Regele Carol I și Râmnicu Sărat PDF

Title Regele Carol I și Râmnicu Sărat
Author Marius Neculae
Pages 18
File Size 695.1 KB
File Type PDF
Total Downloads 446
Total Views 679

Summary

Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2017 Braşov, 2017 ȚARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanțată de Consiliul Județean Brașov și editată de Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov Piața Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 ...


Description

Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov

Ţara Bârsei Revistă de cultură 2017

Braşov, 2017

ȚARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanțată de Consiliul Județean Brașov și editată de Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov Piața Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro

Colegiul de redacție:

Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu-Constantin Savu

Copy editor:

Carmen Andrei

ISSN 1583-3119

Autorii își asumă responsabilitatea pentru afirmațiile cuprinse în lucrările lor.

DTP: DESIGN 2 PREPRESS SRL Brașov, Str. Sitei 55 Tel: 0721 391 770

CUPRINS

Simpozion „Mari Geografi Brașoveni” – 28 octombrie 2016 Academia Română – 150 de Ani în Serviciul Națiunii Valer RUS „Casa Mureșenilor” la 150 de ani de existență a Academiei Române ........................................9

Academicieni Brașoveni ......................................................................................................10 ANDREI BÂRSEANU – Bianca-Luminița MICU ...............................................................11 WILHELM GEORG BERGER – Liliana IACOBESCU ........................................................11 VALERIU BRANIȘTE – Ruxandra MOAȘA NAZARE ......................................................12 MARIA BREZEANU – Șerban DRAGOMIRESCU ............................................................14 OVID DENSUȘIANU – Ionuț TĂNASE ..............................................................................14 GHEORGHE DIMA – Mihai-Gavril GORBONOV............................................................15 ȘTEFAN GHIKA-BUDEȘTI – Tudor BERZA ......................................................................16 VICTOR GIURGIU – Ovidiu BADEA ..................................................................................17 CONSTANTIN LACEA – Adina-Claudia ANGHEL..........................................................18 ALEXANDRU I. LAPEDATU – Daniel NAZARE ..............................................................20 IACOB MUREȘIANU – Valer RUS .......................................................................................20 GHEORGHE NENCIU – Elena HELEREA..........................................................................22 EUGEN PORA – Ciprian-Gabriel ȘANDOR ......................................................................22 DUMITRU-DORIN PRUNARIU – Traian TOMESCU ......................................................24 SEXTIL PUȘCARIU – Ioana PÂRVULESCU .....................................................................25 DORINA-ELENA N. RUSU – Șerban DRAGOMIRESCU .................................................26 DUMITRU STĂNILOAE – Ovidiu MOCEANU .................................................................27 LAURENȚIU STREZA – Vasile OLTEAN ...........................................................................28 ALEXANDRU SURDU – Simona CIUMBARGI ................................................................29 NICOLAE TECLU – Ovidiu-Constantin SAVU ..................................................................31 Premiile elevilor brașoveni la concursuri de profil (2016)................................................33 3

Sesiunea de comunicări „Țara Bârsei” – 27-28 aprilie 2017 Istorie și Memorialistică în secolele XVIII-XX Istorie Dana-Roxana NICULA Familia Boierilor Pârșcoveni (Genealogie și domeniu funciar) ................................................39 Laurenţiu CHIRIAC Organizarea ecleziastică în fostul ţinut al Tutovei şi atribuţiile juridice ale clericilor (secolele XVIII-XIX) ............................................................................................50 Marius CÂMPEANU Vicarul Tit Bud (1846-1917). Omagiu la centenarul morții sale.............................................57 Dragoș CURELEA, Daniela CURELEA Contribuții punctuale privind unele forme specifice de activitate ale Astrei în Despărțământul Alba Iulia (1870-1948)..............................................................................65 Marinela-Loredana BARNA Aurel Mureșianu – Perioada vieneză (1865-1877) ...................................................................87 Marius-Gabriel NECULAE Regele Carol I și Râmnicu Sărat ...............................................................................................95 Dumitru-Valentin PĂTRAȘCU Participarea fraților Vladimir și Ioan Culcer la Războiul de Independență a României ........104 Ciprian GLĂVAN O corespondență fără menajamente în anii Marelui Război între Adam Müller-Guttenbrunn și primarul Timișoarei, Josef Geml ...................................112 Traian-Constantin DUMBRĂVEANU Bombardamentele Aviației americane asupra Brașovului (16 aprilie 1944)...........................119 Lavinia DUMITRAȘCU Unul dintre prea mulții soldați români dați dispăruți pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial: Locotenentul Valeriu Stoica............................................127 Ioan-Gheorghe RAȚIU Septembrie-octombrie 1944. Calvarul familiei și refugiul mamei mele din motive etnice din calea cotropitorilor fasciști și bolșevici .................................................135 Sanda SAFTA, Mihai IONESCU Lt.-Col. Vasile Nicolau – Un erou muscelean .........................................................................146 4

