CRIMINALISTICA Suport de curs PDF

Preview

Summary

Gheorghe BUNEA CRIMINALISTICA Suport de curs 2012 2 CUPRINS: CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA 1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii 1.2. Metode folosite in identificare 1.3. Principiile fundamentale ale criminalisticii CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA 2....

Description

Accelerat ing t he world's research.

CRIMINALISTICA Suport de curs Trandafir Ileana

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Gheorghe BUNEA

CRIMINALISTICA

Suport de curs

2012

2

CUPRINS: CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA 1.1.ăDefinireaăno iuniiăşiăobiectuluiăcriminalisticii 1.2. Metode folosite in identificare 1.3. Principiile fundamentale ale criminalisticii CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA 2.1 Notiuni generale 2.2.ăEtapeleăidentiific riiăcriminalistice 2.3.ăPrincipiileăidentific riiăcriminalistice 2.4.ăFazeleăidentific riiăcriminalistice CAPITOLUL 3 CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR 3.1.ăNo iuniădespreăurme 3.2. Clasificarea urmelor 3.3.ăCercetareaăcriminalistic ăaăurmelorăpapillare,deăpicioare,ădin i,buze,etc. 3.4.ăCercetareaăcriminalistic ăaăurmelorăbiologice CAPITOLUL 4 FOTOGRAFIA JUDICIARA 4.1.ăNo iuneaăşiăînsemn tateaăfotografieiăjudiciare 4.2ăăFotografiaăjudiciar ăăoperativ ă(fixare) 4.3.ăFotografiaăjudiciar ădeăexaminare CAPITOLUL 5 CERCETAREA CRIMINALISTICA A DOCUMENTELOR 5.1. Aspecte privind cercetarea criminalistica a documentelor 5.2.ăExpertizaăcriminalistic ăaăscrisuluiădeămân ă 5.3 Cercetarea criminalistica a falsului in inscrisuri. CAPITOLUL 6 BALISTICA JUDICIARA 6.1 Notiuni introductive 6.2 Date tehnice privind armele de foc si munitia 6.3 Urmele principale si secundare ale impuscaturii 6.4 Expertizaăcriminalistic ăbalistic ăaăarmelorădeăfocăşiăaăurmelorăacestoraă CAPITOLUL 7 CERCETAREA LA FATA LOCULUI 7.1. Notiunea cercetarii la fata locului 7.2. Pregatirea cercetarii la fata locului 7.3. Efectuarea cercetarii la fata locului CAPITOLUL 8 TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI 8.1 No iune,ăimportan ăşiăreglementareăjuridic 8.2 Perchezitia domiciliara 8.3ăReguliătacticeăfolositeălaăefectuareaăperchezi ieiăşiăridic riiădeăobiecteăşiăînscrisuri CAPITOLUL 9 TACTICA ASCULTARII DE PERSOANE 9.1 Notiuni generale 9.2 Tactica ascultarii invinuitului 9.3 Tactica ascultarii martorilor 9.4 Tactica ascultarii partii vatamate 3

9.5 Tactica ascultarii a minorilor CAPITOLUL 10 CONFRUNTAREA SI PREZENTAREA PENTRU RECUNOASTERE 10.1 Preg tireaăînăvedereaăefectu riiăconfrunt rii10.2ăReguliătacticeădeăefectuareăaăconfrunt riiă propriu-zise 10.3 Fixarea rezultatelor confruntarii 10.4 Prezentarea persoanelor pentru recunoastere 10.5 Prezentarea cadavrelor pentru recunoastere BIBLIOGRAFIE

