pereche la nivel coccigian. Nervii au denumirea după locul prin care ies din canalul vertebral. Măduva spinării este înconjurată de 3 membrane conjunctive (meninge spinale): pia mater - înconjoară complet şi aderă la măduva spinării; arahnoida - înconjoară măduva spinării şi se ataşează de dura mater; dura mater - înconjoară măduva spinării; în partea caudală (inferioară) a măduvei spinării formează sacul dural*, care conţine filum terminale - coada de cal! *Puncţia lombară se face în acest spaţiu. Utilizarea zonei în scop medical – extragerea lichidului cefalo-rahidian (LCR), realizarea de anestezii. Structura internă a măduvei spinării Măduva spinării prezintă o structură relativ similară de-a lungul său - vezi plansa Gray An. La exterior se află substanţa albă,i formată din milioane de axoni ce transmit impulsuri inferior/superior. Fibrele sunt în mare măsură melinizate ( substanta albă). Substanţa albă este împărţită în arii numite cordoane: • Posterioare; • Laterale; • Anterioare; La nivelul fiecărui cordon întâlnim grupe de fibre numite fascicule sau tracturi. Sectiune in maduva spinarii si nervul spinal corespunzator MĂDUVA SPINĂRII – SECȚIUNE La interior se află substanţa cenuşie, formată din corpii celulelor nervoase şi restul masei nervoase (dendrite, ţesut glial interneuronal, capilare sangvine); Identificăm şi fibre mielinice care intră sau ies din ea (coloraţia este cenuşie). • Substanţa cenuşie este divizată în patru mari regiuni: • coarnele posterioare sau dorsale; • coarnele anterioare sau ventrale; • zonele intermediare;

• coarnele laterale. Coarnele posterioare • Conţin neuroni care au legătură cu nervii care intră prin rădăcinile posterioare. • Ceea ce rezultă reprezintă partea senzorială a substanţei cenuşii spinale. • Neuronii de aici îşi trimit axonii ascendent prin substanţa albă spre creier. Coarnele anterioare • sunt situate între cordoanele anterior si cel lateral; • cei mai mulţi dintre neuronii de aici au rol în mişcările voluntare, dând naştere axonilor ce ies prin rădăcinile anterioare; • În concluzie, coarnele anterioare sunt “partea motorie” a substanţei cenuşii spinale. Zonele intermediare • sunt situate între cornul anterior şi posterior; • sunt compuse din neuroni de asociere sau interneuroni pentru integrarea segmentară şi intersegmentară a funcţiilor măduvei spinării; • se mai numesc “părţi de asociaţie” ale substanţei cenuşii spinale. Coarnele laterale • sunt o extensie mică a zonelor intermediare în cordonul lateral toracal şi lombar (T1-L2); • Conţine corpii celulari ai neuronilor preganglionari ai sistemului nervos simpatic. Nucleii/Coloanele celulare • neuronii substanţei cenuşii sunt dispuşi în grupuri celulare similare funcţional, dispuse longitudinal, numite coloane/nuclei; • Unii nuclei se întind de-a lungul întregii măduve a spinării, în vreme ce alţii se găsesc numai la anumite niveluri; Ex: Nucleul propriu senzorial (are legătură cu impulsurile dureroase provenite de la nervii spinali) se întinde în toată măduva spinării; nucleul intermediolateral (are legătură cu cerebelul) se găseşte în anumite zone. Laminae • substanţa cenuşie spinală poate fi divizată în lamine sau straturi, care rezultă în urma stratificării neuronilor similari morfologic • furnizează o identificare mai precisă a ariilor substanţei cenuşii şi folosesc la descrierea locaţiilor originilor sau terminaţiilor căilor funcţionale • identificăm 10 lamine (6 la nivelul cornului posterior, 1 în zona intermediară, 2 în cornul anterior şi una în jurul canalului ependimar). Nervii spinali • Fiecare nerv spinal (cu excepţia primului şi ultimului) este ataşat unei părţi a măduvei spinării prin două rădăcini posterioare şi 2 rădăcini anterioare – câte una de fiecare parte; • în interiorul rădăcinii posterioare se găsesc ganglionii spinali (care conţin grupuri de neuroni – protoneuronul căilor ascendente); • Rădăcina anterioară conţine axonii care ajung la musculatura scheletică sau netedă din zona inervată. Centrii nervoşi ai măduvei spinării (funcţia reflexă) La nivelul maduvei se inchid circuite complexe care includ: - Veriga receptoare (receptorii), - Veriga senzitiva (nervii aferenti), - Veriga de comanda (centrii nervosi si axonii neuronilor motori), - Veriga de executie (musculatura scheletica si neteda) Axonii neuronilor din coarnele anterioare ajung la musculatura scheletica, in vreme ce axonii neuronilor din coarnele laterale ajung la musculatura neteda. Unii centri nervosi se gasesc pe toata lungimea MS (ex. pilomotori, vasomotori), in vreme ce altii sunt bine localizati (ex. vezicospinal, genitospinal).