Mihai-Cristian ȘELARU General Ion Rășcanu – Un Memoriu uitat .............................................................................153 Larisa NOROC Savantul Gheorghe Bogaci sau despre rezistența lingvistică în sistemul totalitar..................162 Mihaela NEVODAR Învățătorul Filip Dumitru (1909-1996) .................................................................................171 Lăcrămioara MANEA Alexandru Papiu-Ilarian. Ex-librisuri și dedicații-autograf ...................................................179 Jenica TABACU Scrisorile Hasdeilor .................................................................................................................187 Florentina-Manuela ȚUHAȘU Alexandru Marghiloman – Scrisori inedite ............................................................................200 Consuela-Elena GRECU Aspecte privind starea de conservare a Fondului Grigore Grecescu .......................................211 Ioana COȘEREANU, Camelia-Teodora CRISTOFOR Povestea „Drumului cu apă” din târgul Ieșilor ......................................................................222 Voica BACIU Cinema „Modern” din Brașov (1923-1932) ...........................................................................232 Ioan-Gheorghe RAȚIU Laudatio „Lordului” politicii românești postdecembriste Ion (Ioan-Augustin-Nicolae) Rațiu la împlinirea unui secol de la naștere .............................245 Memorialistică Alexandru BUCUR Paștele la apuseni, oglindit în opera lui Sava Popovici Săvoiu (1818-1906) ..........................256 Nicolae TEȘCULĂ Aspecte de viață cotidiană din Sighișoara la mijlocul secolului al XIX-lea în opera memorialistică a lui Josef Zielinski ...........................................................................263 Alina BUTNARU George Topîrceanu, erou al Marelui Război ............................................................................270 Ovidiu MUNTEAN Între mizeria tranșeelor și bucuria de a trăi. Marele Război în memoriile soldatului român Mihai But......................................................280 5

Steluța SUCIU Pe marginea unui manuscris – Amintirile dr. N.G.V. Gologan ............................................296 Cătălina-Mariana CREȚU Memorialistica spațiului concentraționar românesc în secolul XX .......................................301 Autorii din acest volum .....................................................................................................304

