Sorin Cristea - dictionar de termeni pedagogici PDF

Preview

Summary

www.tubefun4.com SORIN CRISTEA DICŢIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI EDITURA DIDACTIC Şl PEDAGOGIC , R.A-BUCUREŞTI Copyright© 1998 Toate drepturile asupra acestei edi ii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice, R.A. ISBN 973-30-5130-6 „OCTAY.AN CLUJ Redactor: Mirela Constantin$ALA && L-CTU...

Description

Accelerat ing t he world's research.

Sorin Cristea - dictionar de termeni pedagogici Teodora Cosma

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

www.tubefun4.com

SORIN CRISTEA DICŢIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI EDITURA DIDACTIC Şl PEDAGOGIC , R.A-BUCUREŞTI Copyright© 1998 Toate drepturile asupra acestei edi ii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice, R.A. ISBN 973-30-5130-6

„OCTAY.AN CLUJ

Redactor: Mirela Constantin$ALA && L-CTURÂ Coperta: M lina Iliesq

——

■1 • ARGUMENT Dic ionarul de termeni pedagogici urm reşte definirea celor mai importante concepte angajate în teoria şi practica educa iei 'şi a instruirii. Sub genericul de "termeni pedagogici" sunt grupate trei categorii de concepte cu valoare metodologic superioar , confirmat în numeroasele situa ii concrete care apar în activitatea de formare-dezvoltare permanent a personalit ii, proiectat în mediul şcolar şi extraşcolar: a) concepte fundamentale, de maxim stabilitate epistemic : educa ia, finalit ile educa iei, sistemul de educa ie, reforma educa iei; procesul de înv mânt, obiectivele -con inutul - metodologia - evaluarea procesului de înv mânt; curriculum, proiectarea pedagogic , managementul educa iei; b) concepte opera ionale, variabile în func ie de condi iile- concrete care apar la nivelul practicii educa iei/instruirii: educa ia intelectual , educa ia moral , educa ia tehnologic , educa ia estetic , educa ia fizic ; activitatea didactic , lec ia, cursul universitar; cunoaşterea elevului, caietul dirigintelui, fişa şcolar ; conversa ia euristic , demonstra ia, dezbaterea, problematizarea; înv mântul frontal, înv mântul individual, înv mântul pe grupe; cultura general , planul de înv mânt, programele şcolare, manualele şcolare; randamentul şcolar; inspec ia şcolar ; conducerea şcolii; autonomia universitar , creditul pedagogic etc; c) concepte specifice, preluate din alte domenii de cercetare ştiin ific - disciplinar , intradisciplinar , interdisciplinar , transdisciplinar - valorificate din perspectiv pedagogic : administra ia şcolar , gestiunea educa iei, birocra ia şcolar , democratizarea înv mântului, managementul organiza iei şcolare; creativitatea pedagogic , informatizarea înv mântului, softul pedagogic etc. Ordinea prezent rii conceptelor respect rigorile clasice, aplicabile în cazul oric rui dic ionar de specialitate. Defini iile propuse pot fi în elese, astfel, în mod independent, în func ie de con inutul specific reflectat şi de deschiderile sociale implicate. Perspectiva evocat presupune eviden ierea nucleului epistemic tare al pedagogiei, printr-un efort de scientifizare a domeniului, posibil la nivelul unei noi paradigme de abordare a educa iei angajat în sens managerial (conducere global - optim - strategic ,) şi auricular (centrarea pe obiective, asigurarea coresponden ei: obiective -resurse - evaluare/ Pe de alt parte, aprofundarea conceptelor la niveluri de competen superioar (analiz -sintez ; evaluare critic ,) solicit regruparea acestora în cadrul unor teme şi module cu valoare orientativ , care asigur "un ghid practic al lecturii", complementar criteriului alfabetic, dup exemplul oferit şi de alte dic ionare de specialitate (vezi Dictionnaire encyclopedique de l'education et de la formation, Editions Nathan, Paris, 1994; Dictionnaire de la sociologie, Larousse, Paris, 1995, etc). Unitatea dic ionarului poate fi reg sit la nivelul liniei de continuitate existent între dimensiunea teoretic , relativ constant , a conceptelor pedagogice fundamentale m şi latura aplicativ , socialmente deschis , a no iunilor opera ionale angajate în analiza problematicii educa iei şi instruirii. Oppunea noastr metodologic eviden iaz în mod special dimensiunea fundamental a conceptelor prezentate, urm rind stabilitatea lor epistemic , evaluabil dincolo de variabilitatea fenomenului educa iei obiectivat în fapte şi situa ii concrete, care sunt, pe de o parte, incomensurabile, iar pe de alt parte aflate în permanent schimbare. Aceast perspectiv explic analiza special realizat în cazul unor:

www.tubefun4.com a) "concepte în ascensiune " lansate cu insisten , în ultimii ani, într-un câmp perceptiv perturbat adesea de numeroase confuzii şi interferen e: curriculum, reforma educa iei/înv mântului, finalit ile educa iei, managementul educa iei, managementul organiza iei şcolare, ştiin ele educa iei/pedagogice; asisten a psihopedagogic a elevilor, cadrelor didactice şi p rin ilor (...); b) "concepte tradi ionale", reevaluate/reevaluabile în contextul inova iei pedagogice: procesul de înv mânt, planul de înv mânt, programele şcolare, dimensiunile/laturile educa iei, formele educa iei, predarea, conducerea şcolii, inspec ia şcolar , caietul dirigintelului (...); c) concepte preluate din alte ştiin e, aplicate/aplicabile în condi ii şi cu mijloace specific pedagogice: democratizarea înv mântului, informatizarea înv mântului, gestiunea educa iei, bugetul pentru educa ie, politica educa iei (...); d) "concepte tehnice", vehiculate mai de mult sau mai recent în diferite situa ii pedagogice: itemul pedagogic, creditul pedagogic, modulul pedagogic, instruirea asistat pe calculator, consilierul şcolar, infrastructura pedagogic (...). Analiza unor institu ii de conducere, consacrate la nivelul sistemelor moderne de educa ie/înv mânt, valorific perspectiva metodologic evocat eviden iind elementele func ionale stabile şi necesare în plan social indiferent de conjuncturile momentane sau de particularit ile locale. Aceast perspectiv este operabil atât în cazul unor institu ii existente (cu denumiri diferite de-a lungul timpului : Ministerul înv mântului, Ministerul Educa iei şi înv mântului, Ministerul înv mântului şi Ştiin ei, Ministerul Educa iei Na ionale; Institutul de Ştiin e Pedagogice, Institutul de Cercet ri Pedagogice şi Psihologice; Institutul de Ştiin e ale Educa iei; - cât şi în cazul unor institu ii desfiin ate (Institutul de Perfec ionare a Cadrelor Didactice/ Termenii operabili în cadrul dic ionarului - Ministerul înv mântului, Institutul de Cercet ri Pedagogice, Institutul de Perfec ionare a Cadrelor Didactice - au semnifica ia unor termeni generici, analiza i/analizabili la nivelul unor modele teoretice, sugestive îns pentru fundamentarea deciziilor de politic a educa iei. în mod analogic trebuie interpretate şi structurile manageriale propuse în contextul analizei unor concepte pedagogice: managementul pedagogic/educa iei, managementul organiza iei şcolare, inspec ia şcolar , democratizarea înv mântului, reforma educa iei/înv mântului, conducerea şcolii... Dic ionarul de termeni pedagogici defineşte 200 de concepte vehiculate, de regul , în domeniul ştiin elor socioumane, în zona comunit ii cadrelor didactice dar şi la nivelul conştiin ei comune, angajat în rezolvarea problemelor educa iei în diferite contexte, relevante în plan na ional, teritorial şi local. Aceste concepte sunt raporta-bile la problemele fundamentale ale educa iei şi ale înv mântului, propuse în finalul dic ionarului prin 10 teme de studiu (educape-sistem de educa ie-managementul educa iei-fmalit ile educa iei-reforma educa iei/înv m ntului-ştiin ele pedagogice/educa iei; procesul de înv mânt-organizarea procesului de înv mânt-curriculum-proiectarea pedagogic /didactic ; creativitatea pedagogic ) şi 5 module de studiu (educa ia - sistemul de educa ie - finalit ile educa iei; procesul de înv mânt - proiectarea pedagogic /didactic ). Bibliografia consultat pentru redactarea dic ionarului, valorificat , în cea mai mare parte, în definirea celor 200 de concepte, este grupat pe trei coordonate orientative care ofer cititorului resurse complementare de informare si de documentare necesare în contextul (auto)perfec ion rii pedagogice: I) Cursuri, dic ionare, tratate de specialitate; II) Literatur de specialitate (ştiin e pedagogice/ale educa iei; ştiin e sociouma-ne, ştiin e ale comunic rii, filosofie); III) Legi, regulamente, reviste, ghiduri, culegeri metodologice, documente de politic a educa iei. C r ile incluse în bibliografie subliniaz , în mod special, contribu iile româneşti, sistematizate în analiza conceptului de pedagogie. în acest context sunt eviden iate personalit ile consacrate dar şi numele noi, afirmate dup 1990. Eventualele omisiuni, ca şi c r ile ap rute dup predarea manuscrisului, confer bibliografiei selec ionate un caracter deschis, perfectibil. Autorul dedic acest "Dic ionar de termeni pedagogici" studen ilor, educatoarelor, înv torilor, profesorilor, cunoscu i şi necunoscu i, implica i, la vedere sau în anonimat, în rezolvarea problemelor din ce în ce mai complexe ale educa iei şi înv mântului. Din aceast perspectiv op iunea noastr pentru Editura Didactic şi Pedagogic este, înc o dat , o op iune sentimental . Conf.univ.dr. Sorin CRISTEA Universitatea Bucureşti Bucureşti, 18 aprilie 1997 - 4 februarie 1998