Tipuri de reflexe la nivelul MS • superficiale (produse de stimularea pielii; ex: gâdilatul tălpii produce flexarea degetelor) • profunde (ex: reflexul rotulian) • speciale (au o organizare mai complexă; ex: contracția pupilei la lumină puternică); • au o semnificație pentru dezvoltare; ex: reflexul Babinski la copii și adulți. Funcţia de conducere a măduvei spinării În ansamblul funcționării SN, MS joacă mai curând un rol de legătură. Printre cele mai importante tracturi la nivelul MS: - Tracturi aferente: spino-talamic (sensibilitatea tactilă și dureroasă din piele), spino-bulbar (sensibilitatea proprioceptivă – starea de tensiune din mușchi), spino-cerebelos (impulsuri legate de starea articulațiilor în timpul stării de repaus); - Tracturi eferente: corticospinal sau piramidal (controlează activitatea mușchilor scheletici), extrapiramidal (mișcări involuntare), tecto-spinală (comenzi musculare pentru mușchii gâtului). Aspecte legate de patologia măduvei spinării • pierderea sensibilităţii (prin lezarea tracturilor sensibilităţii cutanate) – mono sau bilateral; • pierderea capacităţii de control al tonusului muscular (prin lezarea nervilor descendenţi) – mono sau bilateral; • apariţia unor tumori subdurale; • apariţia unor tumori medulare; • secţionarea parţială sau totală a măduvei spinării (consecutiv unui accident/traume mecanice care a secţionat complet coloana vertebrală); • tumori vasculare sau inflamaţii ale rădăcinilor nervilor spinali; • SINDROMUL DE ÎNCHIDERE (LOCKED-IN SYNDROME). Clasificare generală a lezărilor profunde ale SNC coma; starea vegetativă; starea de constiință minimală; sindromul de închidere; • COMA • pacienții nu deschid ochii (nici spontan, nici provocați), nu răspund la stimuli și nu produc mișcări intenționate ci, cel mult, mișcări reflexe. • evaluarea stării de comă se face cu Glasgow Coma Scale (GCS), pe trei scale: deschiderea ochilor (1. absentă… 4. spontană), funcția motorie (1. absentă …. 6. normală) și comportamentul verbal (1. absentă …. 5. orientat) • este diagnosticată starea de comă la scoruri mai mici de 8; la scorul de 3 este diagnosticată coma profundă; • STAREA VEGETATIVĂ (VS) • este identică cu starea de comă, cu o diferență importantă: deschiderea spontană a ochilor în realizarea ciclului “somn-veghe”; • starea de conștiență specifică VS: “starea de conștiență redusă”; • sunt numeroase dispute terminologice legate de VS (vz Graham-Beaumont, 2007) • STAREA DE CONȘTIENȚĂ MINIMALĂ (MCS) • este o stare slab definită în literatură • poate fi descrisă ca fiind cel mai mic nivel al unui răspuns inteligent la o stimulare specifică; • este produsă de lezarea extinsă a scoaței cerebrale. Sindromul de închidere (Locked-in syndrome) • este similar, din punct de vedere comportamental, cu starea vegetativă, dar diferă atât din punctul de vedere al cauzei, cât și al prognosticului; • pacientul este aproape complet incapabil de a efectua mișcări voluntare/involuntare (excepție fac anumite reflexe - mișcarea verticală a ochilor);

• cortexul nu este atât de afectat, comparativ cu celelalte stări (poate funcționa aproape normal), dar este deconectat de corp, ca urmare a unei lezări masive a MS; • cu sprijinul echipe de recuperare se poate constitui o cale de comunicare cu mediul înconjurător (ex. JeanDominique Bauby - The Diving Bell and the Butterfly, 1997). Consecinţe: • dureri de diverse tipuri (nevralgică, mialgică) • pierderea sensibilităţii în anumite zone ale corpului • piederea tonusului muscular (incapacitatea de a contracta muşchii în funcţie de necesităţi) • pareze parţiale – parapareze sau totale – tetrapareze Efecte în plan psihologic a suferinţei medulare: • modificări în planul personalităţii • dispariţia tonusului afectiv – aplatizarea afectivă, depresie • apariţia unor nevroze • confuzie şi dezorientare psihică Indicaţii psihoterapeutice • şedinţe de relaxare / antrenament autogen • psihoterapie individuală şi de grup....