Piata muncii. Somajul - Exercitii Macroeconomie Seminar PDF

Preview

Summary

Piața muncii. ȘomajulIndicaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii argumentând răspunsul: Curba cererii de muncă are pantă negativă deoarece randamentele marginale ale factorului muncă sunt descrescătoare. Atunci când venitul marginal al muncii depăşeşte nivelul costului marginal al forţei de...

Description

Piața muncii. Șomajul Indicaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii argumentând răspunsul: 1. Curba cererii de muncă are pantă negativă deoarece randamentele marginale ale factorului muncă sunt descrescătoare. 2. Atunci când venitul marginal al muncii depăşeşte nivelul costului marginal al forţei de muncă, gradul de ocupare tinde să scadă. 3. Dacă efectul de venit pe piaţa muncii este mai puternic decât efectul de substituţie, atunci curba ofertei de muncă are pantă pozitivă. 4. Atunci când salariul creşte oferta de locuri de muncă creşte şi ea. 5. Dacă pe piața muncii există exces de ofertă de forță de muncă, atunci salariul are tendința să crească. 6. Impunerea unui nivel al salariului minim pe piața muncii determină firmele să sporească volumul angajărilor în rândul tinerilor fără experiență. 7. Şomajul involuntar afectează acele persoane care nu doresc să se angajeze la nivelul salariului de echilibru preferând o remuneraţie mai mare. 8. Şomajul care apare în perioadele de recesiune este un şomaj involuntar. 9. Când cererea şi oferta de muncă sunt egale pe piaţa muncii nu există şomaj voluntar. 10. Pe parcursul unui decalaj inflaţionist rata şomajului este inferioară ratei naturale a șomajului. 11. Restructurarea sectorului minier dintr-o economie determină creşterea șomajului structural.

Teste grilă şi probleme 1) Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de forţă de muncă. Salariul şi numărul de lucrători angajaţi la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad; c) creşte şi respectiv, scade; d) scade şi respectiv, creşte; e) rămân constante. 2) La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în domeniul informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într-o relaţie inversă cu productivitatea muncii. 3) Curba ofertei individuale de forţă de muncă este cotită, indicând faptul că: a) dacă salariul este ridicat, atunci efectul de substituţie este dominant; b) dacă salariul este ridicat, atunci efectul de venit este dominant; c) efectele de substituţie şi de venit au acelaşi sens; d) efectul de substituţie devine mai important pe termen lung; e) efectul de venit devine mai important pe termen lung. 4) Costul de oportunitate pentru factorul muncă reprezintă: a) utilitatea acestui factor; b) salariul în utilizarea curentă; c) salariul în cea mai avantajoasă utilizare alternativă; d) productivitatea marginală a muncii; e) cheltuielile pentru pregătirea profesională a forţei de muncă. 5) Deplasarea curbei cererii de muncă spre dreapta, în present, poate avea loc atunci când: a) oferta de muncă scade ca urmare a scăderii populaţiei totale; b) munca este parţial înlocuită cu capital; c) salariul orar scade ceteris paribus; d) întreprinderile anticipează o reducere a volumului vânzărilor; e) firmele anticipează creșterea volumului vânzărilor. 6) Dacă are loc o creştere a nivelului salariului minim garantat, cel mai probabil efect va fi: a) o creştere a ocupării ca urmare a creşterii cererii de muncă; b) o reducere a salariilor pentru salariaţii din sindicate; c) o reducere a ratei şomajului în rândul angajaţilor mai puţin productivi; d) o creştere a şomajului în rândul persoanelor cu experienţă redusă; e) o reducere sensibilă a ofertei de muncă.