ACCESIBILITATEA INSTRUIRII Accesibilitatea instruirii reprezint o calitate fundamental a procesului de înv mânt cu valoare de principiu didactic angajat strategic în condi iile asigur rii repertoriului comun între subiectul educa iei şi obiectul educa iei, la nivelul unui proiect pedagogic de tip curricular. Realizarea accesibilit ii instruirii presupune valorificarea deplin a: a) educabilit ii, care eviden iaz rolul determinant al educa iei (vezi raportul dintre dimensiunea general a

www.tubefun4.com personalit ii şi organizarea frontal a procesului de înv mânt, pe clase, ani, cicluri, trepte, corespunz tor vârstelor psihologice); b) poten ialului real de înv are, care eviden iaz importan a condi iilor de diferen iere psihologic şi pedagogic a elevilor (vezi raportul dintre dimensiunea particular a personalit ii şi organizarea grupal şi individual a procesului de înv mânt); c) poten ialului maxim de înv are, care eviden iaz importan a resurselor psihologice şi pedagogice ale fiec rui elev (vezi raportul dintre dimensiunea individual a personalit ii şi organizarea individual a procesului de înv mânt). Principiul accesibilit ii activit ii didactice presupune elaborarea unui repertoriu comun între profesor şi elev prin valorificarea resurselor intelectuale şi nonintelec-tuale generale, specifice şi individuale ale colectivului şcolar. Eficien a pedagogic a acestui principiu depinde de modul în care factorul de decizie, implicat la nivel macrostructural şi microstructural, respect particularit ile de vârst psihologic ale elevilor, în plan intensiv (prin formarea-dezvoltarea la maximum a capacit ilor actuale) şi extensiv (prin stimularea la maximum a capacit ilor virtuale de formare-dezvoltare permanent ). Aplicarea acestui principiu, la nivel macrostructural, angajeaz calitatea proiect rii pedagogice a programelor şi a manualelor şcolare, centrate asupra obiectivelor specifice vârstei psihologice şi treptei de înv mânt respective. La nivel microstructural, principiul accesibilit ii angajeaz calitatea proiectului didactic, elaborat de profesor, centrat asupra realiz rii unui înv mânt diferen iat, cu obiective opera ionale minime, medii şi maxime. vezi Principiile didactice, Strategiile educa iei. ACTIVITATEA DIDACTICA/EDUCATIVA Activitatea didactic /educativ reprezint , în ultima instan , dimensiunea concret /opera ional a procesului de înv mânt determinat , pe de o parte, de finalit ile şi structurile sistemului, iar, pe de alt parte, de capacitatea de proiectare pedagogic a profesorului asumat în func ie de condi iile specifice fiec rui colectiv de elevi sau de studen i. Practica proiect rii pedagogice impune dou tipuri de activit i didactice/educative reprezentative: lec ia, respectiv ora de dihgenpe, în înv mântul preuniversitar; cursul, seminarul, respectiv dezbaterea/asaltul de idei, în înv mântul superior. Perfec ionarea activit tii didactice/educative presupune autoreglarea permanent a ac iunilor educa ionale/didactice proiectate la nivelul corela iei subiect-obiect, infor-mativ-formativ, instruire/educapeautoinstruire/autoeducape. O activitate atât de complex angajeaz , în mod explicit şi implicit, toate dimensiunile procesului de înv mânt (funcponal -structural -operaponal ), care intervin la nivelul unor variabile pedagogice independente (obiectivele generale şi specifice, resursele institu iei) şi dependente de profesor (opera ionalizarea obiectivelor în func ie de condi iile şcolii şi ale clasei de elevi). - Vezi Activitatea pedagogic , Ac iunea educa ional /didactic . ACTIVITATEA PEDAGOGICA Activitatea pedagogic reprezint o activitate proiectat la nivelul unor finalit i care vizeaz formareadezvoltarea personalit ii, realizabil prin intermediul unor acpuni educaponale, structurate pe baza corela iei func ionale existent între subiect/educator şi oi/ec//educat, desf şurate într-un câmp psihosocial deschis (vezi Ac iunea educaponal / didactic ). Conpnutul activit tii pedagogice, orientat valoric conform finalit ilor asumate la nivel de sistem şi de proces, angajeaz un ansamblu de acpuni educa ionale/didactice, realizabile în func ie de anumite motiva ii specifice domeniului de referin (preşcolar-şcolar-extraşcolar-postşcolar; teoretic-practic; intelectual-moral-tehnologicestetic-fi-zic; formal-nonformal-informal; de predare-înv fare-evaluare, de conducere a şcolii, de asisten psihopedagogic a cadrelor didactice, elevilor, p rin ilor etc). Tipurile de activitate pedagogic eviden iaz ponderea ac iunii educa ionale angajat la nivel funcponalstructural (vezi Dicponar de pedagogie, 1979, pag.9-10): - activitate pedagogic teoretic - bazat pe o ac iune cu scop de cercetare; - activitate pedagogic practic - bazat pe o ac iune cu scop aplicativ; - activitate pedagogic /didactic - bazat pe o ac iune cu scop didactic; - activitate pedagogic /extradidactic - bazat pe o ac iune cu scop extradidactic; - activitate pedagogic /şcolar - bazat pe o ac iune cu scop angajat în cadrul sistemului şcolar; - activitate pedagogic /extraşcolar - bazat pe o ac iune cu scop angajat în afara sistemului şcolar ... - Vezi Activitatea didactic , Ac iunea educa ional /didactic . ACTIVIZAREA INSTRUIRII Activizarea instruirii reprezint o calitate fundamental a procesului de înv mânt confirmat la nivelul subiectiviz rii obiectului educapei, în condi iile unei strategii pedagogice care vizeaz conştientizarea deplin a mesajului educa iei (vezi Ac iunea educaponal /didactic ).