4

INTRODUCERE

Necesitateaăimpuneriiăunuiăcaracterămodernăactivit iiă judiciareăaăpreocupatăoăserieăăîntreag ădeăjurişti,ăconvinşiădeă contribu iaădecisiv aăştiin ei la descoperirea faptelor penale. Aceştiaă auă în elesă c ă pentruă solu ionareaă cauzelor penale, simplaă aplicareă aă reguliloră deă dreptă nuă esteă suficient .ă Apari iaăCriminalisticeăcaăştiin ăesteăstabilit ădeăspecialiştiă înă urm ă cuă ună secolă şiă maiă bine,ă fondatorulă eiă fiindă considerată judec torulădeă instruc ieă austriacă Hansă Gross.ă Ină anulă 1893 acesta a editat lucrarea “ăManualul judecătorului de instrucţie “.prinăcareăşi-aăf cutăapari ia pentru primaădat ştiin aăinvestig riiăfaptelorăpenaleăşiătermenulădeăCiminalistic . Anterioră acesteiă date,ă activitateaă deă cercetareă aă infrac iunilor,ă cuă ajutorul mijloacelorătehnice,ăeraădenumit ă„poli ie tehnică”ăsauă„poli ie ştiin ifică”.ă . Dup ăacestăînceputăşiăal iăjuriştiăreputa iăauăpublicatălucr riădeăspecialitateăă proprii noi ştiin eăjudiciare.ăApari iaăcriminalisticii aăfostăfavorizat ăîndeosebiăde revolu iaă tehnicoă ştiin ific deă laă sfîrşitulă sec.IX-leaă începutulă secoluluiă XXlea.şiădeăprogresulăînregistratăînătoateădomeniileăcunoaşteriiăumane. Aceast ănecesitateăobiectiv ăs-aăimpusăîntr-un moment important deălupt ă al justi ieiăpenaleăîmpotrivaăcriminalit iiădevenit ătotămaiăaprig ăprinăcreştereaă num ruluiăinfractorilorădeveni iămaiăversa i şiăcareăfoloseauămetodeăşiămijloaceă deăoperareădiversificateăşiăăperfec ionate. Inc ă deă laă început Criminalisticaă aă fostă considerat ă oă ştiin ,ă definit ă deă c treăHansăGrossăăcaăfiindă“ăştiinţa stărilor de fapt în procesul penal”. Astfel,ăşiaăf cutăapari ia,ăpeălâng ăştiin aăinvestig riiăfaptelorăpenaleăşiă„Criminalistica”,ă careăînătimpăs-aăimpusăcaăoăadev rat ăştiin Inăconturareaăexact ăaăobiectuluiăproba iunii,ăpenaliştiiădreptuluiămodernă sus ină c ă esteă necesară s ă seă recurg ă laă metodeă ştiin ificeă deă investigareă aă realit ii,ă precumă şiă laă reguliă tactice specifice de efectuare a unor acte procedurale. Metodeleă şiă mijloaceleă tehniceă elaborateă oriă adoptateă deă criminalistic ăîşiăg sescăaplicareaăînămuncaădeădescoperire,ăprindereăşiăcercetareă aăinfractorilorădarăşiăînăactivitateaădeăprevenireăaăinfrac iunilor.

5

6

CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA

CUPRINS: Obiectivele capitolului 1 1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii 1.2. Metode folosite in identificare 1.3. Principiile fundamentale ale Criminalisticii Bibliografia capitolului 1

Obiectivele capitolului 1 După studiul acestui capitol studenţi vor fi capabili să demonstreze că au dobîndit suficiente cunoştinţe pentru a şti: - s ădefineasc ăobiectulăCriminalisticiăcaăştiin ; - s ăcunoasc ămetodeleăfolositeăînăidentificare; - s ăenumereăprincipiileăfundamentaleăaleăCriminalistici; 1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii Ap rareaăordiniiădeădrept,ăcercetarea,ădescoperireaăşiăjudecareaăfapteloră deă natur ă penal ,ă înă generală aă fapteloră ilicite,ă necesit ă caă întreagaă activitateă judiciar ă s ă seă desf şoare,ă înă spiritulă legii,ă peă bazeă ştiin ifice,ă prină folosirea celorămaiănoiăcuceririăaleăştiin eiăşiătehnicii,ăaăcelorămaiănoiămetodeăşiătacticiă de efectuare a actelor procedurale. Înămodănecesar,ăformulareaăuneiădefini iiăaăacesteiăştiin eăcontraăcrimei,ă implic ă ună demersă teoretică şiă ştiin ific,ă peă m suraă caracteruluiă s uă complex.ă Astfel,ă profesorulă Emiliană Stancuă arat ă c :ă ”dacă despre Criminalistică se poate spune, în linii mari, că este destinată descoperirii şi cercetării infrac iunilor, în scopul aflării adevărului, obiectul acestei ştiin e trebuie privit mult mai nuan at”,ăprecizândăc ă:ă„sub raport ştiin ific, principalele direc ii de ac iune ale Criminalisticii sunt următoarele”:ă a. Ini ierea de metode tehnice, destinate cercetării urmelor infrac iunii,ă începândă cuă urmeleă specificeă omuluiă şiă continuândă cuă cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice,ăetc.,ăînăvedereaăidentific riiăpersoanelorăsauăobiectelor;ă b. Adaptarea de metode apar inând ştiin elor exacte, laănecesit ileăpropriiăCriminalisticii,ă a unor metodeădinăalteădomeniiăaleăştiin ei,ăcumăsuntăceleăpropriiăfizicii,ăchimiei,ăbiologiei,ă matematicii...etc.; c. Elaborarea de reguli şi procedee tactice, destinate efectuării unor acte de urmărire penală,ă precumă şiă creşteriiă eficien eiă acestora,ă prină asigurareaă unuiă fundamentă ştiin ifică investig rii;ă d. Studierea practicii judiciare,ă înă vedereaă valorific riiă ştiin ificeă şiă generaliz riiă experien eiă pozitive,ă rezultateă dină activitateaă organeloră deă urm rireă penal ,ă peă liniaă investig riiă infrac iunilor;ă e. Analiza evolu iei modului de săvârşire a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai adecvateăprocedeeădeăcombatereăşiăprevenireăaălor,ăinclusivădeăidentificareăaăautorilorăacestora;ă