Ţara Bârsei

Marius-Gabriel NECULAE REGELE CAROL I ȘI RÂMNICU SĂRAT Abstract: Ramnicu Sarat is a town with a written history of several centuries, these places being related to various events and personalities, such as Stephen the Great, Constantin Brancoveanu, Aleksandr Suvorov, Alexandru Ioan Cuza. During the reign of Carol I, the town underwent a modernization process on urban, economic and cultural aspects. All began with the establishment of the county’s residence in Ramnicu Sarat (1862), the town being planned after that into the form we know today, the main avenues being drawn and architectural monuments and parks being built, as well as the old (1881) and the new railway station (1897), because the railway has been introduced, and last but not least, being solved the big and eternal problem of the town, the water supply. In the second half of the 19th century, when the danger of breaking the Union still existed, the area of Ramnicu Sarat could not be avoided by the new Prince, being the hub of the road between Wallachia and Moldavia. We have information about the numerous passes of Carol I through the town in the “memoirs” largely written by Mite Kremnitz, and in the two volumes of the diary translated by Vasile Doncea, for the autumn of 1901, when there were Royal Maneuvers in the region, and the King stayed three days in the town. Unfortunately, the official (local) documents from that time are missing, being lost for the national archives, but we have a variety of contemporary sources, which have documented our approach: contemporary newspapers, the “Official Gazette” and postcards from the Ramnicu Sarat Municipal Museum’s collection. The Royal Maneuvers of Ramnicu Sarat were made on 28-30 September/11-13 October 1901, and we do know that the King was hosted in those days in the new palace of Mayor Constantin Lupescu, he attended two banquets held in the Administrative Palace (inaugurated in 1897), he visited public institutions such as the new prison (the future political prison), the hospital and the Secondary School. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când încă mai exista pericolul ruperii Unirii, zona Râmnicului Sărat, fiind punct nodal al drumului dintre Muntenia și Moldova, nu avea cum să fie ocolită de noul domn, cum nu fusese ocolită nici de Alexandru Ioan Cuza, mai ales că noul principe promisese „că Iașii vor fi a doua reședință a sa”1. Despre numeroasele treceri ale lui Carol I prin oraș avem informații din „memoriile” redactate în mare măsură de Mite Kremnitz și din cele două volume ale Jurnalului tradus de Vasile Doncea, dar și în presa locală. Pentru toată această perioadă, și mai ales pentru toamna anului 1901, când au avut loc manevrele regale de la Obrejița și Regele a poposit trei zile în oraș, avem o varietate de surse documentare – chiar dacă înscrisurile oficiale ale urbei din vremea respectivă lipsesc, fiind pierdute pentru arhivele naționale –, spre deosebire de anii domniei lui Cuza, despre care – referitor la pregătirile pentru trecerile acestuia prin oraș și alte evenimente legate de el – există documente la Arhivele Naționale Buzău2. Memoriile Regelui Carol I al României, de un martor ocular (ediţie şi prefaţă de Stelian Neagoe), Editura Scripta, Bucureşti, 1992, vol. I, p. 160. 2 La Serviciul Judeţean Buzău al Arhivelor Naţionale (în continuare S.J.B.A.N.), Fond Poliţia oraşului Râmnicu Sărat, dos. 11/1864, 13/1864, 12 (50)/1866, găsim destul de multe informaţii despre trecerile lui Al.I. Cuza prin oraş, despre un complot îndreptat împotriva acestuia (1864), respectiv, despre abdicarea din 1866. Din nefericire, cu excepţia unor acte curente ale Primăriei (Fond Primăria oraşului Râmnicu Sărat), în fondurile