www.tubefun4.com In aceast perspectiv activizarea instruirii are valoarea unui principiu didactic angajat, în mod special în stimularea particip rii elevilor la realizarea, în condi ii optime, a procesului de înv mânt conform obiectivelor generale, specifice şi concrete ale acestuia. Acest principiu traduce la nivel opera ional cerin a psihologic a "subiectiviz -rii"/conştientiz rii mesajului educa ional de c tre "obiectul educa iei" (preşcolar, elev, student etc). Resursele sale strategice sunt dependente de capacitatea pedagogic a cadrului didactic de activizare optim a elevului, ceea ce presupune: a) realizarea activit ii de predare-înv are-evaluare la nivelul unui proces intelectual complex, bazat pe valorificarea deplin a unit ii dintre latura informa ional şi latura opera ional a gândirii; b) energizarea activit ii de predare-înv are-evaluare la nivelul unui proces afectiv-motiva ional complex, care angajeaz structura caracterial a personalit ii, medierea pedagogic a raporturilor acesteia cu lumea şi cu sine. Activizarea instruirii asigur fundamentul psihologic al didacticii moderne care proiecteaz saltul de la "înv mântul intuitiv", bazat pe imita ie şi rutin , la "înv mântul activ", care stimuleaz opera ionalitatea gândirii elevului, capacitatea acestuia de participare efectiv la procesul de dobândire a deprinderilor, strategiilor, cunoştin elor, atitudinilor proiectate pedagogic la nivelul planului, al programelor şi al manualelor şcolare/universitare (vezi Aebli, Hans, 1973). Aplicarea acestui principiu implic valorificarea caracterului activ al conştiin ei individuale, care ofer premisa transform rii, în timp, a obiectului educa iei în subiect al propriei saleform ri-dezvolt ri. Interven ia pedagogic a cadrului didactic direc io-neaz acest activism natural, poten ial, care este structurat la nivelul unui model de participare care vizeaz interiorizarea mesajului educa ional prin construirea unui repertoriu comun între subiectul şi obiectul educa iei. Procesul declanşat implic transformarea ac iunii externe (respectiv a mesajului educa ional receptat prin intermediul repertoriului comun) într-o ac iune intern subiectivizat - (vezi structura de func ionare a ac iunii educa ionale). Conceptul pedagogic de activizare explic mecanismele particip rii elevilor la activitatea didactic (la fel cum conceptul pedagogic de intui ie explic mecanismele principiului interdependen ei, existente în activitatea didactic , între cunoaşterea senzorial si cunoaşterea raponal ). în aceast perspectiv putem vorbi de principiul particip rii elevilor la activitatea didactic . Corela ia activizare-participare sus ine eficien a activit ii didactice, pe circuitul pedagogic formare-dezvoltare proiectat şi realizat confortn particularit ilor de vârst şi individuale ale colectivului (pre)şcolar/universitar, obiectivate la nivel intelectual (evolu ia proceselor psihice cognitive şi a aptitudinilor generale