7

f. Perfec ionarea modului de cercetare, a diverselor categorii de infrac iuni;ă g.ă Elaborareaă deă metodeă şiă prefigurareaă deă m suri,ă destinateă prevenirii infrac iunilor sau altor fapte cu caracter antisocial; Dină analizaă puncteloră deă vedere,ă exprimateă înă literaturaă deă specialitate,ă con inutulă no iuniiă deă criminalistic ,ă poateă fi definit astfel: „Criminalistica este o ştiin ă judiciară, cu caracter autonom şi unitar, care însumează un ansamblu de cunoştin e, despre metodele, mijloacele tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării infrac iunilor, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi a prevenirii faptelor antisociale”.ă Obiectul Criminalisticii .ăConturareaăobiectuluiăpropriuăCriminalisticii,ăprezint ăimportan ădeoarece:ă eviden iaz ,ă aportul particular al Criminalisticii în aflarea adevarului, principiu fundamental al dreptului penal; subliniaz ,ă unitateaă şiă autonomiaă Criminalisticii,ă fa ă deă celelalteă ştiin eă juridiceă şiă nejuridice,ăaflateăînăslujbaăjusti iei,ăşiăanume:ămedicinaălegal ,ăpsihologiaăjudiciar ,ăfizica,ăchimiaă şiăbiologia judiciar ;ă Principalele direc ii în care ac ionează criminalistica, sunt urmatoarele: elaborarea de metode tehnice,ănecesareăcercet riiăurmelorăcreateăcuăprilejulăs vârşiriiă infrac iunilorăsauăaăaltorăfapteăilicite,ăîncepândăcuăurmeleăspecificeăomului şiăcontinuândăcuăceleă ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice,ăetc.,ăînă vedereaăidentific riiăpersoanelorăsauăobiectelor;ă studierea şi adaptarea unor metode de cercetare ale altor ştiin e la necesită ile criminalisticii,ăcumăsunt:ămetodeleădeăcercetareăpropriiăfizicii,ăchimiei,ăbiologieiăşiămatematicii,ă pentruăaplicareaălorălaăspecificulăactivit iiădeăprevenireăşiăcombatereăaăinfrac iunilor;ă elaborarea unor reguli şi procedee tactice,ă necesareă efectu riiă unoră acteă deă urm rireă penal ăsauăcercet riiăjudec toreşti;ă studierea practicii judiciare şi valorificarea experien ei din activitatea de urmărire penală sauăcercet riiăjudec toreşti,ăprinăcunoaştereaămoduluiădeărezolvareăaăunorăcazuriăpractice,ăaă modalit iloră deă combatereă şiă prevenireă aă fapteloră antisociale,ă precumă şiă stabilireaă unoră noiă metodologiiădeăcercetare,ăpentruădiferiteătipuriădeăinfrac iuni4; analiza evolu iei modurilor de operare,ă înă s vârşireaă fapteloră infrac ionale,ă pentruă stabilirea celorămaiăadecvateăprocedee,ădeăprevenireăşiăcombatereăaălor,ăinclusivădeăidentificareăaă autorilor acestora;perfec ionarea continuă a modului de cercetare a diverselor categorii de infrac iuni,ăcuăpreponderen ăaăcelorăcareăaducăatingereăunorăvaloriăsociale deosebite, cele care suntă s vârşiteă cuă violen ă şi,ă înă general,ă aă fapteloră infrac ionaleă careă prezint ă mariă dificult iă deă investigare; elaborarea de metode moderne şi perfec ionate, destinate prevenirii infrac iunilor sau altor fapte cu caracter antisocial; Înă considerareaă celoră deă maiă sus,ă obiectulă deă activitateă ală criminalisticii,ă esteă diferită înă func ieădeăîmp r ireaătripartit ăaăsistemuluiăcriminalisticii,ăastfel:ă Tehnica criminalistică,ă cuprindeă ansamblulă metodeloră şiă mijloaceloră tehnicoştiin ifice,ădestinateă descoperirii,ă fix rii,ăridic rii,ă p str riiă şiă examin riiă urmeloră sauă mijloaceloră materialeădeăprob ;ă Tactica criminalistică,ă cuprindeă totalitateaă procedeeloră şiă regulilor,ă alteleă decâtă celeă stabilite prin norme de drept, privind efectuareaă acteloră deă urm rireă penal ă şiă înă generală deă efectuareăaăanchetei.ăAcestădomeniuăesteădestinatăs ăformulezeăreguliădeăorganizareăşiădesf şurareă aă activit iloră deă anchet ,ă deă administrareă şiă examinareă aă probatoriului,ă cumă sunt:ă cercetareaă locului faptei,ă reconstituirea,ă identificareaă autoruluiă şiă aă victimei,ă ascultareaă persoanelor,ă confruntarea,ă prezentareaă pentruă recunoaştereă aă poten ialiloră autori,ă perchezi ia,ă ridicareaă deă obiecteăşiăînscrisuri,ăetc.;ă Metodologia criminalisticii,ăseăocup ăcu stabilirea de mijloace specifice de cercetare a infrac iunilor,ă înă func ieă deă naturaă lor,ă respectiv:ă furt,ă v t m riă corporale,ă omor,ă tâlh rie,ă viol,ă