1

95

Marius-Gabriel NECULAE

Știm astfel că prințul a trecut prima dată prin oraș la 10/22 august 18663, fiind în drum spre Moldova. S-a întors spre București la 26 august/7 septembrie, când a trecut în galop prin oraș, oprindu-se la Buzău4, unde a luat dejunul în palatul episcopal. A doua călătorie la Iași este prilejul pentru domn să treacă iarăși prin Râmnic, tot în grabă, la 16/28 ianuarie 18675, drumul de întoarcere fiind la 28 ianuarie/9 februarie6. În iunie 1867, după o călătorie prin județele din sudul Basarabiei, primite de Principatele Române prin Convenția de la Paris (7/19 august 1858), prințul ajunge iarăși la Iași. La 10/22 iulie ajunge la București, însă călătoria de întoarcere o face pe un alt drum: „De la Focșani a mers călare, prin ținutul păduros al Vrancei, o regiune de munte care s-a bucurat odinioară de multe privilegii, până la Buzău”7. Cu această ocazie prințul ocolește orașul, dar trece prin nordul fostului județ Râmnicu Sărat, fiind întâmpinat de locuitorii acestor părți care „aruncau buchete de flori, și poporul striga: «ura!... ura!»”. La schitul de la Poiana Mărului, unde s-a servit masa, suveranul a fost întâmpinat de călugări, în frunte cu starețul Calinic, de față fiind și „Trăsnea prefectul județului R.Sărat, Iorgu Verulescu, subprefectul plaiului, Simion Țuțui primarul comunei Jutia, și Micu Stavăr primarul comunei Bisoca”8. Această povestire, a lui Nae Verulescu din Dumitrești, notată de Alexandru Zamfirescu, a dus la existența, chiar și în zilele noastre, a unor legende locale cum că Poiana Mărului ar fi fost prima alegere a domnitorului pentru locația castelulului ridicat mai târziu la Sinaia. Între 5/17 și 8/20 aprilie 1868, prințul călătorește iarăși la Iași, „prin Buzău, Focșani și Bacău”9, implicit și prin Râmnicu Sărat, întoarcerea având loc la 22 aprilie/4 mai, când domnul se găsea la Buzău10. O nouă trecere prin oraș a prințului, care în curând va împlini 30 de ani, are loc la 6/18 aprilie 1869, după ce inaugurase podul de fier de la Buzău, în fapt, acum toate cele cinci poduri11 dintre Buzău și Focșani sunt gata. După sărbătorirea Paștilor, la Iași, la 26 aprilie/8 mai, Carol trece prin Râmnic, împreună cu fratele său, Prințul Leopold, la bariera dinspre Focșani având parte de o primire entuziastă din partea orășenilor, prilej cu care au luat dejunul în casele lui Alecu Nicolescu.12 O călătorie spre Iași, în mare parte cu trenul de această dată, a proaspăt căsătoritei perechi princiare, are loc în aprilie 1871, pe ruta Buzău – Galați – Bacău – Roman. Pe drumul de întoarcere, deoarece „principesei îi place mult călătoria în trăsură cu opt cai”13, de la Focșani călătoresc astfel, la 29 aprilie/11 mai, până la Buzău, de unde iau Poliţia oraşului Râmnicu Sărat şi Prefectura judeţului Râmnicu Sărat, nu există unele documente, fiind un hiatus pentru perioada 1879-1908. 3 Memoriile..., vol. I, p. 99. 4 Ibidem, p. 113. 5 Ibidem, p. 160. 6 Ibidem, p. 162. 7 Ibidem, p. 194. 8 Alexandru Zamfirescu, Regele Carol I la Poiana Mărului, în 1933 – Almanahul Râmnicului Sărat, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti, 1933, pp. 105-108. 9 Memoriile..., vol. I, p. 236. 10 Ibidem, p. 238. 11 Ibidem, p. 306. 12 S.J.B.A.N., Fond Poliţia oraşului Râmnicu Sărat, dos. 8 (90)/1869, f. 11 despre pregătirile pentru trecerea lui Carol prin oraş, respectiv, ff. 12-15 despre detaliile dejunului luat în casele lui Alecu Nicolescu. Mulţumim şi pe această cale domnului Valeriu Nicolescu pentru amabilitatea de a ne semnala documentele. 13 Memoriile Regelui Carol I..., Editura Scripta, 1993, vol. II, p. 177.

96

Ţara Bârsei

trenul până la București. Cam același traseu îl are principele și la 10/22 aprilie 197214, după o inspecție la regimentele din Brăila, Galați și Focșani. În anii următori, până la inaugurarea căii ferate Buzău – Mărășești, orașul este ocolit de perechea princiară. Această linie, cu o lungime de 90,3 km, construită de 15 antreprize particulare românești și străine15, a fost inaugurată la 18/30 octombrie 1881, în prezența Familiei Regale. Cu acest prilej Regele Carol I a ținut un discurs la Focșani16, după „12 ani când întâiul car de foc străbătu câmpiile frumoase, holdele bogate ale României”, fiindu-i prezentat suveranului întregul personal care a construit linia, Regele având parte și de o oprire de zece minute, la ora 14:30, în stația Râmnicu Sărat17, unde a ținut un discurs și i-au fost prezentate autoritățile18. Întoarcerea are loc a doua zi, când suveranul și suita sa au avut parte, la Râmnic, tot la ora 14:30, de o „mică primire”19. Tot la vechea gară este întâmpinată suita regală și la 3/15 iunie 1883, la ora 11:45, cu prilejul unei noi vizite la Iași20, drumul de întoarcere având loc pe 16/28 iunie21. O altă călătorie în Moldova a fost pe 19 septembrie/1 octombrie 1885, când Regele este întâmpinat la Râmnicu Sărat la ora 13:0022, întoarcerea fiind prin Galați. În seara zilei de 21 aprilie/3 mai 1887 se pleacă iarăși spre Moldova, trenul ajungând la Focșani la 5:00 dimineața, cu prilejul întoarcerii, pe 27 aprilie/9 mai, la Râmnic și Focșani fiind întâmpinat de „foarte mulți însoțitori”23. Câteva luni mai târziu, cu prilejul unor manevre militare la Focșani, suita regală trece iar prin Râmnicu Sărat, unde era o „ploaie puternică și rece”24, la 7/19 octombrie 1887, ora 3:00. La întoarcere, pe 10/22 octombrie, timpul iarăși „rece și ploios”, la Râmnic, Buzău și Ploiești având loc „mari întâmpinări”25. Manevrele militare de la Bacău prilejuiesc o nouă trecere prin oraș, la 30 septembrie/12 octombrie 1889 (ora 13:00), pe tot traseul suita regală beneficiind de „întâmpinări mari și călduroase”26, întoarcerea (de la Bârlad la Sinaia, după o scurtă 14