şi specifice) şi nonin-telectual (evolu ia atitudinilor afective, motiva ionale, caracteriale, angajate în actul înv rii). Participarea ideal presupune atingerea unui punct pedagogic optim, situat la "întret ierea axelor dintre "parametrii cognitivi-intelectuali" şi "parametrii afectivi-motiva ionali". Acest punct pedagogic optim reflect nivelul real de activizare a elevului într-o situa ie didactic /educa ional concret . Un asemenea nivel poate fi evaluat în func ie de intersec iile posibile şi necesare, în cadrul activit ii didactice, între ac iunea factorilor intelectuali şi ac iunea factorilor nonintelectuali (vezi Nicola, Ioan, 1996, pag.353). - vezi Principiile didactice. AC IUNEA EDUCA IONAL /DIDACTIC Ac iunea educa ional /didactic reprezint principalul subsistem al activit ii pedagogice, concentrat la nivelul nucleului funcponal-structural al acesteia. Structura de func ionare a ac iunii educa ionale/didactice eviden iaz corela ia existent între subiectul şi obiectul educapei, corela ie determinat la nivelul finalit ilor de sistem care orienteaz procesul de proiectarerealizare a activit ii deformare-dezvoltare permanent a personalit ii umane, proces (auto)reglabil prin intermediul unor circuite de conexiune invers , extern şi intern , angajate în direc ia autoeduca- iei, în condi iile unui câmp psihosocial deschis. Schema de organizare structural a ac iunii educa ionale/didactice reflect nucleul funcponal al activit ii de formare-dezvoltare a personalit ii. O asemenea schem este reprezentat în literatura de specialitate în diferite variante grafice, bazate pe un element comun: eviden ierea corelapei funcponale dintre subiectul educapei şi obiectul educapei (vezi Debesse, Maurice; Mialaret, Gaston, 1969, pag.34; Apostol, Pavel, 1970, pag. 138-144; Todoran Dimitrie, 1982, pag.68; Nicola, Ioan, 1992, pag.23; Mialaret, Gaston, 1993, pag.23-32; Nicola, Ioan, 1994, pag.28; Cristea, Sorin, 1996 B, pag.46). Structura de func ionare a ac iunii educa ionale/didactice (vezi prezentarea grafic ) valorific modelul de analiza global a activit ii de educa ie centrat asupra corela iei subiect-obiect care sus ine concordan a pedagogic a elementelor angajate în sens prioritar formativ. Acest model eviden iaz şi influen ele exercitate din direc ia câmpului psihosocial care înconjur , în mod obiectiv (spapul şi timpul educapei) şi subiectiv (stilurile educapei), nucleul funcponal al activit ii de formare-dezvoltare a personalit ii umane. C.ps. A.e M.e.

A.e

A.e

www.tubefun4.com

i

î.e.

P.P. m :

S.e

ob.

i A.e

: c. :ap.p : :

c. r. A- ad.

: ed :S < 0^ * - ■ • "A " ■'

S'oltare a personalit ii prin dobândirea valorilor ştiin ei ("prin ştiin şi pentru ştiin "); - educa ia moral reprezint activitatea de formare-dezvoltare a personalit ii prin intermediul valorilor care vizeaz optimizarea raporturilor omului cu societatea şi cu sine; - educa ia tehnologic reprezint activitatea de fo...