8

înşel ciune,ă fals,ă accidenteă deă munc ă sauă deă circula ie,ă accidenteă aerieneă sauă navale,ă incendii,ă explozii, m rturiiămincinoase,ăinfrac iuniăeconomice,ădeăcrim ăorganizat ăşiăcorup ie,ăetc.;ă Tacticaă şiă metodologiaă criminalistic ă seă întrep trundă reciproc,ă subă aspectulă finalit ii,ă eleă constituindu-seă astfel,ă caă „tactică generală”ă şiă „tactică specială”,ă deă cercetareă şiă probareă aă infrac iunilorăşiăaăvinov ieiăautorilorăacestora,ăînătoateăformeleădeăparticipa ieăinfrac ional .ă

1.2. Metode folosite in identificare Avândă înă vedereă obiectulă propriuă deă cercetare,ă criminalisticaă utilizeaz ă metodeă specificeă deă cunoaştere,ă uneleă dintreă eleă tipiceă ştiin eiă respective,ăalteleăcomuneămaiămultorăştiin e,ădarăaplicateăînămodăparticular,ă potrivităobiectuluiăs uădeăactivitate.ă La baza Metodologiei Criminalistice,ăseăsitueaz ămodalit iăgeneraleă deăcunoaştere,ăcumăsunt:ăobserva ia, analiza şi sinteza, deduc ia şi induc ia, compara ia, fiecareă dină eleă adaptate,ă laă specificulă obiectuluiă criminalisticii.ăMetodaă compara ieiă esteă fundamental ă înă procesulă deă identificareă aă persoaneloră şiă obiectelor,ă eaă constituindă bazaă metodologic ăaăactivit iiădeăconstatareătehnico-ştiin ific ăsauădeăexpertiz ăcriminalistic .ă Metodele adaptate la specificul Criminalisticii,ă dină alteă domeniiă ştiin ifice,ă potă fiă celeă referitoare la: metodeădeăanaliz ăfizico-chimic ,ăaăurmelorăşiămicrourmelor;ă metodeăbiologiceădeăexaminare,ăaăurmelorăbiologice,ădeăsecre iiăşiădeă esuturiămoi;ă metode antropologice; metodeădeăexaminareăoptic ,ăînăradia iiăvizibileăsauăinvizibile,ăetc.;ă Metode de examinare proprii Criminalisticii,ăcareă inădeăparticularit ileăobiectuluiăs uădeă cercetare, respectiv: metodeădestinateădescopeririiăşiăexamin riiăurmelorăsauămijloacelorădeăprob ;ă metodeă deă identificareă aă persoaneloră şiă cadavrelor,ă dup ă semnalmenteă exterioareă oriă dup ăresturiăosoase,ădup ăcaz;ă metode de cercetareăaăînscrisurilor,ăaădiverselorăvaloriăfalsificateăsauăcontraf cute,ăetc.;ă Procedee tactice, de efectuare a unor acte de urmărire penală,ă elaborateă atâtă peă bazaă generaliz riiă experien eiă organeloră judiciare,ă câtă şiă prină adaptareaă unoră elementeă deă cunoaştereă apar inândăpsihologiei.ă Metode tehnice,ă deă prevenireă aă infrac iunilor,ă cumă suntă celeă vizândă prevenireaă falsului,ă aă furtului, etc.