7) Atunci când un sindicat reuşeşte să obţină o creştere salarială pentru membrii săi, totodată va conduce la: a) creşterea productivităţii totale în aceeaşi proporţie cu creşterea salarială; b) o reducere a cantităţii de muncă cerute de firmă; c) o creştere a salariilor în ramurile/firmele nesindicalizate; d) o creştere a ofertei de locuri de muncă; e) nici unul din raspunsurile de mai sus. 8) Efectul de substituţie pe piaţa muncii stimulează o persoană: a) să muncească mai puţin; b) să substituie timpul de muncă cu timp liber; c) să muncească mai mult; d) să accelereze ritmul de muncă; e)să preţuiască timpul liber. 9) Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile unei oferte de muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b) reducerea ratei şomajului; c) scăderea cererii de muncă; d) reducerea salariilor; e) scăderea producţiei. 10) Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care: a) producţia economiei corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei; c) şomajul fricţional este nul; d) şomajul structural este nul; e) şomajul tehnologic este nul. 11) Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului calculată la populaţia activă este: a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%. 12) Populaţia totală este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru vârsta de muncă este de 10 milioane persoane. Populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, este de 0,2 milioane persoane. Persoanele casnice, elevii, studenţii şi militarii în termen însumează 0,8 milioane persoane. Dacă populaţia ocupată este de 10 milioane persoane, atunci numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport cu populaţia activă sunt: a) 2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,04%; e) 2,5 milioane, 21,73%. 13) Şomajul se referă la: a) un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât oferta; b) un deficit de forţă de muncă; c) o stare pozitivă a economiei; d) neasigurarea locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă; e) satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacă solicitanţii au sau nu un loc de muncă. 14) Rata şomajului se calculează ca raport între: a) populaţia ocupată şi populaţia activă; b) populaţia ocupată şi populaţia totală; c) populaţia activă şi populaţia totală; d) numărul şomerilor şi populaţia totală; e) numărul şomerilor şi populaţia activă. 15) Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci: a) nu există şomaj; b) nu există şomaj involuntar; c) nu există şomaj voluntar; d) populaţia ocupată este egală cu populaţia activă; e) populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă. 16) Cauza principală a şomajului în condiţiile echilibrului keynesian de subocupare este: a) slaba calificare a lucrătorilor; b) randamentul scăzut al capitalului; c) insuficienţa cererii de bunuri; d) mobilitatea redusă a forţei de muncă; e) insuficienţa echipamentului de producţie. 17) Percepţia că salariile sunt prea mici determină: a) şomaj involuntar; b) şomaj voluntar; c) creşterea ofertei de forţă de muncă; d) reducerea cererii de forţă de muncă; e) reducerea ofertei excedentare de forţă de muncă. 18) Negocierile colective care impun un nivel ridicat al salariului determină: a) creşterea cererii de forţă de muncă; b) reducerea cererii de forţă de muncă; c) diminuarea şomajului; d) creşterea populaţiei ocupate în raport cu populaţia activă; e) reducerea ofertei de forţă de muncă. 19) Populaţia totală a unei ţări este de 20 milioane indivizi. Din aceştia 10 milioane sunt în afara vârstei de muncă, iar alţi 500 000 sunt inapţi de muncă. Ştiind că elevii şi studenţii, militarii în termen şi persoanele casnice sunt în număr de 500 000 şi că populaţia ocupată este 9/10 din populaţia activă, în ţara respectivă şomajul este de: a) 100 000; b) 500 000; c) 400 000; d) 150 000 e) 855 000. 20) Populaţia totală a unei ţări este 22 mil. persoane, din care 8 mil. sunt inapte de muncă, din populaţia aptă 10 mil. au loc de muncă remunerat. Din populaţia aptă neocupată, jumătate caută loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în

raport cu populaţia activă disponibilă sunt: a) 2,0 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,4%; e) 2,0 milioane, 14,2%. 21) Populaţia ocupată dintr-o ţară este de 8 mil. persoane, iar şomerii involuntari reprezintă 15% din populaţia ocupată. Ştiind că şomerii voluntari sunt în număr de 0,8 mil. persoane, atunci rata şomajului este: a. 15%; b. 13%; c. 12%; d. 20%....