Ibidem, p. 227. Ionuţ Iliescu, Calea ferată Buzău – Mărăşeşti – Adjud (1881-1948), în „Cronica Vrancei”, Editura Pallas, Focşani, X, 2011, p. 239. 16 Constantin C. Giurescu, Cuvântările Regelui Carol I (1866-1914), Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, Bucureşti, 1939, vol. I, pp. 371-372. 17 „Monitorul Oficial”, nr. 163 din 23 octombrie/3 noiembrie 1881, p. 5473: „La orele 21/4, trenul regal intră în gara Râmnicu-Sărat, care presenta cel mai frumos aspect, atât prin construcţiunea ei cât şi prin frumoasa împodobire. Aci, sosirea Auguştilor Suverani a fost salutată de toată populaţiunea oraşului cu cele mai călduroase aclamaţiuni. Pe peron şi în salonul garei se aflau autorităţile civile şi militare şi mai multe persoane notabile. Majestăţile Lor, coborându-Se din vagon, au sărutat crucea şi evanghelia ce Le-au presentat clerul oraşului în veşminte sacerdotale, apoi au intrat în salon unde au primit salutarile orăşenilor şi celor veniţi din judeţ şi S-au întreţinut cât-va timp cu domniile-lor, printre cari se aflau D. şi D-na Grigorie Şuţu. După ce Regele trecu pe dinaintea frontului trupelor, Majestăţile Lor se urcară în vagon şi, în mişlocul viuelor urări ale mulţimei, trenul regal se puse în mişcare”. 18 Carol I al României, Jurnal (traducere, studiu introductiv şi note de Vasile Doncea), Editura Polirom, Iaşi, 2007, vol. I, p. 101. 19 Ibidem, p. 102. 20 Ibidem, p. 230. 21 Ibidem, p. 234. 22 Ibidem, p. 395. 23 Ibidem, p. 498. 24 Ibidem, p. 525. 25 Ibidem, p. 526. 26 Carol I al României, Jurnal, vol. II, p. 138.

15

97

Marius-Gabriel NECULAE

vizită prin Moldova) având loc în noaptea de 12-13/24-25 octombrie. Pe 27 iulie/8 august 1891 trenul regal trece iar prin Râmnicu Sărat, la ora 14:30, cu prilejul unei călătorii la Slănic Moldova27, întoarcerea având loc pe 30 iulie/11 august. Ultima călătorie, menționată în jurnalul publicat, a avut loc la 29 septembrie/11 octombrie 1892, de la Sinaia la Focșani, o călătorie ce a durat toată noaptea, trenul regal staționând trei ore28 la Râmnicu Sărat. Întoarcerea, după inspectarea manevrelor de artilerie, se face a doua zi, la Râmnic, Buzău și Ploiești având întâmpinări cu gărzi de onoare. Și perechea moștenitoare a tronului beneficiază de atenția râmnicenilor, îndeosebi cu prilejul trecerilor prin oraș: „Miercuri 30 Martie A.A. L.L. Principele și Principesa de România, întorcându-se din Iași, s-au oprit 10 minute în gara R.-Sărat. A.S. Prințesa a primit, de la Doamnele Râmnicene superbe buchete de flori”29. De altfel, aceeași publicație locală dedicase articole, în trei numere, în anul al IX-lea de apariție, portretelor principilor moștenitori și nunții lor.30 Tot din paginile revistei „Gazeta Săteanului” aflăm că Regele Carol I se număra printre cititorii acesteia: M.S. Regele, care ne-a declarat că citește cu mult interes „Gazeta Săteanului” la care e abonat în...


Similar Free PDFs