1.3. Principiile fundamentale ale Criminalisticii A analiza principiile fundamentale ale criminalisticii, presupune, înăprimulărând,ăs ăseăaib ăînăvedereăspecificulăobiectuluiăCriminalisticiiă şi,ă înă ală doileaă rând,ă rolulă peă careă îlă joac ă aceast ă ştiin ă înă stabilireaă adevarului. Activitateaă deă Criminalistic ă seă bazeaz ,ă înă principal,ă peă urm toareleăprincipiiăfundamentale: a. principiul legalită ii, principiu fundamental pentru sistemul de drept,ă stipulată atâtă înă legeaă fundamental ,ă câtă şiă înă normeleă procesuală penale.ă Ină acestă sens,ă dispozi iileă Coduluiă deă procedur ă penal ,ă prev dă c :ă „întreaga activitate procesual penală, se desfăşoara în strictă conformitate cu prevederile legii”ă (înă consecin ,ă şiă aceeaă proprieă investig riiăinfrac iunilor,ăprinămijloaceăcriminalistice)..ă b. principiul aflării adevărului,ă rezultată dină dispozi iileă art.ă 3ă dină Codulă deă procedur ă penal ,ă conformă c ruia:ă „în desfăşurarea procesului penal, trebuie să se asigure aflarea adevărului, cu privire la faptele cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului”..ă

9

c. principiul prezum iei de nevinovă ie,ă reprezint ă ună principiuă fundamental de drept, ce guverneaz ădesf şurareaăprocesuluiăpenal.ăAstfel,ă orice persoană împotriva căreia a fost pornit un proces penal, este prezumată nevinovată, numai organelor judiciare revenindu-le obliga ia de a administra probele necesare dovedirii vinovă iei.. d. principiulăconformăc ruia,ăcomiterea unei infrac iuni determină modificări materiale în mediul înconjurător.ă Potrivită acestuiă principiu,ă toateă fapteleă ilicite,ă ilegale,ă infrac ionaleă aleă omului,ă caă deă altfelă toateă activit ileă sale,ă producă modific riă care,ă dină punctă deă vedereă criminalistic,ăseăobiectiveaz ăînăurmeăaleăinfrac iunii.ă e. principiul identită ii. Printreăactivit ileăpeăcareăorganeleăjudiciareăleădesf şoar ,ăînăcadrulă procesuluiă penal,ă esteă şiă activitatea de identificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor, aflateăînăleg tur ădirect ăşiăcauzal ,ăcuăfapteleăîncriminateădeălegeaăpenal .ă Trăsăturile caracteristice ale criminalisticii Raportat ă laă alteă ştiin e,ă implicateă înă activitateaă judiciar ,ă cumă ară fi:ă medicina legal ,ă dreptulă penală şiă procesuală penal,ă dreptulă civil,ă etc.,ă criminalisticiiăîiăsuntăspecificeăanumiteătr s turiăcaracteristice,ărespectiv:ă caracterul judiciar al criminalisticii, caracterul autonom al criminalisticii, caracterul unitar,; caracterul pluridisciplinar al criminalisticii

Testul de autoevaluare nr.1 1. Enumera iăprincipiileăfundamentaleăaleăCriminalisticii

2. Preciza iămetodeleădeăidentificareăcriminalistic

BIBLIOGRAFIE: 1. ConstantinăAioni oaie;ăI.ăE.ăSandu;ăV.ăBercheşan;ăI.N.ăDumitraşcuăăTratat de metodica şi tactica criminalistică Ed.ăCarpa iă1994 ; 2. S.ăAl mureanuăăCriminalistică , Editura Risoprint, 2000 – Note de curs ; 3. Emilian Stancu - Tratat de criminalistică, Ed.Universul Juridic, Bucureştiă2007;

10

CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

CUPRINS: Obiectivele capitolului 2 2.1 Notiuni generale 2.2. Etapele identiificării criminalistice 2.3. Principiile identificării criminalistice 2.4. Fazele identificării criminalistice Bibliografia capitolului 2

Obiectivele capitolului 2 Dup ăstudiulăacestuiăăcapitolăstuden iăvorăfiăcapabiliăs ădemonstrezeăc ă auădobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti - etapeleăidentific riiăcriminalistice: - fazeleăidentific riiăcriminalistice;

2.1 Notiuni generale Stabilireaăadev ruluiăînăcauzeleăsupuseăjusti iei,ăseărealizeaz ăprinăintermediulă administr riiădeăprobe.ăUnaădinămodalit ileădeăproba iuneăoăconstituieăşiă identificareaăcriminalistic ,ăf r ăîns ăaăseăconfundaăcuăaceastaăşiăf r ăs ăseă reduc ălaăea.ă Procesul de identificareă criminalistic ,ă seă bazeaz ă peă „posibilitatea recunoaşterii obiectelor lumii materiale, prin fixarea în procesul nostru de gândire, a caracteristicilor acestora şi datorită neschimbării relative a lor, cel pu in pentru un anumit timp”6.ă Con inutulă principală ală proba iunii,ă cuă ajutorulă identific riiă criminalistice,ă const ă înă g sirea,ă desprindereaă obiectuluiă sauă aă persoaneiă implicate,ă dintr-un ansamblu nedeterminat de obiecte sau persoane posibile. Identificarea, ca proces psihic, realizat prin comparareaăcaracteristicilor,ăurmat ădeăjudecataă privindăidentitateaăsauăneidentitateaăacestora,ăseăbazeaz ăînătoateădomeniileăpeăaceleaşiăprincipii,ă darăaplicareaăşiămodulădeărealizareăaăprocesuluiădeăidentificare,ăpoart ăoăamprent ăspecific ,ăpentruă fiecareăactivitateăînăparte.ă Identificarea criminalistică areă specificulă s u,ă constândă înă aceeaă c :ă prin acest proces complex se urmăreşte să se stabilească, atât identitatea cât şi neidentitatea, iar concluziile au în consecin a formulării lor, aceeaşi for ă probantă. Criminalistulă merge,ă înă principiu,ă cuă identificareaăpân ălaănivelulăunuiăobiectăsauăindivid,ănuăr mâneălaănivelulăgenericăalăgrupuluiădeă obiecte,ă categorieă deă indivizi,ă etc.,ă înă func ieă deă m suraă înă care,ă mijloaceleă deă examinareă şiă metodologia deăcareăseădipune,ălaăunămomentădat,ăpermităoăidentificareăindividual .ă Într-oă definireă succint ,ă realizat ă deă specialişiiă dină domeniu,ă „identificarea criminalistică reprezintă un proces de stabilire, cu ajutorul mijloacelor şi metodelor proprii ştiin ei criminalistice, a factorului creator al urmei, pe baza caracteristicilor acestuia, într-un sistem unitar şi individualizat”.

11

2.2. Etapele identiificării criminalistice a. Identificarea după descrierea trăsăturilor esen iale, este o metod ă prină careă sunt folositeă percep iileă anterioare,ă aleă altoră persoane,ă privindă aspectul,ă locul,ă modulă deă ac iuneă ală unuiă fenomen,ă obiect,ă instrumentăsauăpersoan .ăÎnăacestămodăsuntăidentifica iăinfractori,ăobiecteă oriă persoaneă disp rute,ă sustrase,ă r pite,ă printr-o comparare a descrierilor cu elementele de care se dispune; b. Identificarera după memorie,ă esteă oă alt ă modalitateă deă identificare,ă bazat ă peă valorificareaă percep iilor...